ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1238/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1238/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1200
din 27 septembrie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a dispus, în
baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C.
pen., condamnarea inculpatului P.T.M. la 10 ani închisoare, cu aplicarea art.
71 și art. 64 C. pen.
În baza art. 7 din Legea nr.
543/2002 aceeași instanță a revocat grațierea pentru restul de un an, 10 luni
și 9 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani și 6 luni
închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 571 din 23 aprilie
2001, pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București, definitivă prin decizia
penală nr. 1626 din 1 noiembrie 2001 a Curții de Apel București și s-a dispus
executarea acestuia alături de pedeapsa aplicată în cauză, astfel încât
inculpatul urma să execute în final pedeapsa de 11 ani, 10 luni și 9 zile
închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.
În baza art. 65 C. pen., au
fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.
pen., pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 88 C. pen., s-a
dedus detenția de la 22 iunie 2004 la zi, iar în baza art. 350 alin. (1) C.
proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.
S-a constatat consumată în
procesul analizelor de laborator cantitatea de 0,370 grame heroină ridicată de
la inculpat.
S-a mai dispus restituirea
către inculpat a telefonului mobil depus la D.G.P.M.B. – S.C.J.E.O. cu dovada
seria B nr. 15533/1.07.2004 și a sumei de 1.400.000 lei depusă la C.E.C. –
Agenția Victoria cu recipisa de consemnare nr. 42.30.01/04/40.6/000277.
În baza art. 191 alin. (1)
C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la 3.000.000 lei cheltuieli judiciare
către stat.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Urmare a denunțurilor
formulate la datele de 9 iunie 2004 și 22 iunie 2004 de numitul F.C. și
martorul M.C.I., potrivit cărora fiind consumatori de droguri, în ultimul timp
s-au aprovizionat cu heroină de la o persoană cunoscută sub numele de M. zis
C., la prețul de 250.000 lei doza și, urmare a acordului martorului M.C.I. de
colaborare cu organele de urmărire penală, la data de 22 iunie 2004, i-a fost
înmânată acestuia suma de 2.500.000 lei, compusă din 3 bancnote a câte 500.000
lei și 10 bancnote a câte 100.000 lei, ale căror serii au fost consemnate în
procesul verbal.
În jurul orei 13,00,
martorul l-a apelat pe inculpat la numărul de telefon și i-a solicitat 10 doze
de heroină, au căzut de acord fixându-și locul de întâlnire în zona Pieței
Giulești. După 10 minute cei doi s-au întâlnit, iar inculpatul i-a înmânat
martorului cele 10 pungulițe din material plastic ce conțineau substanță
pulverulentă de culoare bej, primind în schimb de la acesta suma de 2.500.000
lei.
Prins și imobilizat,
inculpatul a fost identificat și percheziționat în prezența martorului B.Șt.,
găsindu-se asupra sa suma de 3.900.000 lei ce cuprindea și bancnotele inseriate
în sumă de 2.500.000 lei și un telefon mobil.
Din raportul de constatare
tehnico-științifică nr. 28.0944 din 22 iunie 2004, a rezultat că cele 10
punguțe predate de inculpat martorului conțineau 0,370 gr. heroină în amestec
cu cofeină, heroina făcând parte din Tabelul nr. 1 anexă la Legea nr. 143/2000
și este, conform art. 1 lit. c) din aceeași lege, drog de mare risc.
Instanța a reținut starea de
recidivă, prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., deoarece inculpatul a săvârșit
infracțiunea dedusă judecății, după ce a fost grațiat, la data de 17 octombrie
2002, din executarea pedepsei de 3 ani și 6 luni ce i-a fost aplicată
inculpatului prin sentința penală nr. 571 din 23 aprilie 2001 pronunțată de
Judecătoria sector 6 București, definitivă prin decizia penală nr. 1626 din 1
noiembrie 2001 a Curții de Apel București, și înainte de termenul de 3 ani
prevăzut de art. 7 din Legea nr. 543/2002.
Prin decizia penală nr. 809
din 5 noiembrie 2004, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca
nefondat, apelul inculpatului și i-a menținut starea de arest, deducându-i
prevenția de la 22 iunie 2004 la zi.
Instanța de apel a constatat că, prima
instanță, a făcut o judicioasă apreciere a probelor și o analiză
corespunzătoare a acestora și astfel a reținut în mod corect atât situația de
fapt, cât și vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei penale
săvârșite de acesta.
Fiind nemulțumit de soluția
pronunțată, în termen legal, a declarat recurs, reiterând prin apărătorul
desemnat din oficiu, aceleași critici formulate și în apel. Astfel, a arătat că
nu se poate reține în sarcina sa infracțiunea de trafic de droguri, întrucât nu
are posibilități financiare pentru a procura aceste droguri, iar martorului
denunțător i-a dat heroina la rugămintea acestuia, din doza sa pentru consum
propriu, fără a fi plătită.
În consecință, în baza art.
334 C. proc. pen., a solicitat schimbarea de încadrare juridică dată faptei din
infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 în cea
prevăzută de aceeași lege, text în temeiul căruia a solicitat
reindividualizarea pedepsei, în sensul coborârii acesteia și raportat la faptul
că inculpatul are un copil minor în întreținere, soția sa este casnică, iar
mama sa este bolnavă.
Recursul este nefondat.
Din verificarea dosarului
cauzei, se constată că instanțele au reținut în mod corect situația de fapt și
vinovăția inculpatului, în concordanță cu probele administrate, iar încadrarea
juridică dată faptei săvârșite este, de asemenea, corectă.
Câtă vreme infracțiunea de
trafic de droguri a fost flagrantă și probată prin depistarea heroinei la
martorul denunțător, iar suma de 2.500.000 lei, achitată drept contravaloarea
celor 10 punguțe cu drog, s-a regăsit la inculpat, solicitarea de schimbare de
încadrare juridică a faptei săvârșite nu poate fi reținută, întrucât nu are
astfel nici un suport probator.
Totodată se constată că
pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată, în raport de
criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. și corespunzător realizării scopului
prevăzut de art. 52 C. pen.
În consecință, ambele
critici fiind fondate și cum nu se constată nici motive care ar putea fi
examinate din oficiu, urmează a se respinge recursul, ca nefondat, conform art.
385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
De asemenea, recurentul
inculpat urmează a fi obligat să plătească statului 1.600.000 lei cheltuieli
judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din
oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de inculpatul P.T.M. împotriva deciziei penale nr. 809 din 5
noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.
Deduce din pedeapsa
aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la 22 iunie 2004, la 18
februarie 2005.
Obligă recurentul inculpat
la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma
de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 18 februarie 2005.