ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.02.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1238/2005

HOTĂRÂRE
18.02.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1238/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1200

din 27 septembrie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a dispus, în

baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C.

pen., condamnarea inculpatului P.T.M. la 10 ani închisoare, cu aplicarea art.

71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr.

543/2002 aceeași instanță a revocat grațierea pentru restul de un an, 10 luni

și 9 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani și 6 luni

închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 571 din 23 aprilie

2001, pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București, definitivă prin decizia

penală nr. 1626 din 1 noiembrie 2001 a Curții de Apel București și s-a dispus

executarea acestuia alături de pedeapsa aplicată în cauză, astfel încât

inculpatul urma să execute în final pedeapsa de 11 ani, 10 luni și 9 zile

închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 65 C. pen., au

fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus detenția de la 22 iunie 2004 la zi, iar în baza art. 350 alin. (1) C.

proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

S-a constatat consumată în

procesul analizelor de laborator cantitatea de 0,370 grame heroină ridicată de

la inculpat.

S-a mai dispus restituirea

către inculpat a telefonului mobil depus la D.G.P.M.B. – S.C.J.E.O. cu dovada

seria B nr. 15533/1.07.2004 și a sumei de 1.400.000 lei depusă la C.E.C. –

Agenția Victoria cu recipisa de consemnare nr. 42.30.01/04/40.6/000277.

În baza art. 191 alin. (1)

către stat.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Urmare a denunțurilor

formulate la datele de 9 iunie 2004 și 22 iunie 2004 de numitul F.C. și

martorul M.C.I., potrivit cărora fiind consumatori de droguri, în ultimul timp

s-au aprovizionat cu heroină de la o persoană cunoscută sub numele de M. zis

C., la prețul de 250.000 lei doza și, urmare a acordului martorului M.C.I. de

colaborare cu organele de urmărire penală, la data de 22 iunie 2004, i-a fost

înmânată acestuia suma de 2.500.000 lei, compusă din 3 bancnote a câte 500.000

lei și 10 bancnote a câte 100.000 lei, ale căror serii au fost consemnate în

procesul verbal.

În jurul orei 13,00,

martorul l-a apelat pe inculpat la numărul de telefon și i-a solicitat 10 doze

de heroină, au căzut de acord fixându-și locul de întâlnire în zona Pieței

Giulești. După 10 minute cei doi s-au întâlnit, iar inculpatul i-a înmânat

martorului cele 10 pungulițe din material plastic ce conțineau substanță

pulverulentă de culoare bej, primind în schimb de la acesta suma de 2.500.000

lei.

Prins și imobilizat,

inculpatul a fost identificat și percheziționat în prezența martorului B.Șt.,

găsindu-se asupra sa suma de 3.900.000 lei ce cuprindea și bancnotele inseriate

în sumă de 2.500.000 lei și un telefon mobil.

Din raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 28.0944 din 22 iunie 2004, a rezultat că cele 10

punguțe predate de inculpat martorului conțineau 0,370 gr. heroină în amestec

cu cofeină, heroina făcând parte din Tabelul nr. 1 anexă la Legea nr. 143/2000

și este, conform art. 1 lit. c) din aceeași lege, drog de mare risc.

Instanța a reținut starea de

recidivă, prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., deoarece inculpatul a săvârșit

infracțiunea dedusă judecății, după ce a fost grațiat, la data de 17 octombrie

2002, din executarea pedepsei de 3 ani și 6 luni ce i-a fost aplicată

inculpatului prin sentința penală nr. 571 din 23 aprilie 2001 pronunțată de

Judecătoria sector 6 București, definitivă prin decizia penală nr. 1626 din 1

noiembrie 2001 a Curții de Apel București, și înainte de termenul de 3 ani

prevăzut de art. 7 din Legea nr. 543/2002.

Prin decizia penală nr. 809

din 5 noiembrie 2004, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca

nefondat, apelul inculpatului și i-a menținut starea de arest, deducându-i

prevenția de la 22 iunie 2004 la zi.

Instanța de apel a constatat că, prima

instanță, a făcut o judicioasă apreciere a probelor și o analiză

corespunzătoare a acestora și astfel a reținut în mod corect atât situația de

fapt, cât și vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei penale

săvârșite de acesta.

Fiind nemulțumit de soluția

pronunțată, în termen legal, a declarat recurs, reiterând prin apărătorul

desemnat din oficiu, aceleași critici formulate și în apel. Astfel, a arătat că

nu se poate reține în sarcina sa infracțiunea de trafic de droguri, întrucât nu

are posibilități financiare pentru a procura aceste droguri, iar martorului

denunțător i-a dat heroina la rugămintea acestuia, din doza sa pentru consum

propriu, fără a fi plătită.

În consecință, în baza art.

334 C. proc. pen., a solicitat schimbarea de încadrare juridică dată faptei din

infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 în cea

prevăzută de aceeași lege, text în temeiul căruia a solicitat

reindividualizarea pedepsei, în sensul coborârii acesteia și raportat la faptul

că inculpatul are un copil minor în întreținere, soția sa este casnică, iar

mama sa este bolnavă.

Recursul este nefondat.

Din verificarea dosarului

cauzei, se constată că instanțele au reținut în mod corect situația de fapt și

vinovăția inculpatului, în concordanță cu probele administrate, iar încadrarea

juridică dată faptei săvârșite este, de asemenea, corectă.

Câtă vreme infracțiunea de

trafic de droguri a fost flagrantă și probată prin depistarea heroinei la

martorul denunțător, iar suma de 2.500.000 lei, achitată drept contravaloarea

celor 10 punguțe cu drog, s-a regăsit la inculpat, solicitarea de schimbare de

încadrare juridică a faptei săvârșite nu poate fi reținută, întrucât nu are

astfel nici un suport probator.

Totodată se constată că

pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată, în raport de

criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. și corespunzător realizării scopului

prevăzut de art. 52 C. pen.

În consecință, ambele

critici fiind fondate și cum nu se constată nici motive care ar putea fi

examinate din oficiu, urmează a se respinge recursul, ca nefondat, conform art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

De asemenea, recurentul

inculpat urmează a fi obligat să plătească statului 1.600.000 lei cheltuieli

judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul P.T.M. împotriva deciziei penale nr. 809 din 5

noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa

aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la 22 iunie 2004, la 18

februarie 2005.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma

de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 18 februarie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-04-18
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2548/2006
. 71 și 64 lit. a) și b) C. pen. În temeiul art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiționată pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat de 621 zile din pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1133/2004, a Judecăto
ÎCCJ 2006-04-28
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2684/2006
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1171 din 8 septembrie 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2
ÎCCJ 2007-03-13
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1379/2007
la zi. Inculpatul I.C.M. a fost condamnat în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2) – art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 83 C. pen., s-a dispus revoc
ÎCCJ 2005-08-17
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4868/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 744 din 3 iunie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea
ÎCCJ 2004-03-11
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1394/2004
nut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata arestului preventiv de la 18 octombrie 2002, la zi. III. În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și
Sursă