ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2483/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2483/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin sentința nr. 209 pronunțată de
Tribunalul Comercial Mureș la data de 3 martie 2008 în dosarul nr. 1591/1371/2007
s-a admis acțiunea promovată de reclamanta SC N. SA, societate în insolvență,
împotriva pârâtei SC T.P. SRL care a fost obligată la plata către reclamantă a
sumei de 53.360 lei cu titlu de preț și suma de 58.429 lei cu titlu de
penalități de întârziere.
În fundamentarea acestei soluții
instanța de fond a reținut, în esență, că izvorul obligațiilor părților este
unul contractual și că pârâta nu și-a executat obligația de plată a prețului
stabilită conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 20040007 din 17
noiembrie 2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat
apel pârâta SC T.P. SRL criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub
aspectul realizării procedurii de citare și a celei de comunicare a actelor de
procedură.
În motivarea apelului pârâta a arătat că
deși societatea există și funcționează la sediul indicat, citațiile și
duplicatul hotărârii de fond au fost restituire cu mențiunea factorului poștal
de „societate desființată”. A mai arătat apelanta că acest fapt este neconform
cu realitatea și se datorează faptului că la același sediu funcționează o altă
societate SC T.M. SA aflată în procedura de lichidare.
Curtea de Apel Tg. Mureș, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 95 A din 17
noiembrie 2008, a respins apelul pârâtei, instanța reținând că pârâtei i-au
fost respectate drepturile procesuale, procedura de citare fiind legal
îndeplinită prin afișare.
Mai
reține instanța de control judiciar că SC T.M. SA și-a schimbat sediul în urmă
cu patru ani, neputându-se astfel reține culpa agentului procedural.
În ceea ce privește necomunicarea către
pârâtă a înscrisurilor anexate cererii de chemare în judecată și modificarea cu
pixul a orei pentru care a fost programată judecarea cauzei, în citație – din
ora 8
30
în ora 9
00
– instanța de apel a concluzionat că
apelanta – pârâtă nu a făcut dovada vreunei vătămări.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs pârâta SC T.P. SRL Dorohoi, criticând-o pentru nelegalitate.
Recurenta își subsumează global
criticile motivelor de modificare reglementate de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc.
civ., invocând următoarele:
I. Instanța de apel a făcut o greșită
aplicare a art. 88, art. 89 și art. 114
1
C. proc. civ. interpretând
ca fiind nulități relative încălcări ale formelor procedurale sancționate de
lege cu nulitatea absolută și anume:
- ora prevăzută în citație pentru
judecarea cauzei (8,30) a fost alta decât cea fixată de instanță prin
încheierea de ședință (9
00
);
- termenul fixat pentru judecarea cauzei
nu a respectat cele 15 zile libere de la comunicarea citației, fiindu-i astfel
vătămat dreptul pârâtei la apărare.
- citația nu cuprinde suficiente
elemente din care să rezulte data sosirii acesteia la oficiul poștal din
Dorohoi și nici realitatea celor atestate în cuprinsul acesteia, respectiv
afișarea sa pe ușa clădirii sediului social al societății cu cel puțin 5 zile
înainte de termenul de judecată.
II.
Hotărârea cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii,
instanța făcând aprecieri prezumițioase, în dezacord cu realitatea de fapt, în
ceea ce privește exercitarea de către apelanta – pârâtă a dreptului de a alege
ca actele procedurale să fie comunicate la sediul avocatului angajat să o
reprezinte în cauză.
Mai arată recurenta – pârâtă că instanța
de apel i-a respins fără o justificare rațională argumentele vizând faptul că
la aceeași adresă a funcționat o altă societate SC T.M. SA care se află în
lichidare judiciară, împrejurare de natură să explice confuzia factorului
poștal.
În final recurenta conchide în sensul
admiterii recursului, casării deciziei recurate și trimiterea cauzei pentru
rejudecare aceleiași instanțe.
Prin concluziile scrise depuse la dosar
intimata – reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea
hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică.
Înalta Curte, analizând decizia
recurată, prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat
pentru motivele ce vor fi redate punctual în cele ce urmează:
Procedura de citare cu pârâta a fost
legal îndeplinită în raport de dispozițiile art. 88, art. 89 și art. 114
1
C. proc. civ.
Este adevărat că arătarea orei de
înfățișare în citație este o mențiune a cărei lipsă se sancționează cu
nulitatea absolută în condițiile art. 88 alin. (2) C. proc. civ.:
În speță însă nu este însă în discuție o
lipsă sau o modificare a orei care să defavorizeze partea întrucât ora la care
a fost stabilită soluționarea cauzei, prin încheiere (9
00
) este
ulterioară și nu anterioară orei menționate și modificate în citație (8
30
),
acest fapt neputând-o prejudicia în niciun fel pe pârâtă. Dealtfel, recurenta
nu a produs dovezi în sensul vătămării sale.
Termenul de 15 zile reglementat de art. 114
1
alin. (3) C. proc. civ. a fost respectat – în raport de data la care
citația a fost afișată la ușa instanței conform art. 95 C. proc. civ.,
respectiv 12 februarie 2008, cauza fiind soluționată la 3 martie 2008.
Dovada de citare și de comunicare a
actelor existentă la fila 63 din dosarul de fond este corect întocmită,
procedura fiind legal îndeplinită prin raportare la art. 92
1
C.
proc. civ. dovada purtând și ștampila oficiului poștal și având inserată
aceeași dată cu cea indicată de agentul procedural.
Critica referitoare la pretinsele motive
contradictorii și străine de natura pricinii referite de instanța de apel sunt,
de asemenea, nefondate.
Faptul că instanța de control judiciar a
constatat în considerentele deciziei atacate, că procedura de citare și de
comunicare a actelor a fost realizată cu pârâta la sediul ales și nu la sediul
social nu poate fi asimilat unei interpretări „gratuite și tendențioase” a
instanței sub aspectul învederat de recurentă, fiind o constatare utilă și
pertinentă cauzei, determinată de chiar obiectul criticilor din apel.
În considerarea celor ce preced, Înalta
Curte constatând legalitatea deciziei recurate sub aspectul criticilor
formulate, în temeiul art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de
pârâta SC T.P. SRL Dorohoi împotriva deciziei nr. 95 A din 17 noiembrie 2008 a
Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și
fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi
20 octombrie 2009.