ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3555/2010

Camera de consiliu

Asupra conflictului negativ de competență

de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de

16 martie 2009 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr.

6182/299/2009, reclamanții S.Z.P. și SC O.R.D.I. SRL au chemat în judecată

pârâta G.L.S., solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se

constate prelungit antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1492

din 7 iulie 2006 și să se dispună înscrierea în cartea funciară a localității

București a respectivului antecontract.

Prin sentința civilă nr. 6124 din 27 aprilie

2009, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței sale

teritoriale invocată de pârâta G.L.S. și a dispus declinarea soluționării

cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța.

Instanța a apreciat că nu sunt

incidente prevederile art. 10 pct. 1 sau art. 13 C. proc. civ., întrucât

acțiunea cu care a fost sesizată nu e una reală privitoare la imobile, și nici

una privitoare la executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract.

Judecătoria Sectorului 1 București a

reținut că a fost sesizată cu o cerere de chemare în judecată cu două capete de

cerere de natură personală, pentru care competența de soluționare se determină

potrivit dreptului comun, prin raportare la art. 5 C. proc. civ.

Astfel, față de domiciliul pârâtei –

Constanța, instanța a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei Constanța.

Judecătoria Constanța, prin sentința

civilă nr. 18310 din 13 noiembrie 2009, a admis excepția necompetenței teritoriale

întrucât a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 13 C. proc. civ., competența

exclusivă de judecare a cauzei aparține instanței locului situării imobilului,

în speță, Judecătoriei Sectorului 1 București.

Cauza a fost înaintată Înaltei Curți

de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului, conform art. 22 C.

proc. civ.

Înalta Curte apreciază că, potrivit

dispozițiilor legale, competența soluționării prezentei cauze revine instanței

celei din urmă sesizate, anume, Judecătoriei Constanța, pentru considerentele

ce succed:

De

regulă, instanțele judecătorești au competența de a soluționa litigiile dintre

părți, fără a se substitui voinței acestora. Totuși, în mod excepțional, în

condițiile generate ale art. 1073 C. civ., invocat ca temei juridic de către

reclamanți prin cererea de chemare în judecată, instanța de judecată are

competența suplinirii consimțământului uneia dintre părți în mecanismul încheierii

valabile a contractului (in forma autentică). Această competență a instanței se

realizează prin sesizarea acesteia cu o cerere de pronunțare a unei hotărâri

care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, hotărâre prin care este

suplinit, la încheierea valabilă a contractului în formă autentică, consimțământul

debitorului obligației de a face neexecutate, ceea ce echivalează cu o

executare silită în natură atipică a obligației de a face.

Dispozițiile

art. 1075 C. civ. pun în discuție înțelesul noțiunii de obligație

intuitu

personae

. Astfel, acest articol statuează că "orice obligație de a face

sau de a nu face se schimbă în dezdăunări, în caz de neexecutare din partea

debitorului", trebuie interpretate în corelatie cu dispozițiile art. 1076

si art. 1077 C. civ. care prevăd posibilitatea pronunțării unei hotărâri

judecătorești în cadrul executării silite a unei obligații de a face sau de a

nu face, precum și în lumina art. 1073 C. civ., care consacră principiul

executării în natură a obligațiilor.

Deoarece antecontractul este

promisiunea bilaterală de a contracta, în caz de neexecutare a obligației

asumate, răspunderea este contractuală, iar executarea silită în natură a

obligației de a face se asigură prin acțiunea personală având ca obiect

pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare,

competența de soluționare a cauzei se determină potrivit dreptului comun, prin

raportare la art. 5 C. proc. civ.

Pentru considerentele

arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili în favoarea

Judecătoriei Constanța competența

de soluționare a acțiunii formulate de reclamanții S.Z.P. și

SC O.R.D.I. SRL în contradictoriu cu pârâta G.L.S.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării

cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța, jud. Constanța.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 7

iunie 2010.