ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3400/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Reclamanta SC F.S.M. SA prin lichidator judiciar SC C.E.M. SRL Târgoviște

prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița a solicitat ca prin

hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei A.G.A.P. Târgu Jiu

din cadrul SC P. SA București - Câmpina la plata sumei de 1.647.914 lei

reprezentând contravaloare cheltuieli suplimentare ocazionate de rezolvarea

dificultăților apărute în urma accidentului de la sonda Colibași în baza

contractului de prestări servicii din 2003 încheiat între cele două părți cât

și la plata penalităților de întârziere calculate la nivelul dobânzii de

referință pentru perioada 23 decembrie 2003 până la plata efectivă.

Tribunalul Dâmbovița, după administrarea

probatoriilor cu înscrisuri, prin sentința nr. 1542 din 20 octombrie 2005, a

respins excepția de perimare, de necompetență teritorială a instanței și

excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtă, însă a admis

excepția prematurității cererii de chemare în judecată și ca urmare, a respins acțiunea

ca prematur formulată. Sentința a fost apelată de reclamantă iar Curtea de Apel

Ploiești prin decizia nr. 34 din 24 februarie 2006 a admis apelul reclamantei,

formulat prin lichidator judiciar, a anulat sentința menționată anterior și a

trimis cauza spre rejudecare, pe fond, Tribunalului Dâmbovița. Această decizie

a fost menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia pronunțată

la data de 22 noiembrie 2006 sub nr. 3736.

Pe rolul Tribunalului Dâmbovița după

desființare, cauza a fost înregistrată sub nr. 1391/120/2007. Rejudecând cauza

după suplimentarea probatoriilor cu o expertiză de specialitate, tehnică și

contrabilă, efectuată de către I.C.P.T. Câmpina, Tribunalul Dâmbovița prin

sentința nr. 24 din 15 ianuarie 2008 a respins acțiunea reclamantei ca

neîntemeiată.

În argumentarea acestei soluții instanța de

fond a reținut că din raportul de expertiză întocmit de I.C.P.T. Câmpina a

rezultat că alcătuirea defectuoasă a garniturii de foraj de la sonda Colibași

și apariția unor momente de torsiune dinamică accidentală în timpul procesului

de foraj, au reprezentat conjunctura critică tehnologică a avariei prăjinii de

foraj, acestea fiind singurele cauze care au produs avaria de la această sondă,

cauze care nu sunt imputabile pârâtei.

Prin același raport de expertiză deficiențele

de fabricație ale materialului prăjinii de foraj astfel cum a fost livrată de

pârâtă, nu au favorizat avaria produsă, întrucât caracteristicile mecanice și

mecano-metalurgice ale materialului prăjinii de foraj au permis funcționarea

acesteia la parametrii normali de la punerea în funcțiune până la producerea

accidentului tehnic, care a fost provocat de factori externi, respectiv de

torsiunea dinamică accidentală din timpul procesului de forare și alcătuirea

defectuoasă a garniturii de foraj de către salariații reclamantei.

Soluția instanței de fond a fost confirmată

de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ,

care prin decizia nr. 66 din 26 martie 2008 a respins ca nefondat apelul declarat

de SC F.S.M. SA.

Instanța de control judiciar în argumentarea

deciziei a reținut că din materialul probator administrat nu a rezultat că

deficiențele de fabricație ale materialului utilizat la sonda Colibași au

cauzat ruperea prăjinii de foraj și producerea accidentului din data de 22

iunie 2003, deoarece numai această situație ar fi fost de natură să conducă la

constatarea culpei intimatei - pârâte în producerea acestui accident și pe cale

de consecință la angajarea răspunderii acesteia.

Totodată instanța de apel a reținut că

reclamanta nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică întocmit de

I.C.P.T. Câmpina și nici nu a solicitat efectuarea unei alte expertize de

specialitate, ceea ce înseamnă că și-a însușit concluziile expertizei dispusă

în cauză.

Împotriva deciziei Curții de Apel a declarat

recurs, reclamanta SC F.S.M. SA, prin lichidator judiciar P.M., întemeiat pe

dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea acestei critici recurenta a

susținut că soluția se bazează pe greșita interpretare a probelor în legătură

cu factorii care au contribuit la producerea accidentului tehnic. A susținut

recurenta că nu s-au avut în vedere deficiențele de fabricație ale materialului

tubular utilizat în cauză care sunt imputabile pârâtei.

În concluzie, recurenta - reclamantă a

solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul

admiterii apelului și pe cale de consecință admiterea în parte a acțiunii

privind obligarea pârâtei la plata sumei de 485.566,47 lei plus T.V.A.

reprezentând 1/3 din contravaloarea cheltuielilor suplimentare ocazionate de

rezolvarea dificultăților apărute în urma accidentului de la sonda Colibași și

plata ratei dobânzii de referință aferentă sumei pentru fiecare zi de

întârziere de la 23 decembrie 2003 până la executarea însăși a obligației

principale.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata -

pârâtă SC P. SA București – Câmpina, A.G.A.P. Târgu Jiu, a solicitat

respingerea recursului ca neîntemeiat considerând că atât instanța de fond cât

și instanța de apel au făcut o corectă interpretare a tuturor actelor depuse la

dosar, drept pentru care motivul de recurs invocat nu are temei.

Examinând recursul în contextul criticilor

formulate Înalta Curte, constată că recursul este nefondat pentru următoarele

considerente:

Potrivit art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai dacă instanța,

interpretând greșit actul juridic dedus judecății a schimbat natura ori

înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

Din analiza criticilor aduse deciziei

recurate, rezultă că deși recurenta a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de

art. 304 pct. 8 C. proc. civ. indicarea acestuia are un caracter pur formal,

criticile neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate

prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Astfel, relatarea nemulțumirii recurentei cu

privire la interpretarea probelor de către instanța de apel, în speță raportul

de expertiză tehnică, nu este suficientă, recursul neavând caracter devolutiv,

iar criticile formulate nu se circumscriu motivului de recurs invocat, art. 304

pct. 8 C. proc. civ., deoarece nu se referă la interpretarea greșită a vreunui

act juridic dedus judecății.

Criticile recurentei în legătură cu reținerea

instanței de apel privind interpretarea subiectivă a unor termeni din raportul de

expertiză al I.C.P.T. Câmpina reprezintă în realitate critici de netemeinicie,

analizate cu prilejul rejudecării fondului în apel, urmare probelor

administrate, respectiv a raportului de expertiză tehnică, ori judecata în

recurs se limitează la un examen de nelegalitate și nu la o rejudecare a

fondului.

Pentru considerentele de mai sus, Înalta

Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC

F.S.M. SA, prin lichidator judiciar P.M. împotriva deciziei nr. 66 din 26

martie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 14

noiembrie 2008.