ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3400/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC F.S.M. SA prin lichidator judiciar SC C.E.M. SRL Târgoviște prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei A.G.A.P. Târgu Jiu din cadrul SC P. SA București - Câmpina la plata sumei de 1.647.914 lei reprezentând contravaloare cheltuieli suplimentare ocazionate de rezolvarea dificultăților apărute în urma accidentului de la sonda Colibași în baza contractului de prestări servicii din 2003 încheiat între cele două părți cât și la plata penalităților de întârziere calculate la nivelul dobânzii de referință pentru perioada 23 decembrie 2003 până la plata efectivă.

Tribunalul Dâmbovița, după administrarea probatoriilor cu înscrisuri, prin sentința nr. 1542 din 20 octombrie 2005, a respins excepția de perimare, de necompetență teritorială a instanței și excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtă, însă a admis excepția prematurității cererii de chemare în judecată și ca urmare, a respins acțiunea ca prematur formulată. Sentința a fost apelată de reclamantă iar Curtea de Apel Ploiești prin decizia nr. 34 din 24 februarie 2006 a admis apelul reclamantei, formulat prin lichidator judiciar, a anulat sentința menționată anterior și a trimis cauza spre rejudecare, pe fond, Tribunalului Dâmbovița. Această decizie a fost menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia pronunțată la data de 22 noiembrie 2006 sub nr. 3736. Pe rolul Tribunalului Dâmbovița după desființare, cauza a fost înregistrată sub nr. 1391/120/2007.

Rejudecând cauza după suplimentarea probatoriilor cu o expertiză de specialitate, tehnică și contrabilă, efectuată de către I.C.P.T. Câmpina, Tribunalul Dâmbovița prin sentința nr. 24 din 15 ianuarie 2008 a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată. În argumentarea acestei soluții instanța de fond a reținut că din raportul de expertiză întocmit de I.C.P.T. Câmpina a rezultat că alcătuirea defectuoasă a garniturii de foraj de la sonda Colibași și apariția unor momente de torsiune dinamică accidentală în timpul procesului de foraj, au reprezentat conjunctura critică tehnologică a avariei prăjinii de foraj, acestea fiind singurele cauze care au produs avaria de la această sondă, cauze care nu sunt imputabile pârâtei.

Prin același raport de expertiză deficiențele de fabricație ale materialului prăjinii de foraj astfel cum a fost livrată de pârâtă, nu au favorizat avaria produsă, întrucât caracteristicile mecanice și mecano-metalurgice ale materialului prăjinii de foraj au permis funcționarea acesteia la parametrii normali de la punerea în funcțiune până la producerea accidentului tehnic, care a fost provocat de factori externi, respectiv de torsiunea dinamică accidentală din timpul procesului de forare și alcătuirea defectuoasă a garniturii de foraj de către salariații reclamantei. Soluția instanței de fond a fost confirmată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, care prin decizia nr. 66 din 26 martie 2008 a respins ca nefondat apelul declarat de SC F.S.M.

SA. Instanța de control judiciar în argumentarea deciziei a reținut că din materialul probator administrat nu a rezultat că deficiențele de fabricație ale materialului utilizat la sonda Colibași au cauzat ruperea prăjinii de foraj și producerea accidentului din data de 22 iunie 2003, deoarece numai această situație ar fi fost de natură să conducă la constatarea culpei intimatei - pârâte în producerea acestui accident și pe cale de consecință la angajarea răspunderii acesteia. Totodată instanța de apel a reținut că reclamanta nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică întocmit de I.C.P.T. Câmpina și nici nu a solicitat efectuarea unei alte expertize de specialitate, ceea ce înseamnă că și-a însușit concluziile expertizei dispusă în cauză.

Împotriva deciziei Curții de Apel a declarat recurs, reclamanta SC F.S.M. SA, prin lichidator judiciar P.M., întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. În dezvoltarea acestei critici recurenta a susținut că soluția se bazează pe greșita interpretare a probelor în legătură cu factorii care au contribuit la producerea accidentului tehnic. A susținut recurenta că nu s-au avut în vedere deficiențele de fabricație ale materialului tubular utilizat în cauză care sunt imputabile pârâtei. În concluzie, recurenta - reclamantă a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului și pe cale de consecință admiterea în parte a acțiunii privind obligarea pârâtei la plata sumei de 485.566,47 lei plus T.V.A.

reprezentând 1/3 din contravaloarea cheltuielilor suplimentare ocazionate de rezolvarea dificultăților apărute în urma accidentului de la sonda Colibași și plata ratei dobânzii de referință aferentă sumei pentru fiecare zi de întârziere de la 23 decembrie 2003 până la executarea însăși a obligației principale. Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata - pârâtă SC P. SA București – Câmpina, A.G.A.P. Târgu Jiu, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat considerând că atât instanța de fond cât și instanța de apel au făcut o corectă interpretare a tuturor actelor depuse la dosar, drept pentru care motivul de recurs invocat nu are temei. Examinând recursul în contextul criticilor formulate Înalta Curte, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 304 pct. 8 C. proc.

civ. modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai dacă instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Din analiza criticilor aduse deciziei recurate, rezultă că deși recurenta a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. indicarea acestuia are un caracter pur formal, criticile neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Astfel, relatarea nemulțumirii recurentei cu privire la interpretarea probelor de către instanța de apel, în speță raportul de expertiză tehnică, nu este suficientă, recursul neavând caracter devolutiv, iar criticile formulate nu se circumscriu motivului de recurs invocat, art. 304 pct. 8 C. proc.

civ., deoarece nu se referă la interpretarea greșită a vreunui act juridic dedus judecății. Criticile recurentei în legătură cu reținerea instanței de apel privind interpretarea subiectivă a unor termeni din raportul de expertiză al I.C.P.T. Câmpina reprezintă în realitate critici de netemeinicie, analizate cu prilejul rejudecării fondului în apel, urmare probelor administrate, respectiv a raportului de expertiză tehnică, ori judecata în recurs se limitează la un examen de nelegalitate și nu la o rejudecare a fondului. Pentru considerentele de mai sus, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC F.S.M. SA, prin lichidator judiciar P.M. împotriva deciziei nr. 66 din 26 martie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 14 noiembrie 2008.