ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2804/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul

Iași, sub nr. 10.962/99/2005 se află în curs de judecată cererea de recurs declarat

de R.C. și B.E. împotriva încheierii din 31 octombrie 2005 (dosar nr. 13.603/2004)

dată de Judecătoria Iași, prin care s-a respins cererea de suspendare a judecății

în baza art. 244 pct. 2 C. proc. civ.

În primă instanță reclamanții R.C. și

B.E. au chemat în judecată Asociația de locatari Iași, pentru a obține cota de închiriere

și executarea silită, ca urmare a construirii unei parcări și garaje din zid.

În încheierea din 13 iunie 2007 Tribunalul

Iași a consemnat susținerile părților și anume:

- cererea formulată împotriva întregului

colectiv de judecători de la Tribunalul Iași;

- invocarea excepțiilor de neconstituționalitate,

pentru textele de lege menționate în scris.

Tribunalul pentru deliberare a dispus

amânarea pronunțării pentru data de 14 iunie 2007.

În declarația de recurs sunt formulate

critici pe fondul cauzei, a celor 20 de excepții de neconstituționalitae, a repartizării

aleatorii la completul de judecată, sunt formulate aprecieri asupra compunerii completului,

a cererilor de recuzare formulate.

Instanța din oficiu a invocat inadmisibilitatea

recursului, raportat la dispozițiile art. 299 cu referire la art. 282 alin. (2),

art. 316 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 467 din 28 octombrie

2009 Curtea de Apel Iași a respins ca inadmisibil recursul declarat de B.E. și R.C.

împotriva încheierii din 13 iunie 2007 a Tribunalului Iași în dosarul nr. 10962/99/2005.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel

a reținut următoarele:

Curtea a constatat că încheierea atacată

cu recurs este dată de Tribunalul Iași în calea de atac a recursului, fiind o încheiere

premergătoare.

În conformitate cu art. 282 alin. (2)

C. proc. civ. aplicabile și în judecarea recursului, împotriva încheierilor premergătoare

nu se poate face apel decât odată cu fondul în afară de cazul când prin ele s-a

întrerupt cursul judecății.

Cum prin încheierea atacată cursul judecății

nu s-a întrerupt, în sensul dispozițiilor art. 242 și respectiv art. 244

1

C. proc. civ. ce reglementează instituția suspendării, reclamanții – recurenți nu

au dreptul de a ataca cu recurs actul de procedură, măsura dispusă fiind a amânării

pronunțării.

Recursul însă, nu este admisibil și pentru

un alt motiv.

Tribunalul Iași a pronunțat încheierea

din 13 iunie 2007 ca instanță de control judiciar în calea de atac a recursului,

dat în competența acestei instanțe conform art. 2 pct. 3 cu referire la art. 244

1

C. proc. civ. obiectul judecății fiind încheierea dată de judecătorie (în primă

instanță) prin care s-a respins cererea de suspendare.

În conformitate cu art. 244

1

C. proc. civ. asupra judecării procesului, instanța se pronunță prin încheiere care

poate fi atacată cu recurs în mod separat cu excepția celor pronunțate în recurs.

Curtea reține că tribunalul este investit

ca instanță de recurs, iar hotărârea pe fondul cauzei nu este supusă recursului

dat în competența de soluționare a Curții de apel conform art. 3 pct. 3 și art.

299 C. proc. civ.

În consecință, partea nu are deschisă

calea de atac a recursului dat în competența de soluționare a curții, atât în ce

privește hotărârea, decizia dată de tribunal în recurs, și a încheierii premergătoare

din 13 iunie 2007.

Hotărârea dată în recurs de tribunal

fiind irevocabilă, nu este supusă controlului judiciar la Curtea de apel și deci

nici încheierea atacată.

Curtea reține că împotriva „hotărârii”

judecătorești, încheiere, sentință, decizie se pot exercita căile de atac prevăzute

prin lege, prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.

În căile de atac se aplică regula unicității

dreptului de a folosi o cale de atac ce se epuizează chiar prin exercițiul lui.

Astfel o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac, ceea

ce în speță revine recurs la recurs.

În consecință, o încheiere interlocutorie,

prin care nu s-a întrerupt cursul judecății – în speță s-a amânat pronunțarea –

nu poate fi atacată cu recurs pe cale separată, ci odată cu atacarea fondului dacă

fondul este supus vreunei căi de atac și în caz pozitiv, cu calea de atac prevăzută

pentru hotărârea care a finalizat judecata.

În cazul în care prin încheierea prin

care s-a respins cererea de suspendare este pronunțată de o instanță de recurs,

situație în care sunt recurenții, aceasta nu poate fi atacată separat cu recurs.

Împotriva deciziei civile a declarat

recurs recurentul B.E. care a susținut că, deși a solicitat un termen de judecată,

nu i-a fost acordat, încălcându-se grav dispozițiile legale. De asemenea, se susține

că în mod nelegal s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, încălcându-se

dispozițiile obligatorii ale art. 183 C. proc. civ.

Analizând excepția inadmisibilității

recursului, invocată din oficiu de instanță, Înalta Curte de Casație și Justiție

constată că aceasta este fondată pentru considerentele ce succed:

Prin decizia civilă nr. 467 din 28 octombrie

2009 Curtea de Apel Iași, secția civilă, a respins ca inadmisibil recursul declarat

de recurenții B.E. și R.C., împotriva deciziei civile din 13 iunie 2007 prevederile

art. 377 C. proc. civ.

În conformitate cu art. 299 C. proc.

civ. pot fi atacate cu recurs numai hotărârile definitive date fără drept de apel,

cele date în apel, precum și hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională,

în condițiile prevăzute de lege.

Față de aceste dispoziții, recursul declarat

împotriva unei decizii irevocabile a unor instanțe de recurs este inadmisibil, o

asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.

Pentru aceste considerente, se va respinge

ca inadmisibil recursul declarat, cu consecința menținerii deciziei ca legală în

baza art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat

de intervenientul B.E. împotriva deciziei civile nr. 467 din 28 octombrie 2009 a

Curții de Apel Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai

2010.