ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2419/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosarul cauzei,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 389 din 30 iunie

2008, Tribunalul Iași l-a condamnat pe inculpatul

S.M.

pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor deosebit de grav,

prevăzută de art. 20 C. pen. și art. 174-176 lit. b) C. pen. la pedeapsa de 8

ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c)

C. pen., pe o durată de 4 ani.

S-au aplicat dispozițiile art. 64 lit. a),

b) C. pen. în condițiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. a fost

menținută măsura arestării preventive dispusă împotriva inculpatului, iar în

baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului deținerea

preventivă începând cu 17 ianuarie 2008 până la zi.

În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen.

raportat la art. 998 C. civ., a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea

civilă A.D., în consecință inculpatul a fost obligat să plătească acestuia, cu

titlu de daune materiale suma de 1.500 RON.

A fost respinsă acțiunea civilă formulată

de partea civilă D.D.

În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006,

au fost admise acțiunile civile formulate de Serviciul de Ambulanță al

județului Iași, Spitalul Clinic „Sf.Spiridon” Iași și Spitalul Clinic de

Urgență „Prof. Dr. N. Oblu” Iași, în calitate de părți civile, și, în

consecință, inculpatul a fost obligat să plătească acestora următoarele sume:

- suma de 412 lei părții civile Serviciul

de Ambulanță al jud. Iași reprezentând cheltuieli de transport efectuate de

aceasta pentru deplasarea victimelor A.D. și D.D. din localitatea Tomești la

unitățile sanitare care le-au acordat asistența medicală (câte 206 lei pentru

fiecare);

-suma de 9685,16 lei la care se adaugă

dobânda de referință a B.N.R până la achitarea prejudiciului, conform art. 3

alin. (3) din O.G. nr. 9/2000 părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență

„Sf. Spiridon” cu titlu de daune, reprezentând cheltuieli efectuate de aceasta

pentru asistentă medicală acordată victimei D.D.A.;

- suma de 264,42 lei părții civile

Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. N. Oblu” Iași, cu titlu de daune,

reprezentând cheltuieli efectuate de aceasta pentru asistența medicală acordată

victimei A.D.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a

dispus confiscarea de la inculpat a unui topor și a unui târnăcop, bunuri

folosite la săvârșirea infracțiunii, aflate în prezent la I.P.J. Iași.

În baza art. 191 C. proc. pen. inculpatul

a fost obligat să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, suma de

700 lei.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

În seara zilei de 15 ianuarie 2008,

inculpatul S.M., aflat în stare de ebrietate, într-un local public din comuna

Tomești, județul Iași, a provocat un incident verbal, adresându-i-se părții

vătămate A.D. cu amenințarea că o va tăia cu toporul.

Inculpatul a și materializat amenințarea

făcută, și, luându-și toporul din căruță, l-a ridicat deasupra capului

victimei, care s-a apărat ridicând un scaun. Lovitura aplicată cu tăișul

toporului și care viza creștetul capului acesteia a lovit scaunul și apoi zona

stânga a capului victimei care a și căzut pe pardoseală.

În timpul conflictului, fratele victimei A.F.

a fost lovit și el de inculpat cu pumnul în față, căzând între mese și

pierzându-și cunoștința.

Pentru că martora P.P., barmanița

localului, a refuzat să-i restituie toporul, inculpatul s-a dus imediat la

căruță de unde a revenit înarmat cu un târnăcop. Întâlnind-o pe partea vătămată

D.D.A. care alunecase și căzuse pe terasa barului, inculpatul i-a aplicat două

lovituri, una în abdomen, sub stern, iar cealaltă în zona intercostală lateral

stânga.

Raportul de constatare medico-legală nr. 431

din 4 martie 2008 întocmit de I.M.L. Iași a concluzionat că victima A.D. a

prezentat fractură liniară frontală stânga, plagă contuză fronto-parietală

stângă, leziuni ce au putut fi produse prin lovire cu corp contondent și care

necesită pentru vindecare 30-35 zile îngrijiri medicale.

De asemenea, s-a concluzionat că

leziunile, prin ele însele și la data producerii lor nu au fost de natură să

pună în primejdie viața victimei.

Raportul de constatare medico-legală emis

de I.M.L. Iași sub nr. 4232 din 4 martie 2008 a concluzionat că victima D.D.A.

a prezentat un politraumatism cu plagă penetrantă toracică stângă cu hemotorax

stâng, fisură coasta a VII-a stângă și plagă punctiformă diafragmatică, plagă

penetrantă abdominală cu contuzie enteromezenterică, decapsulare splenică,

hemoperitoneu și eviscerația intestinului subțire – leziuni ce au putut fi

produse prin lovire cu corp tăietor-despicător (posibil târnăcop) și care necesită

30-40 zile îngrijiri medicale.

S-a concluzionat și că leziunile, prin

ele însele și la data producerii lor au fost de natură să pună în primejdie

viața victimei.

Audiat în ambele etape procesuale,

inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor imputate în circumstanțele de mod, loc

și timp descrise mai sus, declarațiile sale fiind confirmate de celelalte probe

ale dosarului.

Situația de fapt reținută mai sus rezultă

din: declarațiile părților vătămate/civile A.D., D.D.A., declarațiile

martorilor F.M., P.P., P.D., I.L.M., procesul-verbal de cercetare la fața

locului, planșele fotografice, procesele-verbale de ridicate a toporului și a

târnăcopului de la locuința inculpatului, declarațiile acestuia.

Împotriva acestei sentințe au declarat

apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și inculpatul S.M..

Procurorul a susținut că hotărârea este

netemeinică sub aspectul cuantumului pedepsei principale, impunându-se majorarea

acesteia.

Inculpatul a criticat greșita încadrare

juridică a infracțiunii, susținând că, în mod corect, trebuia reținut art. 181 C.

pen. pentru fapta comisă împotriva lui A.D., și, respectiv, art. 20 raportat la

art. 174 C. pen. cu art. 33 lit. a) C. pen. pentru fapta comisă împotriva lui D.D.A.

Sub aspectul individualizării pedepsei, a

solicitat aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., arătând că a reacționat la

provocarea părților vătămate, iar aplicarea unei pedepse excesive nu este de

natură să corecteze afecțiunile psihice de care suferă.

Prin decizia penală nr. 32 din 12 martie

2009, Curtea de Apel Iași a admis apelurile declarate Parchetul de pe lângă

Tribunalul Iași și de inculpatul S.M., a desființat în parte latura penală și,

rejudecând, a majorat pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, art. 176 lit. b) C.

pen. de la 8 ani închisoare la 10 ani închisoare.

A înlăturat din sentință dispoziția

privind aplicarea pedepsei complementare prevăzută de art. 64 lit. e) C. pen.

și din minută dispoziția privind aplicarea pedepsei accesorii prevăzută de art.

64 lit. d) C. pen.

A menținut celelalte dispoziții ale

hotărârii apelate.

A menținut starea de arest a inculpatului

și a dedus la zi durata arestului preventiv.

În recursul declarat împotriva acestei decizii

penale, inculpatul S.M. a reluat criticile formulate, atât cu privire la

încadrarea juridică, cât și cu privire la individualizarea pedepsei.

Recurentul inculpat a susținut că viața

victimei A.D. nu a fost pusă în pericol, prin urmare încadrarea juridică a

faptelor comise în concurs real este cea prevăzută de art. 181 C. pen. și art. 20

raportat la art. 174-175 lit. i) C. pen. cu art. 33 lit. a) C. pen. A mai

susținut că, în cazul în care nu se primește această susținere, faptele sale să

fie încadrate în două tentative la infracțiunea de omor, în concurs real.

S-a mai solicitat că în cauză să se

rețină aplicarea dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen., iar pedeapsa aplicată să

fie redusă în raport de circumstanțele reale și personale ale faptei și făptuitorului.

Temeiul juridic al recursului îl

constituie dispozițiile art. 385

9

pct. 17 și 14 C. proc. pen.

Examinând recursul, Înalta Curte de

Casație și Justiție constată că acesta nu este fondat.

Din analiza materialului probator

administrat, Înalta Curte constată că instanțele au reținut în mod corect

situația de fapt și vinovăția inculpatului.

Conduita agresivă a inculpatului

îndreptată împotriva celor din grupul de „șmecheri de Tomești” (astfel cum el

însuși i-a caracterizat) are continuitate și unitate de acțiune, stând sub

impulsul hotărârii luate de acesta de a le da localnicilor o lecție.

În această unică împrejurare, inculpatul

își aduce de la căruță uneltele care îi pot folosi într-o acțiune de violență,

mai întâi toporul și apoi târnăcopul, și le folosește împotriva membrilor

grupului.

Acțiunea sa agresivă a făcut două victime

și dacă viața părții vătămate A.D. nu a fost pusă în primejdie (așa cum s-a

petrecut cu victima D.D.A.), acest lucru s-a datorat modului eficient în care

aceasta s-a apărat, ridicând un scaun deasupra capului și parând, practic, o

lovitură care îi viza creștetul.

Inculpatul a urmărit să ucidă victima,

astfel cum a și amenințat-o, de altfel, și și-a continuat intenția și asupra

celei de-a doua părți vătămate, căreia i-a cauzat cu târnăcopul plăgi toracice

și abdominale penetrante.

Înalta Curte constată că încadrarea

juridică dată faptelor comise de inculpat este legală și temeinică și că nu se

impune schimbarea acesteia, astfel cum s-a solicitat, nefiind vorba de săvârșirea

a două infracțiuni distincte, separate, independent realizate.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată

că în cauză nu există temeiuri de reținere în favoarea inculpatului a

circumstanței atenuante prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.

Inițiativa conflictului, ca și

întreținerea lui, i-au aparținut în exclusivitate inculpatului care nu a fost

provocat în niciun mod de către victimele sale. Inculpatul nu a săvârșit

faptele sub imperiul stării de tulburare care să-i fi fost indusă de părțile

vătămate, iar faptul că se afla sub influența băuturilor alcoolice nu

constituie o circumstanță sau o cauză care să îl favorizeze.

Faptele au fost comise cu discernământ,

de către o persoană care a mai fost condamnată pentru săvârșirea de infracțiuni

de violență, astfel că Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată de 10 ani

închisoare este necesară reeducării acesteia, neimpunându-se reducerea

cuantumului ei.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va

respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, în conformitate cu

dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În baza art. 385

17

alin. (4) C.

proc. pen. și art. 88 C. pen., se va deduce durata reținerii și arestării

preventive de la 17 ianuarie 2008, la zi.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul S.M. împotriva deciziei penale nr. 32 din 12 martie 2009

a Curții de Apel Iași, secția penală.

Deduce

din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de

la 17 ianuarie 2008 la 24 iunie 2009.

Obligă recurentul inculpat la 200 lei

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 24

iunie 2009.