ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5601/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea precizată, înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul D.A.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.F.P., anularea avizului nefavorabil comunicat prin adresa nr. 1425505 din 10 martie 2008, pentru transformarea funcției publice în care a fost numit, din clasa a III-a, în clasa I, emis de pârâtă și obligarea acestei instituții să acorde avizul favorabil solicitat, acordarea salariului corespunzător acestei clase și, în contradictoriu cu P. Tg. Cărbunești – S.P.S. – P.C. și C.L. Tg. Cărbunești, obligarea acestora să îl promoveze în funcția publică de consilier clasa I, începând cu data promovării examenului de încadrare și înscrierea în tabloul funcționarilor publici corespunzător gradului profesional superior.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este încadrat ca polițist comunitar în cadrul P. Tg. Cărbunești și a promovat examenul pentru ocuparea unei funcții publice într-o clasă superioară celei în care este încadrat. În aceste condiții, conform dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 și art. 9 alin. (2) și (3) din O.G nr. 6/2007, pârâta A.N.F.P trebuia să procedeze la promovarea sa prin transformarea postului ocupat, ca urmare a promovării examenului. Nu a fost numit însă în funcția publică pentru care a promovat examenul, deoarece această numire era condiționată de obținerea avizului A.N.F.P. Or, această autoritate, prin adresa contestată, a comunicat avizul nefavorabil numirii sale în funcție, pe motiv că ar fi obținut diploma de licență anterior numirii în funcția publică.

În opinia reclamantului, avizul nefavorabil emis de pârâtă și comunicat prin adresa nr. 1425505 din 10 martie 2008 este nelegal, fiind încălcate prevederile art. 63 – art. 66 și art. 68 din Legea nr. 188/1999, republicată, privind Statutul funcționarilor publici, inclusiv prin interpretarea eronată a prevederilor art. 9 alin. (1) – alin. (3) din O.G nr. 6/2007, prevederi care impun condiția absolvirii unei forme de învățământ superior în specialitate, fără a distinge în sensul că studiile trebuie absolvite numai după dobândirea calității de funcționar public. Reclamantul a invocat vătămarea drepturilor și intereselor sale profesionale, fiind împiedicat să promoveze într-o funcție publică, clasă superioară celei în care este încadrat, în acest mod, realizându-se o discriminare profesională prin eliminarea unor categorii de funcționari publici de la promovarea în carieră.

Prin întâmpinare, pârâta A.N.F.P. a solicitat respingerea acțiunii, invocând, în principal, excepția necompetenței materiale a Tribunalului Gorj în raport cu poziționarea autorității pârâte în sistemul administrației publice, A.N.F.P. fiind o autoritate publică centrală și excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât adresa emisă de A.N.F.P. nu este un act administrativ producător de efecte juridice, în sensul dispozițiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, modificată, care să poată fi cenzurat de instanța de judecată. Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, arătând că reclamantul se află în eroare, A.N.F.P. nefiind abilitată să ia decizii cu privire la numirea, modificarea sau încheierea raporturilor de serviciu ale reclamantului, singura abilitată în cauză fiind P. Tg.

Cărbunești, cu care de altfel reclamantul are încheiate raporturi de serviciu privitor la funcția publică. Tribunalul Gorj a admis excepția de necompetență materială, iar prin sentința nr. 1818 din 22 septembrie 2008, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, în temeiul art. 3 alin. (l) C. proc. civ. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, iar la data de 07 aprilie 2009, S.A.P.F.L. a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul reclamantului, și a susținut că, în mod nelegal, A.N.F.P. a emis aviz nefavorabil pentru promovarea reclamantului în funcția publică, deși s-a constatat că acesta îndeplinea condițiile prevăzute de lege, participând la examenul de promovare în clasă superioară.

Interpretarea A.N.F.P. este eronată, fiind contrară Constituției României, legislației aplicabile, precum și principiului supremației interesului public. Prin sentința nr. 171 din 07 mai 2009, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul D.A.S. și, în consecință, și intervenția accesorie în interesul reclamantului, formulată de S.A.P.F.L.; a anulat avizul nefavorabil emis de pârâta A.N.F.P. comunicat prin adresa 1425505 din 10 martie 2008; a obligat pârâta A.N.F.P., să emită aviz favorabil privind transformarea postului pentru care reclamantul a susținut examen de promovare; a obligat pârâta P. Tg. Cărbunești – S.P.S. – P.C.

să promoveze reclamantul în funcția publică de consilier, clasa I, gradul de asistent, treapta I și a respins acțiunea față de pârâtul C.L. Tg. Cărbunești. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a fost admis la examenul de promovare în clasă superioară, după susținerea probei scrise și a interviului. Totodată, transformarea postului în vederea promovării funcționarilor publici încadrați pe funcții publice, cu nivel de studii inferioare care au absolvit studii de nivel superior, se face cu avizul obligatoriu al A.N.F.P., în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2) din O.G nr. 6/2007. Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de autoritatea pârâtă prin întâmpinare, instanța a reținut că se impune soluția de respingere în raport cu prevederile art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, modificată și cu împrejurarea că avizul A.N.F.P.

în discuție reprezintă o condiție legală de promovare în funcție, fiind un act de autoritate emis în executarea legii. În aceste condiții, instanța fondului a apreciat refuzul A.N.F.P. de a aviza transformarea postului pentru care a concurat reclamantul, ca nelegal, fiind întemeiat pe o apreciere greșită a legii. În concepția A.N.F.P., numai funcționarii care, la data absolvirii studiilor superioare, ocupau funcție publică, puteau obține avizul favorabil, situație în care nu s-a regăsit reclamantul. Susținerea nu poate fi reținută, în condițiile în care textul de lege este neechivoc, singura condiție impusă de legiuitor pentru a participa la examenul de promovare într-o funcție publică, clasă superioară, prin transformarea postului, fiind absolvirea de studii superioare în specialitatea în care își desfășoară activitatea.

Împotriva susmenționatei sentințe a promovat recurs, în termen legal, pârâta A.N.F.P. Invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ., recurenta-pârâtă A.N.F.P. a arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal și dată cu aplicarea greșită a legii. În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă arată că instanța fondului a interpretat în mod eronat dispozițiile art. 68 alin. (l) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, prevederile acestui articol fiind clare și nu pot lăsa loc de interpretări. Termenul folosit de legiuitor impune, ca și condiție pentru promovarea într-o clasă superioară, dobândirea diplomei de studii de nivel superior ulterior dobândirii calității de funcționar public, intimatul-reclamant neregăsindu-se în această situație.

Acesta a absolvit studii superioare cu diplomă de licență, în specialitatea drept, în iulie 2004, deci înainte de a dobândi calitatea de funcționar public la data de 15 mai 2005, astfel că dispozițiile art. art. 68 alin. (l) din Legea nr. 188/1999 nu i se aplică. A mai arătat că intimatul-reclamant a avut posibilitatea să-și valorifice studiile superioare absolvite în momentul intrării în corpul funcționarilor publici, în condițiile actelor normative în vigoare la acea dată, fiind exclusiv alegerea acestuia de a ocupa o funcție publică pentru care legea prevedea studii medii. Mai mult, intimatul-reclamant are posibilitatea de a candida la un concurs de recrutare, în condițiile art. 57 din același act normativ.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata-intervenientă S.A.P.F.L. a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat, arătând că intimatul-reclamant a avut dreptul de a participa la examenul organizat de instituția publică pentru ocuparea funcției publice în clasă superioară celei în care este încadrat, în urma absolvirii studiilor de nivel superior, în specialitatea în care își desfășoară activitatea, sintagma „în urma” semnificând „prin efectul”, cu condiția. Or, în această situație, este evidentă discriminarea pe care A.N.F.P. o instituie între funcționari, în funcție de data absolvirii studiilor superioare, fiind excesivă și în dezacord cu scopul urmărit de legiuitor. Intimatul-reclamant a formulat concluzii scrise, prin care a invocat excepția lipsei de interes a recurentei-pârâte în promovarea recursului și nulitatea recursului pentru nemotivarea în drept.

A invocat lipsa de interes a recurentei-pârâte A.N.F.P. în promovarea recursului, cu motivarea că, atâta timp cât pârâta P. Tg. Cărbunești nu a promovat recurs, dispozitivul sentinței atacate a dobândit autoritate de lucru judecat, iar recurenta nu poate justifica interes în promovarea recursului. A invocat și nulitatea recursului, arătând că recurenta nu a indicat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ, situație în care cererea de recurs nu poate fi analizată. Analizând sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304 1 C. proc. civ, Înalta Curte apreciază că se impune, în temeiul art. 312 alin. (l) teza I C. proc. civ, raportat la art. 20 și art. 28 din Legea nr. 55/2004, modificată, admiterea recursului pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Înalta Curte, în conformitate cu art. 137 C. proc. civ, va analiza mai întâi, excepțiile invocate de intimatul-reclamant prin notele scrise. Excepția lipsei de interes a recurentei-pârâte A.N.F.P., în promovarea recursului, va fi respinsă. Într-adevăr, interesul este o condiție generală a oricărei acțiuni și el reprezintă folosul practic, material pe care-I urmărește cel care promovează o asemenea cerere. Recurenta-pârâtă A.N.F.P., în calitate de emitentă a actului atacat, are interes să promoveze cererea de recurs pentru a obține modificarea sentinței recurate, având interes să conserve actul atacat. Mai mult, recurenta A.N.F.P. are interes în promovarea recursului, având în vedere că transformarea postului în urma promovării în clasă superioară a funcționarilor publici se face numai cu avizul acesteia și reprezintă o condiție cerută de lege, ori recurentul nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi promovat.

Nu poate fi reținută susținerea intimatului-reclamant privind lipsa de interes a A.N.F.P. în promovarea recursului, pentru motivul că pârâta P. Tg. Cărbunești nu a promovat recurs, și, în aceste condiții, dispozitivul sentinței atacate a dobândit autoritate de lucru judecat. Orice hotărâre are putere de lucru judecat și își produce efectele până la desființarea ei, însă, în cazul hotărârilor instanțelor de fond care pot fi atacate cu recurs, puterea lucrului judecat este provizorie și se consolidează, fie prin expirarea termenului de recurs, fie prin respingerea recursului. Așadar, instanța de control judiciar constată că interesul A.N.F.P. este născut, actual și legitim. Excepția nulității recursului pentru nemotivarea în drept este neîntemeiată și va fi respinsă.

Din examinarea cererii de recurs instanța de control judiciar constată că recurenta a indicat în petitul cererii motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticile formulate fiind circumscrise acestui motiv, iar în raport cu prevederile art. 304 1 C. proc. civ., recursul declarat împotriva unei hotărâri care potrivit legii nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304 C. proc. civ., instanța putând examina cauza sub toate aspectele. Pe fondul cauzei, criticile recurentei-pârâte sunt întemeiate, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., care se referă la cazul în care hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Astfel, instanța fondului a fost sesizată de către reclamant cu o acțiune având ca obiect anularea avizului nefavorabil emis de A.N.F.P. și comunicat prin adresa nr. 1425505 din 10 martie 2008. În cauza de față, avizul reprezintă o condiție cerută de lege pentru promovarea în funcție a funcționarului public. În primul rând, instanța fondului, în mod greșit, a dispus anularea avizului, reținând caracterul de act administrativ unilateral cu caracter individual al avizului, în sensul dispozițiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, modificată. Avizele reprezintă operațiuni administrative și nu acte administrative, în sensul dispozițiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, modificată, producătoare de efecte juridice, astfel că, în baza prevederilor art. 18 alin. (l) din aceeași lege, nu se poate cere instanței anularea, ci numai obligarea autorității publice la emiterea acestora.

Dispunând anularea avizului nefavorabil emis de A.N.F.P., prima instanță a pronunțat o soluție nelegală, dată cu aplicarea greșită a legii. În al doilea rând, potrivit art. 68 alin. (l) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, „în urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea, funcționarii publici de execuție au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcții publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadrați, în condițiile legii”. Potrivit art. 9 alin. (2) din O.G.

nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, „promovarea, în condițiile legii, a funcționarilor publici încadrați pe funcții publice cu nivel de studii inferior, care au absolvit studii de nivel superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea, se face prin transformarea postului pe care aceștia sunt încadrați, cu avizul A.N.F.P.”, iar potrivit alin. (3), „Funcționarii publici care absolvă o formă de învățământ superior de lungă sau de scurtă durată, încadrați pe funcții publice cu nivel de studii inferior, se numesc, prin examen, într-o funcție publică de execuție”.

În aceste condiții, promovarea în clasă a funcționarilor publici, conform art. 9 alin. (2) din O.G nr. 6/2007, pentru care este necesar avizul A.N.F.P., de natura celui a cărui anulare s-a cerut, este cea care privește pe funcționarii publici de execuție care dobândesc o diplomă de studii de nivel superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea. Sub acest aspect, legiuitorul nu lasă loc de interpretări, potrivit prevederilor imperative ale art. 68 alin. (l) din Legea privind Statutul funcționarilor publici, republicată și art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 6/2007, transformarea postului ocupat de funcționarul public, ca urmare a promovării examenului, putându-se face numai în situația în care funcționarul public a dobândit o diplomă de studii de nivel superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea (deci, ulterioară dobândirii calității de funcționar public).

Așadar, interpretarea dată de judecătorul fondului acestor dispoziții legale este greșită și cum, în cauză, însuși intimatul-reclamant arată că obținerea diplomei de licență este anterioară numirii în funcția publică, nefiind îndeplinite cerințele legale mai sus menționate, avizul nefavorabil emis de A.N.F.P. și comunicat prin adresa nr. 1425505 din 10 martie 2008, este legal. Pe cale de consecință, Înalta Curte va respinge excepția lipsei de interes și excepția nulității recursului, iar în temeiul art. 312 alin. (l) teza I C. proc. civ., raportat la art. 20 și art. 28 din Legea nr. 554/2004, modificată, va admite recursul declarat de A.N.F.P., va modifica în parte sentința, în sensul că va respinge acțiunea față de pârâtele A.N.F.P.

și P. Tg. Cărbunești, ca nefondată și, pe cale de consecință, va respinge cererea de intervenție accesorie formulată de S.A.P.F.L. Dolj și va menține celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepțiile lipsei de interes și nulității recursului. Admite recursul declarat de A.N.F.P. împotriva sentinței civile nr. 171 din 07 mai 2009 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Modifica în parte sentința, în sensul că respinge acțiunea față de pârâtele A.N.F.P și P. Tg. Cărbunești, ca nefondată. Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de S.A.P.F.L. Dolj. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 08 decembrie 2009.