ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4443/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 170 din 20 octombrie 2010, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta N.M., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, a dispus anularea ordinului nr. 1604/C din 10 iunie 2010 și a deciziei nr. 63875/2010 emise de pârât și a obligat pârâtul să emită un nou ordin, în sensul transformării postului, potrivit avizelor prealabile, începând cu data promovării examenului. Pentru a hotăra astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta N.M.

a fost încadrată ca funcționar public, referent clasa III , grad profesional superior treapta I de salarizare în cadrul Curții de Apel Brașov, începând cu data de 10 iunie 2010. La data de 2 septembrie 2009, aceasta a susținut examen de promovare pentru ocuparea unei funcții publice într-o clasă superioară, potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici. După promovarea acestui examen Curtea de Apel Brașov a solicitat Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și Consiliului Superior al Magistraturii acordarea avizelor pentru transformarea posturilor de funcționari publici de la instanțele din raza de activitate a Curții de Apel Brașov . Agenția Națională a Funcționarilor Publici a emis avizul favorabil din 9 octombrie 2009, iar Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea nr. 78 din 28 ianuarie 2010 prin care a acordat acest aviz.

La data de 10 iunie 2010 pârâtul Ministerul Justiției a emis ordinul nr. 1604/C prin care a dispus modificarea statului de funcții și de personal al Curții de Apel Brașov și al Tribunalului Brașov, prin transformarea unor posturi de funcționar public. În preambulul acestui ordin se face referire la avizele acordate de Consiliul Superior al Magistraturii și Agenția Națională a Funcționarilor Publici precum și la prevederile art. 16 alin. (1) din anexa nr. 3 la Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, art. 135 din Legea nr. 304 /2004 privind organizarea judiciară, H.G. nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției și art. 5 din O.U.G.

nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale. Instanța de fond a constatat că emiterea acestui ordin în temeiul Legii nr. 330/2009 încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii civile. La data susținerii examenului pentru promovarea într-o clasă superioară ca urmare a absolvirii studiilor superioare în specialitatea în care își desfășoară activitatea reclamanta, erau în vigoare prevederile O.G. nr. 6/2007, situație în care, instanța a apreciat că reclamanta a avut reprezentarea situației juridice reglementate de dispozițiile în vigoare la acea dată și nu de alte acte normative ce au fost adoptate ulterior și pe cale de consecință au intrat în vigoare ulterior.

În altă ordine de idei, instanța a reținut că imediat după promovarea concursului, Curtea de Apel Brașov a efectuat demersurile necesare obținerii avizelor și transformării postului ocupat de reclamantă. Faptul că Agenția Națională de Administrare Fiscală și Consiliul Superior al Magistraturii au emis avizele favorabile la data de 9 octombrie 2009, respectiv 28 ianuarie 2010 nu este de natură a schimba situația juridică existentă la momentul promovării examenului și nici a justifica aplicarea unor dispoziții legale ce nu erau adoptate la acea dată.

Instanța a reținut că reclamanta a îndeplinit condițiile necesare pentru transformarea postului său, respectiv absolvirea studiilor superioare în specialitatea în care își desfășoară activitatea și promovarea examenului organizat pentru ocuparea unei funcții publice într-o clasă superioară, astfel că pârâtul avea obligația legală de a emite ordinul pentru numirea sa în funcția pentru care a candidat de la data promovării examenului, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la acea dată, O.G. nr. 6/2007. În consecință, faptul că acest act normativ a avut aplicabilitate limitată în timp, nu poate conduce la concluzia că nu trebuia aplicat raporturilor juridice născute sub imperiul acestuia, în caz contrar, înlăturându-se rațiunea pentru care a fost adoptată.

Împotriva sentinței civile nr. 170/F din 20 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs în termen legal pârâtul Ministerul Justiției, prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta N.M. ca neîntemeiată. Recurentul a învederat, prin motivele de recurs, că hotărârea este criticabilă pentru motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., potrivit căruia hotărârea este lipsită de temei legal. În conformitate cu dispozițiile art. 64 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, promovarea în funcția publică de execuție se face prin concurs sau examen, organizat semestrial de către autoritățile și instituțiile publice și prin transformarea postului ocupat de funcționarul public, transformarea postului fiind o condiție cumulativă la promovare.

Or, această transformare s-a realizat prin ordinul contestat, după și cu îndeplinirea tuturor condițiilor legale (avize, dispoziții cuprinse în Legea nr. 330/2009). Nicio dispoziție legală nu stabilește un termen pentru emiterea avizelor necesare în vederea transformării posturilor, iar ministrul justiției nu are temei legal pentru emiterea acestor ordine înainte de data avizelor prevăzute de lege, inclusiv avizul conform al Consiliului Superior al magistraturii pentru statele de funcții și de personal din cadrul instanțelor.

În plus, la momentul la care s-a emis ordinul ministrului justiției nr. 1604 din 10 iunie 2010 era în vigoare art. 16 Anexa 3 din Legea nr. 330/2009, începând cu data de 1 ianuarie 2010, avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii fiind dat prin hotărârea nr. 78 din 28 ianuarie 2010, așa încât nu exista baza legală pentru a se dispune prin ordin al ministrului avansarea într-o treaptă de salarizare care să depășească creșterea maximă de 5% prevăzută de art. 16 alin. (1) din Anexa nr. 3 la Legea nr. 330/2009. O.G.

nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici care a produs efecte până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007 a fost un act normativ cu aplicabilitate limitată în timp, așa încât reclamanta nu poate pretinde cu temei ca salarizarea să se realizeze în anul 2010 în baza unor dispoziții legale abrogate, în speță fiind vorba despre prevederile art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 6/2007 care stabileau o creștere maximă de 20% față de 5% cât prevede art. 16 alin. (1) din Anexa nr. 3 la Legea nr. 330/2009.

Când instanța de fond a apreciat că s-a încălcat principiul neretroactivității legii nu a avut în vedere dispozițiile art. 1 din ordinul ministrului justiției nr. 1604/C/2010 potrivit cărora statul de funcții și de personal al Curții de Apel Brașov și al Tribunalului Brașov se modifică începând cu data emiterii ordinului contestat. Ministrul justiției a emis ordinul în discuție la momentul la care această operațiune a fost posibilă, după emiterea avizelor prevăzute de lege și cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Din interpretarea art. 135 din Legea nr. 304/2004 rezultă că promovarea are loc la data transformării postului, prin modificarea statului de funcții, modificare ce operează doar de la data emiterii ordinului ministrului justiției, cu avizul prealabil al Consiliului Superior al Magistraturii și Agenția Națională a Finațelor Publice.

Prin urmare, încadrarea intimatei reclamante s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale, treapta de salarizare fiind stabilită așa încât să se respecte legea în vigoare, anume art. 16 alin. (1) din Legea nr. 330/2009. În aceste condiții, ordinul contestat nr. 1604 din 10 iunie 2010 s-a emis cu respectarea condițiilor de validitate, fiind temeinic și legal, așa încât nu se impune anularea sa, după cum nu se impune nici anularea hotărârii prin care se respinge contestația formulată împotriva ordinului. Intimata N.M. a solicitat, prin concluziile scrise depuse în cauză, respingerea ca nefondat a recursului, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată. Recursul este fondat, pentru considerentele ce urmează.

Ordinul nr. 1604/C din 10 iunie 2010 a fost emis de ministrul justiției cu respectarea condițiilor de validitate, fiind temeinic și legal, ceea ce înseamnă că instanța de fond, cu aplicarea greșită a legii, a ajuns la concluzia anulării sale, precum și a hotărârii prin care s-a respins contestația formulată împotriva ordinului, cu consecința obligării pârâtului la emiterea unui nou ordin în sensul transformării postului potrivit avizelor prealabile, începând cu data promovării examenului. Potrivit art. 64 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, promovarea în funcția publică de execuție se face prin concurs sau examen, organizat semestrial de către autoritățile și instituțiile publice și prin transformarea postului ocupat de funcționarul public.

Pe de altă parte, se mai reține că conform art. 68 din Legea nr. 188/1999 „(1) în urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior, funcționarii publici de execuție au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcții publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadrați, dacă studiile absolvite sunt în specialitatea în care-și desfășoară activitatea sau dacă autoritatea ori instituția publică apreciază că studiile absolvite sunt utile pentru desfășurarea activității. (2) Promovarea în condițiile alin. (1) se face prin transformarea postului ocupat de funcționarul public ca urmare a promovării examenului". Așadar, astfel cum corect susține recurentul-pârât, două sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească funcționarul public pentru a fi promovat în funcție și anume, promovarea examenului și transformarea postului, cea de-a doua condiție fiind, în mod evident, subsecventă celei dintâi.

Prin urmare, promovarea se realizează la momentul la care are loc transformarea postului, transformare care la rândul ei este condiționată de obținerea avizului favorabil din partea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și din partea Consiliul Superior al Magistraturii și care implică modificarea statului de funcții, modificare ce operează doar de la data emiterii ordinului Ministrului Justiției.

În speță, intimata-reclamantă a susținut examenul la data de 2 septembrie 2009, iar avizele au fost obținute la data de 9 octombrie 2009 de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici și la 28 ianuarie 2010 de la Consiliul Superior al Magistraturii, ordinul fiind emis la data de 10 iunie 2010, de Ia această dată modificându-se și statele de funcții și de personal ale Curții de Apel Brașov și Tribunalului Brașov prin transformarea unor posturi de funcționar public, în ceea ce o privește pe intimata-reclamantă, fiind transformat postul de referent în consilier clasa I, grad asistent treapta 3, conform anexei la ordin.

La momentul la care s-a emis ordinul și deci a avut loc transformarea postului, era în vigoare art. 16 din Anexa nr. 3 din Legea nr. 330/ 2009, începând cu 1 ianuarie 2010, avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii fiind dat prin hotărârea nr. 78 din 28 ianuarie 2010, așa încât, astfel cum corect susține recurentul, nu există bază legală pentru a se dispune avansarea într-o treaptă de salarizare care să depășească creșterea maximă de 5% prevăzută de art. 16 alin. (1) din Anexa nr. 3 la Legea nr. 330/2009. O.G.

nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici a produs efecte numai până la intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009 privind sistemul unitar de salarizare, și a fost deci un act normativ cu aplicabilitate limitată în timp, astfel că intimata-reclamantă nu poate pretinde ca în anul 2010 salarizarea să se dispună în baza unor dispoziții legale abrogate, în concret a prevederilor art. 9 alin. (3) care stabileau o creștere maximă de 20% față de nivelul de 5% cât prevede art. 16 alin. (1) din Anexa nr. 3 la Legea nr. 330/2009.

De altfel, se constată că chiar și Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea nr. 78 din 28 ianuarie 2010 prin care a acordat avizul conform pentru modificarea statelor de funcții, prin transformarea postului de funcționar public, ca urmare a promovării în clasă, reține aplicabilitatea dispozițiilor art. 16 din Anexa nr. 3, Reglementări specifice funcționarilor publici, la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în vigoare, începând cu data de 1 ianuarie 2010. Cu alte cuvinte, chiar dacă avizele acordate priveau încadrarea în funcția de consilier clasa I grad asistent treapta 2 de salarizare, în raport de legislația în vigoare privind salarizarea unitară, nu se mai putea dispune avansarea într-o treaptă de salarizare care să depășească creșterea maximă de 5%, reglementată de art. 16 alin. (1) din Anexa nr. 3 la Legea nr. 330/2009.

În litigiu nu poate fi vorba nici de încălcarea principiului neretroactivității legii, astfel cum susține intimata-reclamantă, deoarece prin transformarea unor posturi de funcționar se modifică statele de funcții și de personal, iar acest lucru nu se poate face numai prin ordin al Ministrului Justiției emis numai după obținerea în prealabil a avizelor de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici și de la Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, sunt neîntemeiate argumentele intimatei-reclamante potrivit cărora modificările privind funcția și retribuția se raportează la momentul examenului de promovare și a legislației în vigoare la acel moment.

În aceste condiții, constatând că prin ordinul contestat s-a procedat la încadrarea intimatei-reclamante cu respectarea dispozițiilor legale, treapta de salarizare fiind stabilită astfel încât să se respecte legea în vigoare la momentul emiterii actului administrativ individual atacat, anume art. 16 alin. (1) din Anexa nr. 3 la Legea nr. 330/2009, urmează a se dispune, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prescripțiilor art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., admiterea recursului Ministerului Justiției și modificarea sentinței nr. 170 din data de 20 octombrie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, în sensul respingerii acțiunii reclamantei N.M.

ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva sentinței nr. 170 din 20 octombrie 2010 a Curții de Apel Brașov,secția contencios administrativ și fiscal. Modifică în tot sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantei N.M., ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29 septembrie 2011.