ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4412/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 184/F/2010 pronunțată la data de 15 noiembrie 2010 Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta M.E.D. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și a dispus anularea pct. 1 din Anexa la ordinul din 10 iunie 2010 precum și decizia din 2010, înregistrată din 12 iulie 2010, emisă de pârât, obligând totodată pe acesta să emită un nou ordin în sensul transformării postului reclamantei în conformitate cu avizele prealabile, începând cu data promovării examenului de către reclamantă. Restul pretențiilor reclamantei au fost respinse.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanta s-a înscris la un examen de promovare în clasă profesională, pe baza reglementărilor în vigoare în luna septembrie 2009, postul scos la concurs și pentru care a candidat reclamanta fiind acela de consilier clasa I, gradul profesional asistent, treapta II de salarizare, conform art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 6/2007. Precizează instanța de fond în considerentele sentinței, că angajatorul a cerut și obținut avizele, conform dispozițiilor art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 6/2007, art. 128 din H.G.

nr. 611/2008 și art. 135 din Legea nr. 304/2004 republicată, de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici și de la Consiliul Superior al Magistraturii și la data de 10 iunie 2010 s-a emis ordinul nr. X1/2010 de către Ministerul Justiției, însă funcția aprobată prin acest ordin este inferioară celei pentru care reclamanta a susținut examenul în cursul anului 2009. Reține instanța de fond că ordinul emis pentru o funcție inferioară celei pentru care a concurat și anume aceea de consilier clasa I, gradul profesional existent, treapta a III-a de salarizare, cu aplicare de la data emiterii ordinului, este nelegal, întrucât reclamanta a dobândit dreptul de a promova, conform prevederilor art. 68 din Legea nr. 188/1999 republicată, coroborată cu art. 9 alin. (3) din O.G.

nr. 6/2007, în vigoare la data organizării și desfășurării examenului/ concursului, după finalizarea procedurii de concurs în cadrul căreia a fost admisă, în acest sens fiind și avizele obținute de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Consiliul Superior al Magistraturii. Dreptul reclamantei la promovare s-a născut la data validării examenului/concursului la care a participat, conform art. 68 din Legea nr. 188/1999 coroborat cu art. 9 din O.G. nr. 6/2007 neavând relevanță în cauză modificarea ulterioară a legislației pe baza căreia a fost organizat și finalizat examenul. Cât privește Legea nr. 330/2009, conform art. 15 alin. (2) din Constituția României, aceasta are aplicabilitate numai pentru viitor, începând cu momentul intrării sale în vigoare și nicidecum pentru situații anterioare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. „când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”. Susține recurentul, prin motivele de recurs formulate, că în raport de prevederile art. 64 alin. (2) și art. 68 alin. (2) din Legea funcționarului public nr. 188/1999, promovarea în funcția publică de execuție se face prin concurs sau examen, organizat semestrial și prin transformarea postului ocupat de funcționarul public, transformarea postului fiind o condiție cumulativă la promovare.

Transformarea postului ocupat de funcționarul public se face ca urmare a promovării examenului și prin urmare, promovarea nu se realizează în momentul validării examenului, ci de la momentul la care se realizează transformarea postului. Mai susține recurentul că la momentul emiterii ordinului atacat era în vigoare art. 16 Anexa III din Legea nr. 330/2009, începând cu 1 ianuarie 2010, așa încât nu există bază legală pentru a se dispune prin ordin al ministrului avansarea într-o treaptă de salarizare care să depășească creșterea maximă de 5% prevăzută de art. 16 alin. (1) din Anexa III la Legea nr. 330/2009. Cât privește aplicabilitatea art. 9 alin. (3) din O.G.

nr. 6/2007 care stabilea o creștere maximă de 20%, recurentul-pârâtă arată că această ordonanță, a produs efecte până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, fiind un act normativ cu aplicabilitate limitată și care ulterior a fost abrogată. Recurentul-pârât mai precizează că din interpretarea art. 135 din Legea nr. 304/2004 rezultă că promovarea are loc de la data transformării postului, prin modificarea statului de funcții, modificare ce operează doar de la data emiterii ordinului ministrului justiției cu avizul prealabil al Consiliul Superior al Magistraturii și Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Ca o concluzie, recurentul-pârât precizează că încadrarea intimatei-reclamante s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale, treapta de salarizare fiind stabilită așa încât să se respecte legea în vigoare, anume art. 16 alin. (1) din Anexa III la Legea nr. 330/2009, ordinul contestat fiind temeinic și legal, astfel că trebuie menținut. Intimata-reclamantă a depus note scrise solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică. Recursul este fondat și urmează a fi admis în baza art. 312 C. proc. civ., potrivit considerentelor ce urmează. Contrar celor reținute de instanța de fond, ordinul nr. X1/C din 10 iunie 2010 a fost emis cu respectarea condițiilor de validitate, fiind temeinic și legal, așa încât numai cu aplicarea greșită a legii, instanța de fond a ajuns la concluzia anulării sale precum și a hotărârii prin care s-a respins contestația formulată împotriva ordinului.

Potrivit art. 64 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, promovarea în funcția publică de execuție se face prin concurs sau examen, organizat semestrial de către autoritățile și instituțiile publice și prin transformarea postului ocupat de funcționarul public. Conform art. 68 din Legea nr. 188/1999 (1) „în urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior, funcționarii publici de execuție au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcții publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadrați, dacă studiile absolvite sunt în specialitatea în care-și desfășoară activitatea sau dacă autoritatea ori instituția publică apreciază că studiile absolvite sunt utile pentru desfășurarea activității” și (2) „Promovarea în condițiile alin. (1) se face prin transformarea postului ocupat de funcționarul public ca urmare a promovării examenului”.

Așadar, astfel cum corect susține recurentul-pârât, două sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească funcționarul public pentru a fi promovat în funcție și anume, promovarea examenului și transformarea postului, cea de-a doua condiție fiind, cum e și firesc, subsecventă celei dintâi. Deci, promovarea se realizează la momentul la care are loc transformarea postului, transformare care la rândul ei este condiționată de obținerea avizului favorabil din partea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și Consiliul Superior al Magistraturii și care implică modificarea statului de funcții, modificare ce operează doar de la data emiterii ordinului Ministrului Justiției.

În speță, intimata-reclamantă a susținut examenul la data de 2 septembrie 2009, iar avizele au fost obținute la data de 9 octombrie 2009 de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici și la 28 ianuarie 2010 de la Consiliul Superior al Magistraturii, ordinul fiind emis la data de 10 iunie 2010, de la această dată modificându-se și statele de funcții și de personal ale Curții de Apel Brașov și Tribunalului Brașov prin transformarea unor posturi de funcționar public, în ceea ce o privește pe intimata-reclamantă, fiind transformat postul de referent în consilier clasa I, grad asistent treapta III, conform anexei la ordin.

La momentul la care s-a emis ordinul și deci a avut loc transformarea postului, era în vigoare art. 16 Anexa III din Legea nr. 330/ 2009, începând cu 1 ianuarie 2010, avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii fiind dat prin hotărârea nr. 78 din 28 ianuarie 2010, așa încât, astfel cum corect susține recurentul, nu există bază legală pentru a se dispune avansarea într-o treaptă de salarizare care să depășească creșterea maximă de 5% prevăzută de art. 16 alin. (1) din Anexa III la Legea nr. 330/2009. O.G.

nr. 6/2007, invocat de intimata-reclamantă privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, care a produs efecte până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în 2007, a fost un act normativ cu aplicabilitate limitată în timp și deci, intimata-reclamantă nu poate pretinde că în 2010 salarizarea să se dispună în baza unor dispoziții legale abrogate, în speță fiind vorba de art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 6/2007 care stabileau o creștere maximă de 20% față de 5% cât prevede art. 16 alin. (1) din Anexa III la Legea nr. 330/2009.

Chiar și Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea nr. 78 din 28 ianuarie 2010 prin care a acordat avizul conform pentru modificarea statelor de funcții, prin transformarea postului de funcționar public, ca urmare a promovării în clasă, reține aplicabilitatea dispozițiilor art. 16 din Anexa III, Reglementări specifice funcționarilor publici, la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în vigoare, începând cu data de 1 ianuarie 2010. Așadar, chiar dacă avizele acordate priveau încadrarea în funcția de consilier clasa I grad asistent treapta II, în raport de legislația în vigoare privind salarizarea unitară, nu se mai putea dispune avansarea într-o treaptă de salarizare care să depășească creșterea maximă de 5%, art. 16 alin. (1) din Anexa III la Legea nr. 330/2009.

Nu poate fi vorba nici de încălcarea principiului neretroactivității legii, astfel cum susține intimata-reclamantă, deoarece prin transformarea unor posturi de funcționar se modifică statele de funcții și de personal, iar acest lucru nu se poate face decât prin ordin al Ministrului Justiției emis numai după obținerea în prealabil a avizelor de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Consiliul Superior al Magistraturii. Ca o concluzie a celor expuse, instanța de control judiciar apreciază a fi neconvingătoare argumentele intimatei-reclamante potrivit cărora modificările privind funcția și retribuția se raportează la momentul examenului de promovare și a legislației în vigoare la acel moment.

Prin ordinul contestat s-a procedat la încadrarea intimatei-reclamante cu respectarea dispozițiilor legale, treapta de salarizare fiind stabilită astfel încât să se respecte legea în vigoare, art. 16 alin. (1) din Anexa III la Legea nr. 330/2009. Pentru toate aceste considerente, recursul se privește ca fondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi admis, iar sentința instanței de fond modificată în sensul că se va respinge în tot acțiunea formulată de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva sentinței nr. 184/F/2009 din 15 noiembrie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge în tot acțiunea formulată de reclamantă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2011.