ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2483/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2483/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului penal de

față;

În baza lucrărilor din dosar

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 356

din 19 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr.

4331/86/2006 s-a dispus, condamnarea inculpaților:

infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) și

(5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C.

pen., la pedeapsa de 10 ani închisoare și 4 ani pedeapsă

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și

c) C. pen. și pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune

fiscală prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 37

lit. b) C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), c) C. pen.

Au fost contopite cele două

pedepse, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, pe durata

căreia va executa și pedeapsa accesorie prev. de art. 71 alin. (2)

rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

A fost dedusă din pedeapsa

rezultantă, durata reținerii inculpatului de 24 de ore din data de 06

decembrie 2005 și a arestării sale preventive de la 15 decembrie 2006

la 28 iunie 2006.

A fost menținută

măsura obligării de a nu părăsi țara, prev. de art. 145

1

C. proc. pen., măsură luată față de inculpat la data

de 27 septembrie 2006, ora 13

45

de către Tribunalul Suceava.

A fost obligat inculpatul să

plătească părții civile Statul Român, A.N.A.F.

București prin D.G.F.P. suma totală de 3.0529 lei reprezentând

despăgubiri civile.

A fost respinsă cererea de

instituire a măsurii asigurării formulate de această parte

civilă.

infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) și

(5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C.

pen., la pedeapsa închisorii de 10 ani și patru ani pedeapsă

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și

c) C. pen.

I-a fost revocată liberarea

condiționată a restului de 579 de zile, rămas neexecutat din

pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată

inculpatului prin sentința penală nr. 648 din 2 martie 2005 pronunțată

de Judecătoria Buzău, rămasă definitivă prin decizia

penală nr. 189 din 05 mai 2005 a Tribunalului Buzău, fiind contopit

acest rest cu pedeapsa aplicată, inculpatul urmând să execute

pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare.

S-a făcut și aplicarea

art. 71 alin. (2), art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A fost dedusă, din pedeapsa

rezultantă, durata reținerii și arestării preventivă a

inculpatului de la 2 martie 2006 la 28 septembrie 2006.

A fost menținută

măsura preventivă prevăzută de art. 145

1

C. proc.

pen. luată față de inculpat prin încheierea din 27 septembrie 2006,

ora 13

45

a Tribunalului Suceava.

S-a dispus achitarea aceluiași

inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 26 C.

pen. rap. la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 și art. 37 lit. a) C.

pen., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin.

(1) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit.

a) și art. 76 lit. a) C. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2

ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a), c) C. pen.

I-au fost interzise drepturile

prevăzute de art. 64 alin. (2) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen.

și art. 74 alin. (5), i-a fost suspendată sub supraveghere executarea

pedepsei cu închisoarea și a celei accesorii, pe durata termenului de

încercare de 6 ani, impunându-se și respectarea obligațiilor prev. de

art. 86

3

C. pen.

S-a atras atenția inculpatului

asupra prevederilor art. 86

4

și art. 86

5

C. pen.

Au fost obligați cei trei

inculpați să plătească despăgubiri următoarele

părți civile:

- SC „E. & G.C.” SRL

București, suma de 17.964,24 lei;

- SC „G.T.” SRL din Ciuc, suma de

30.778,16 lei;

- SC „B.A.” SRL Suceava, suma de

14.885 plus dobânda legală aferentă;

- SC „L.M.” SRL Galați, suma de

48.747,16 lei și dobânda legală aferentă;

- SC „R.I.” SRL, sucursala Suceava,

suma de 278.214,72 lei.

S-a luat act că SC D. SRL

Bacău nu s-a constituit parte civilă prejudiciul fiind recuperat.

Au mai fost obligați

inculpații să plătească fiecare în parte, cheltuieli

judiciare către stat.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

inculpatul P.V., în calitate de administrator al SC „S.S.C.” SRL Vatra Dornei,

în perioada septembrie – noiembrie 2005, nu a înregistrat în contabilitatea

societății operațiunile comerciale efectuate, cauzând un

prejudiciu de 35.036,36 lei bugetului de stat. S-a mai reținut, în sarcina

aceluiași inculpat, că în perioada 10 octombrie 2005 – 27 octombrie 2005,

în aceeași calitate, a emis mai multe file CEC, pe care le-a semnat în

alb, cunoscând că nu există disponibilul bancar, acestea fiind folosite

de coinculpatul P.E., la diferite societăți comerciale de unde au

ridicat marfă. Ulterior, filele CEC au fost refuzate la plată din

lipsă de disponibil.

În ce-l privește pe

coinculpatul P.E., tribunalul a reținut că în înțelegere cu

coinculpatul P.V., și cunoscând faptul că filele CEC semnate de

acesta din urmă nu au disponibil bancar, a folosit o parte din instrumentele

de plată semnate în alb, la diferite societăți comerciale,

urmărind inducerea în eroare a acestora, lucru ce s-a și realizat

prin refuzul la plată a filelor CEC.

În fine, referitor la activitatea

infracțională a inculpatului A.N.D., prima instanță a

reținut că acesta, ca urmare a înțelegerii avută cu

ceilalți doi coinculpați și în baza aceleiași

rezoluții infracționale, i-a ajutat la activitatea

infracțională desfășurată, în ce privește

inducerea în eroare a societăților comerciale la care au fost

prezentate filele CEC fără acoperire, în sensul că a fost de acord

cu vânzarea SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, al cărei administrator a fost

anterior, cu păstrarea sediului firmei la domiciliul său și

colaborarea cu inculpații în desfășurarea activității

comerciale.

Cât privește latura civilă

a cauzei, prima instanță a reținut că, prin acțiunile

lor ilicite, inculpații le-au cauzat părților vătămate

prejudicii în cuantumurile menționate mai sus, fiind întrunite

condițiile răspunderii civile delictuale prev. de art. 998 și

urm. C. civ.

Împotriva sentinței

pronunțată de instanța de fond au declarat apel inculpații P.E.

și A.N.D.

Prin decizia penală nr. 13 din

22 februarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală

și pentru cauze cu minori, - s-a dispus admiterea apelurilor declarate de

inculpații P.E. și A.N.D., a desființat în parte hotărârea

și în rejudecare a înlăturat dispoziția de aplicare a pedepsei

complementare prev. de art. 64 lit. a) teza I C. pen.

A menținut celelalte

dispoziții ale sentinței.

Împotriva ambelor hotărâri au

declarat recurs inculpatul P.E. invocând cazurile de casare prevăzute de

art. 385

9

pct. 17 și 18 C. proc. pen. și respectiv

inculpatul A.N.D. invocând cazul de casare prev. de art. 385

9

pct. 18

C. proc. pen.

Din oficiu Înalta Curte a invocat

incidența cazului de casare prev. de art. 385

9

pct. 3 C. proc.

pen.

Înalta Curte de Casație și

Justiție examinând recursurile prin prisma motivelor invocate și a

cazului de casare invocat din oficiu conform art. 385

9

alin. (3) C.

proc. pen., constată următoarele:

Faza de judecată, ca fază

distinctă a procesului penal, permite instanței să verifice întreaga

activitate procesuală desfășurată de participanți, pe tot

parcursul judecării unei cauze.

În afara principiilor fundamentale

care stau la baza desfășurării întregului proces penal, în faza

de judecată își găsesc aplicabilitatea reguli specifice care nu

pot fi întâlnite în celelalte faze ale procesului penal.

Pentru desfășurarea

judecății în condiții de obiectivitate și

imparțialitate, legea procesuală penală a instituit anumite garanții

care au caracter de principii comune pentru întreaga fază de judecată

și anume: publicitatea, nemijlocirea, contradictorialitatea și oralitatea.

Potrivit dispozițiilor art. 289

C. proc. pen., judecata cauzei se face în fața instanței constituite

potrivit legii și se desfășoară în ședință,

oral, nemijlocit și contradictorii.

Pentru realizarea nemijlocirii,

dispozițiile art. 292 alin. (2) C. proc. pen., prevăd unicitatea

completului de judecată în tot cursul judecării cauzei. Dacă

aceasta nu este posibilă, completul se poate schimba până la începerea

dezbaterilor.

Dacă instanța în cursul

deliberării găsește că o anumită împrejurare trebuie

lămurită și că este necesară reluarea cercetării

judecătorești, repune cauza pe rol cu păstrarea completului de

judecată și cu citarea părților pentru termenul fixat în

acest scop.

În cauza dedusă judecății,

Înalta Curte constată că instanța de apel a fost investită

cu judecarea apelurilor declarate de inculpații

P.E. și A.N.D. iar la data de

18 ianuarie 2010 (f.185 dos. apel) au avut loc dezbaterile fiind amânată

pronunțarea pentru 25 ianuarie 2010.

La acest termen, completul de

judecată, constatând incidența dispozițiilor art. 344 C. proc.

pen., găsind necesare noi lămuriri asupra cauzei – deși nu se

arată în mod expres care sunt aspectele ce se impun a fi lămurite –

repune cauza pe rol și acordă termen la 15 februarie 2010 (f.187 dos.

apel).

La termenul acordat, fără ca

instanța să pună în discuția părților aspectele

cu privire la care s-a impus repunerea cauzei pe rol și într-o altă

compunere, rămâne în pronunțare.

Nefiind respectate dispozițiile

legale privind compunerea instanței, hotărârea pronunțată

de instanța de apel este lovită de nulitate absolută devenind

incidente dispozițiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen.

Pe cale de consecință Înalta

Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art.

385

15

alin. (2) lit. d) C. pen. va admite recursurile declarate de

inculpații P.E. și A.N.D., va casa decizia atacată și va

trimite cauza spre rejudecare la instanța de apel.

În rejudecare instanța va respecta

regulile privind compunerea completului, va stabili în concret care sunt

aspectele ce au determinat repunerea cauzei pe rol și le va pune în

discuția părților, în condiții de publicitate, oralitate

și contradictorialitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursurile declarate de

inculpații A.N.D. și P.E. împotriva deciziei penale nr. 13 din 22

februarie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția penală și

pentru cauze cu minori.

Casează decizia recurată

și trimite cauza spre rejudecarea apelurilor inculpaților la

aceeași instanță, respectiv Curtea de Apel Suceava.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu

soluționarea recursurilor rămân în sarcina statului, iar sumele de

câte 300 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din

oficiu, se vor suporta din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 23 iunie 2010.