ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3262/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3262/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra

recursurilor de față pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei,

constată următoarele:

Sentința penală nr. 356 din 19 noiembrie 2007 pronunțată în Dosarul nr.

4331/86/2006 s-au respins ca nefondate cererile de schimbare a încadrării

juridice a faptelor reținute prin actul de sesizare în sarcina inculpaților

P.E. și P.V., formulate de aceștia prin apărătorii aleși și de către procuror.

A condamnat pe

inculpatul P.V., cetățean român, fără ocupație, studii medii, stagiul militar

satisfăcut, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- înșelăciune prev.

de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare și 4 (patru)

ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a),

b) și c) C. pen., după executarea pedepsei principale;

- evaziune fiscală

prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic art. 37 lit. b) C.

pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C.

pen., după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit.

a) rap. la art. 34 lit. b) C. proc. pen., a contopit pedepsele mai sus

menționate și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10

(zece) ani închisoare și 4 (patru) ani pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., după executarea

pedepsei principale.

În temeiul art. 71

alin. (2) C. pen., pe durata executării pedepsei principale, a interzis inculpatului

drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

Conform art. 88 C.

pen. a dedus din pedeapsa rezultantă durata reținerii pe o perioadă de 24 de

ore, din data de 6 decembrie 2005 și a arestării preventive a inculpatului P.V.

de la 15 februarie 2006 la 28 septembrie 2006.

A menținut măsura

preventivă a obligării de a nu părăsi țara, prev. de art. 145

1

C.

proc. pen., luată față de inculpat prin Încheierea din data de 27 septembrie

2006, ora 13:45, pronunțată de Tribunalul Suceava, rămasă definitivă prin

nerecurare, până la soluționarea definitivă a cauzei.

A obligat pe

inculpatul P.V. să plătească părților civile Statul Român - A.N.A.F. București

- prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, sumele de 13.956 RON,

reprezentând impozit pe profit și 16.573 RON, reprezentând T.V.A., precum și

accesoriile aferente acestor obligații, respectiv dobânzi și penalități de

întârziere începând de la 1 noiembrie 2005 până la 31 decembrie 2005 și

majorări de întârziere începând cu data de 1 ianuarie 2006 până la data plății

efective a debitelor.

A respins cererea de

instituire a măsurilor asigurătorii formulată de partea civilă Statul Român -

A.N.A.F. București - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice.

A condamnat pe

inculpatul P.E., cetățean român, fără ocupație, studii 10 clase și școală

profesională, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- înșelăciune prev.

de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

art. 37 lit. a) C. pen., în loc de art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 10

(zece) ani închisoare și 4 (patru) ani pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., după executarea

pedepsei principale.

În conformitate cu

disp. art. 61 alin. (2) C. pen., a revocat liberarea condiționată a restului de

579 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare ce i-a

fost aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 648 din 22 martie 2005

pronunțată de Judecătoria Buzău, modificată și rămasă definitivă prin Decizia

penală nr. 189 din 5 mai 2005 a Tribunalului Buzău și a contopit acest rest cu

pedeapsa rezultantă la care a fost condamnat prin prezenta, inculpatul urmând

să execute pedeapsa cea mai grea de 10 (zece) ani închisoare și 4 (patru) ani

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b)

și c) C. pen., după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 71

alin. (2) C. pen., pe durata executării pedepsei principale, a interzis

inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Conform art. 88 C.

pen. a dedus din pedeapsa rezultantă durata reținerii și arestării preventive a

inculpatului P.E. de la 2 martie 2006 la 28 septembrie 2006.

A menținut măsura

preventivă a obligării de a nu părăsi țara, prev. de art. 145

1

C.

proc. pen., luată față de inculpat prin Încheierea din data de 27 septembrie

2006, ora 13:45, pronunțată de Tribunalul Suceava, rămasă definitivă prin

nerecurare, până la soluționarea definitivă a cauzei.

În temeiul disp. art.

11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a achitat pe

inculpatul P.E., sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de

evaziune fiscală, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. b) din Legea nr.

241/2005 și art. 37 lit. a) C. pen., în loc de art. 37 lit. b) C. pen.

A condamnat pe

inculpatul A.N.D., studii medii, cu antecedente penale, pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) - (5) C. pen., cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen.,

la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., după

executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 71

alin. (2) C. pen., pe durata executării pedepsei principale, a interzis

inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Conform art. 86

1

C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante aplicate acestui

inculpat, sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 6 (șase) ani,

stabilit conform art. 86

2

C. pen.

Conform art. 86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare menționat, inculpatul a trebuit să

se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte

trimestrial, în prima zi de luni la judecătorul delegat la Biroul Executări

Penale din cadrul Tribunalului Suceava;

- să anunțe, în

prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice

deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să

justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice

informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

A atras atenția

acestuia asupra disp. art. 86

4

și 86

5

C. pen. privind

revocarea și anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71

alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata

suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În conformitate cu

disp. art. 14, 346 C. proc. pen. corob. cu art. 998 C. civ. a obligat pe

inculpații P.E., P.V. și A.N.D., în solidar, să plătească următoarele sume, cu

titlu de despăgubiri civile:

- 17.964,24 RON,

către SC "E.C." SRL București;

- 36.609,39 RON,

către SC "C." SRL Marginea;

- 30.778,16 RON,

către SC "G.T." SRL Miercurea-Ciuc;

- 14.885,89 RON plus

dobânda legală calculată conform ratei de referință a dobânzii practicate de

B.N.R., de la 8 noiembrie 2005 până la data plății efective, către SC

"B.A." SRL Suceava;

- 48.747,16 RON plus

dobânda legală calculată conform ratei de referință a dobânzii practicate de

B.N.R., de la data emiterii facturii din 19 noiembrie 2005 până la data plății

efective, către SC "L.M." SRL Galați;

- 278.214,72 RON,

către SC "R.I." SRL București - Sucursala Suceava.

A luat act că SC

"D." SRL Bacău nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul

fiind recuperat prin preluarea bunurilor.

În baza art. 191

alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe fiecare dintre inculpații P.E. și A.N.D.,

să plătească statului câte 3.600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, și pe

inculpatul P.V., la suma de 3.700 RON, din care suma de 100 RON reprezentând

onorariu avocat desemnat din oficiu pentru acest din urmă inculpat, s-a avansat

din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Suceava.

Instanța a fost

sesizată prin Rechizitoriul nr. 595/P/2005 din 18 aprilie 2006 al Parchetului

de pe lângă Tribunalul Suceava consecutiv care s-a și învestit, potrivit art.

300 C. proc. pen., cu judecarea cauzei în vederea tragerii la răspundere penală

a inculpatului P.V. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art.

215 alin. (1) - (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37

lit. b) C. pen. și evaziune fiscală, P.E. pentru săvârșirea infracțiunilor de

înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. și complicitate la evaziune

fiscală, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005

cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen. și inculpatul

A.N.D. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit.

b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Potrivit actului de

inculpare, în esență, inculpatul P.V. în calitate de asociat unic și administrator

al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei a emis în perioada 10 octombrie 2005 - 27

octombrie 2005 mai multe file CEC pe care le-a semnat în alb, cunoscând că nu

există disponibil bancar pentru acestea, file CEC ce au fost folosite de către

coinculpatul P.E. și învinuiții V.A. și S.N.T. la diferite societăți comerciale

de unde au ridicat marfă. Ulterior, filele CEC au fost refuzate la plată din

lipsă de disponibil.

În ceea ce îl

privește pe inculpatul P.V. s-a mai reținut de către procuror că în calitate de

administrator al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, în perioada septembrie - noiembrie

2005, nu a înregistrat în contabilitatea societății operațiunile comerciale

efectuate, cauzând un prejudiciu de 35.036,36 RON bugetului de stat.

Potrivit aceluiași

act de sesizare a instanței, inculpatul A.N.D., în baza unei rezoluții

infracționale și în înțelegere cu inculpații P.V. și P.E., i-a ajutat pe

aceștia în ceea ce privește inducerea în eroare a societăților comerciale la

care au fost prezentate filele CEC fără acoperire, în sensul că a fost de acord

cu vânzarea societății comerciale S.S.C. SRL Vatra Dornei, al cărei

administrator a fost anterior, cu păstrarea sediului firmei la domiciliul său

și colaborarea cu inculpații în desfășurarea activităților comerciale.

Hotărând soluționarea

în fond a cauzei penale prin condamnare, în conformitate cu disp. art. 345

alin. (2) C. proc. pen. și achitare, conform art. 345 alin. (3) C. proc. pen.,

după efectuarea cercetării judecătorești, în condițiile art. 288 - art. 291 C.

proc. pen., în cursul căreia au fost administrate probele strânse la urmărirea

penală și alte probe - instanța fondului a examinat și apreciat materialul,

confirmând parțial existente faptele ilicite deduse judecății și vinovăția

penală a autorilor acestora, în care sens a reținut următoarele:

În perioada noiembrie

- decembrie 2005, mai multe societăți comerciale din județul Suceava și din

alte județe, prin plângerile penale formulate și adresate I.P.J. Suceava, au

reclamat faptul că numitul P.V. din com. Măstăcani, jud. Galați, administrator

al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, a achiziționat mai multe mărfuri pentru care a

eliberat file CEC fără acoperire în contul bancar, solicitând efectuarea de

cercetări față de cel în cauză.

În urma cercetărilor

efectuate s-a stabilit că inculpatul P.V. este o persoană fără locuință,

recidivist și care își petrecea timpul prin piețele din mun. Galați. Conform

declarației sale în cursul lunii august 2005, a fost racolat de o persoană

rămasă necunoscută, prin intermediul căreia l-a cunoscut pe inculpatul P.E.,

care i-a solicitat să achiziționeze o societate comercială din mun. Vatra

Dornei, urmând ca apoi să ridice documente și să le semneze, inclusiv file CEC,

acestea urmând a fi folosite în "relațiile comerciale cu alte firme",

mai exact pentru a înșela acele firme, activitate pentru care urma să primească

de la acesta din urmă, suma de 4000 euro.

Cum inculpatul P.V. a

acceptat propunerea, în realizarea scopului înainte descris, acesta a fost

îmbrăcat corespunzător, i s-au dat bani de cheltuială și a fost trimis cu

trenul către Suceava, unde s-a întâlnit cu inculpatul A.N.D., acționar unic al

SC S.S.C. SRL Vatra Dornei. După întocmirea actelor la Camera de Comerț și

Industrie Suceava și depunerea acestora la Oficiul Registrului Comerțului

Suceava, inculpatul P.V. a devenit asociat unic și administrator la SC S.S.C.

SRL Vatra Dornei, al cărui sediu social a rămas neschimbat, respectiv în str.

I., la domiciliul inculpatului A.N.D., fapte petrecute la începutul lunii

septembrie 2005.

Cercetările au

evidențiat faptul că inculpatul P.V. a fost cazat la domiciliul inculpatului

A.N.D., chiar în biroul pe care soacra sa (proprietara imobilului) îl

închiriase SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, după care tot prin intermediul acestuia

a locuit o perioadă de timp la pensiunea turistică aparținând PF T.D. situată

la ieșirea din mun. Vatra Dornei.

La câteva zile după

ce inculpatul P.V. l-a contactat pe inculpatul A.N.D., tot la începutul lunii

septembrie, la aceeași locație din Vatra Dornei a sosit și inculpatul P.E.,

care a fost cazat la indicațiile acestuia din urmă la aceeași pensiune

turistică înainte menționată, unde a locuit cu întrerupere, până la finele

lunii octombrie 2005.

Ulterior, tot aici au

fost cazați și numiții P.L. zis "C.", G.M. și P.Ș.C., toți din mun.

Galați, și care, conform înțelegerilor avute cu inculpatul P.E., s-au deplasat

la Vatra Dornei în scopul de a-i ajuta pe inculpați la săvârșirea activității

infracționale, însă cum din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat

participația celor doi din urmă menționați, în vreo modalitate, la săvârșirea

faptelor reținute în sarcina inculpaților aceștia au fost scoși de sub urmărire

penală.

Din declarațiile

inculpatului P.V. a rezultat că și între inculpatul A.N.D. și inculpatul P.E.

au existat înțelegeri anterioare, aceștia cunoscându-se înainte ca P.V. să

devină administrator la SC S.S.C. SRL Vatra Dornei. Pe parcursul activității

infracționale desfășurate și-a dat seama că este folosit de aceștia doar pentru

a semna documentele contabile, instrumentele de plată, contracte, delegații,

etc. în numele firmei pe care o achiziționase. În realitate, activitatea

infracțională a fost coordonată de către inculpatul P.E., în complicitate cu

inculpatul A.N.D.

Pentru a da o tentă

de legalitate a predării-primirii documentelor cu regim special aparținând SC

S.S.C. SRL Vatra Dornei, până la data cesiunii (8 septembrie 2005), la data de

15 septembrie 2005 inculpatul A.N.D. i-a predat în baza unui Proces-verbal

autentificat prin notariat sub nr. 4805 din 19 septembrie 2005 la Notarul

Public "N.V." din Vatra Dornei, toate documentele cu regim special,

file CEC neutilizate, ștampilele societății, precum și arhiva contabilă a

societății din perioada 1 februarie 2004 - 15 septembrie 2005.

În susținerea probatoriului

privind înțelegerile dintre inculpatul A.N.D. și inculpatul P.E. au stat și

declarațiile martorilor audiați în cauză, precum și a proprietarului pensiunii

unde au fost cazați inculpații, numitul T.D., conform cărora A.N.D. i-a

transportat pe membrii grupului infracțional cu autoturismul proprietatea sa,

cu nr. SV AA AAA pe raza mun. Vatra Dornei și în special de la pensiunea unde

erau cazați la sediul firmei și la depozitul închiriat.

În primele

declarații, inculpatului A.N.D. a avut o poziție nesinceră, afirmând că nu i-a

cunoscut decât ocazional și din vedere pe ceilalți învinuiți și inculpați, cu

excepția lui P.V., cu care a discutat doar aspecte privind cesionarea firmei.

De asemenea, inculpatul A.N.D. a deținut specimen de semnătură pentru contul

bancar al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei până la data de 26 septembrie 2005, deși

societatea a fost cesionată de drept la 8 septembrie 2005. Totodată, acesta a

fost și intermediarul închirierii spațiului de depozitare a mărfurilor situat

în imediata vecinătate a stației Peco P. de la intrarea în mun. Vatra Dornei,

spațiu folosit de către inculpați pentru a crea o imagine de aparentă

prosperitate a afacerilor SC S.S.C. SRL Vatra Dornei.

Conform declarației

martorului B.L., inculpatul A.N.D. l-a prezentat acestuia pe inculpatul P.E. ca

fiind P.E.A., iar ulterior, după încheierea contractului de închiriere l-a

cunoscut și pe administratorul societății, respectiv inculpatul P.V. Însuși

termenul Contractului de subînchiriere din 29 septembrie 2005, încheiat pe o perioadă

de doar o lună de zile (1 octombrie 2005 - 1 noiembrie 2005) denotă intenția

celor în cauză de a comite faptele într-un interval foarte scurt de timp și de

a părăsi apoi localitatea Vatra Dornei.

La acest depozit

și-au desfășurat activitatea inculpații, cu excepția inculpatului A.N.D., așa

cum a rezultat din declarațiile paznicilor angajați la SC S.L. SRL Vatra Dornei

(locatorul spațiului).

În această perioadă

aici au fost depozitate pentru perioade foarte scurte de timp, mărfurile

achiziționate prin acte de înșelăciune, mărfuri care tot la intervale scurte

erau revândute, în general fără documente de livrare, doar în câteva cazuri

identificându-se facturi ori avize de expediție. Acest aspect coroborat cu

ascunderea adevărului de către inculpați a firmelor beneficiare a mărfurilor, a

dus la imposibilitatea identificării de către organele de cercetare penală a

tuturor acestor firme. Astfel, nu s-au putut stabili cu exactitate sumele

încasate din vânzarea mărfurilor, cu excepția operațiunilor derulate prin

contul bancar al societății al cărui rulaj pus la dispoziție de către R.B.,

denotă că în aceeași zi sau în ziua imediat următoare intrării sumelor în cont,

acestea erau imediat retrase prin operațiuni de ridicare de numerar efectuate

de către inculpatul P.V. sub semnătura sa. Acesta a declarat că aproape de

fiecare dată era însoțit la bancă de inculpatul A.N.D. sau inculpatul P.E., iar

sumele de bani le-a predat acestora.

Inculpatul P.V. nu a

cunoscut destinația sumelor încasate în numerar, cu sau fără documente

justificative, de la firmele cărora li s-au vândut mărfuri de către SC S.S.C.

SRL Vatra Dornei, afirmând că despre acest lucru avea cunoștință inculpatul

P.E., care a negat aceste aspecte.

Dacă la începutul

cercetărilor, inculpatul A.N.D. nu a recunoscut că ar fi beneficiat de

materiale de construcții provenite din înșelăciunile comise în numele

societății, pe care le-ar fi utilizat la renovarea casei unde locuiește din

str. I., ulterior, după confruntarea acestuia cu învinuitul P.Ș.C., a recunoscut

că i s-au transportat de la depozit la domiciliu astfel de materiale de

construcție, pe care le-a utilizat în scopul menționat. Aceste aspecte au fost

relatate însă de inculpatul P.V. de la primele sale declarații și sunt în

contradicție cu cele declarate de inculpatul A.N.D. la data de 28 noiembrie

2005, când a afirmat că nu a avut nicio legătură cu membrii grupului

infracțional, că nu i-a sprijinit în niciun fel, iar ulterior a afirmat că P.V.

nu i-a plătit nici măcar chiria datorată pentru spațiu.

De asemenea, conform

declarației inculpatului P.V. a rezultat că suma de 28.700 RON și respectiv

3.500 RON ridicate în numerar de acesta la 6 octombrie 2005 au fost predate în

aceeași zi inculpatului A.N.D., care l-a însoțit la bancă și care în prealabil

îl înștiințase telefonic despre existența acestor sume în cont, provenite ca

urmare a unor plăți efectuate de firme ce achiziționaseră mărfuri de la SC

S.S.C. SRL Vatra Dornei.

Pe parcursul

cercetărilor Tribunalul Suceava a autorizat interceptarea și înregistrarea

convorbirilor telefonice și supravegherea operativă a inculpatului A.N.D.,

pentru perioada 17 februarie 2006 - 14 martie 2006 (Încheierile nr. 4/I și nr.

5/I din 10 februarie 2006) și care în măsura solicitării au fost încuviințate

ca probe ulterior.

Din aceste probe

administrate, a rezultat următoarele aspecte:

- inculpatul A.N.D. a

discutat cu numitul P.L. zis C. (fratele inculpatului P.E.) și din care a mai

rezultat că a discutat și cu acesta din urmă, dar de pe un alt număr de

telefon;

- a discutat cu

același C. despre situația fratelui său (C.A.) după arestarea acestuia,

interesându-se dacă are în arest cele necesare, aspect ce denotă relațiile

apropiate de prietenie;

- a menținut legătura

telefonică cu apărătorul ales al inculpatului P.E., avocat H.D. din cadrul

Baroului Galați, interesându-se despre situația inculpatului P.E., dar și

despre probele din dosar în ceea ce-l privește;

- a purtat discuții

și cu alte persoane, din conținutul acestora rezultând interesul său față de

evoluția anchetei penale, în ceea ce-l privește pe el ori pe inculpatul P.E.;

- în ziua de 28

februarie 2006 inculpatul A.N.D. s-a deplasat cu autoturismul său SV AA AAA,

însoțit de soția sa A., spre mun. Galați. Pe parcursul deplasării, în mun.

Focșani, s-a întâlnit cu inculpatul P.E. care s-a aflat într-un alt autoturism

cu nr. VN BB BBB însoțit de un alt bărbat. După discuțiile purtate într-un

restaurant, inculpatul P.E. s-a deplasat cu autoturismul lui A.N.D., condus de

către acesta, în mun. Galați la domiciliul din str. A.M.Z., unde au ajuns la

ora 21:25 și au intrat în apartamentul proprietatea lui P.A., tatăl

inculpatului. Această întâlnire a avut loc cu o zi înaintea datei la care

inculpatul P.E. și ceilalți învinuiți au fost citați procedural pentru a se

prezenta la audieri la sediul I.P.J. Suceava, fapt ce denotă înțelegerile

prealabile dintre aceștia, cu scopul de a se pune de acord în privința

declarațiilor ce urmau să le facă.

Pe parcursul

activităților infracționale, inculpații au folosit telefoane mobile cu cartele reîncărcabile

O. sau conectate la abonament în rețeaua Z., telefoane care au fost

achiziționate de către inculpatul P.E. în baza unor împuterniciri scrise date

în numele SC S.S.C. SRL Vatra Dornei și semnate de inculpatul P.V. Telefoanele

mobile au fost distribuite către fiecare participant la săvârșirea de

infracțiuni, listing-ul convorbirilor fiind comunicat doar de firma T. SA (Z.).

Din Adresa din 3 februarie 2006 a acestei firme a rezultat că cele trei numere

deținute de SC S.S.C. SRL Vatra Dornei au fost activate la 19 septembrie 2005

și suspendate pentru neplată în 21 octombrie 2005, fapt ce denotă intenția

făptuitorilor de a utiliza aceste numere de telefon numai în perioada comiterii

faptelor.

Cercetările efectuate

au stabilit că administratorul societății, inculpatul P.V., nu a înregistrat în

contabilitate niciuna dintre operațiunile comerciale desfășurate cu firmele ce

au fost înșelate sau cu firmele cărora li s-au revândut mărfurile

achiziționate. Motivația inculpatului că toate documentele contabile au fost în

permanență în posesia lui P.E. care ar fi coordonat întreaga activitate

infracțională, iar la plecarea acestora din Vatra Dornei, la sfârșitul lunii

octombrie 2005, documentele contabile au rămas tot în posesia inculpatului

P.E., nu este dovedită cu niciun mijloc de probă și a fost negată în totalitate

de către inculpatul menționat.

În acest sens, pe

baza documentelor contabile identificate de organele de urmărire penală la

firmele cu care SC S.S.C. SRL Vatra Dornei a avut relații comerciale, Garda

Financiară - Secția Județeană Suceava a calculat prin estimare prejudiciul

cauzat bugetului de stat prin neînregistrarea operațiunilor în contabilitatea

firmei, rezultând că societatea s-a sustras de la plata sumei de 13.956,24 RON,

reprezentând impozit pe profit și 16.573 RON T.V.A., încălcându-se astfel

prevederile art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și

combaterea evaziunii fiscale.

În desfășurarea

activității infracționale, inculpații P.V. și P.E. s-au folosit așa cum am mai

arătat de documente de plată, respectiv file CEC semnate în alb, de către cel

dintâi inculpat, file CEC care fie fuseseră predate de inculpatul A.N.D., fie

au fost ridicate personal de către P.V. de la R.B. Vatra Dornei, după ce acesta

a fost abilitat cu specimen de semnătură bancară.

Conform datelor

furnizate de această instituție, dar și de Direcția de Stabilitate Bancară din

cadrul B.N.R., SC S.S.C. SRL Vatra Dornei a înregistrat până la 22 decembrie

2005, 37 de incidente bancare ca urmare a refuzurilor la plată de file CEC, în

valoare totală de 1.100.618,50 lei, emitentul fiind declarat în interdicție

bancară în perioada 28 octombrie 2005 - 28 noiembrie 2006.

Cercetările au

stabilit că filele CEC erau emise la data ridicării mărfurilor de la firmele

furnizoare, însă inculpații P.V. și P.E. au solicitat reprezentanților acestor

firme ca filele CEC să fie introduse la plată la un interval de până la 30 zile

de la emitere, tocmai în scopul de a beneficia de timpul necesar pentru a nu se

efectua plățile și totodată să aibă la dispoziție un interval de timp care să

le asigure părăsirea mun. Vatra Dornei.

Datorită acestui

fapt, primul incident de plată s-a înregistrat abia la 28 octombrie 2005 pentru

fila CEC seria X1 emisă pentru SC C. SRL Suceava, în sumă de 36.609,39 RON,

ulterior înregistrându-se și celelalte refuzuri pentru firme furnizoare din

jud. Suceava, Neamț, Galați, Timiș, Harghita, Covasna, Constanța și mun.

București. O parte dintre firmele prejudiciate au sesizat organele de poliție

ori unitățile de parchet de pe raza județelor unde își au sediul social, care

au efectuat ori efectuează cercetări față de administratorul P.V. și alți

participanți la comiterea faptelor pentru săvârșirea infracțiunii de

înșelăciune. În acest sens au fost plângerile penale formulate de SC B.T. SA

Timișoara, care a fost prejudiciată cu suma de 38.681,55 RON și SC B. SA

Timișoara, care a fost prejudiciată cu suma de 198.747,14 RON - plângeri aflate

în lucru la I.P.J. Timiș, și SC S.C. SRL București, care a fost prejudiciată cu

suma de 34.962,20 RON - plângere aflată în lucru la D.G.P. M. B. - Poliția

Sectorului 6 și plângerea formulată de SC A.C. SRL București care a fost

prejudiciată cu suma de 68.500 RON - aflată în lucru la Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția urmărire penală și criminalistică.

Cei trei inculpați

P.V., P.E. și A.D.N. au fost trimiși în judecată în prezenta cauză iar

modalitatea de operare a acestora în realizarea activității infracționale a

fost prezentată detaliat în cele ce a urmat și s-a făcut trimitere directă la

fiecare societate comercială prejudiciată prin săvârșirea în formă continuată a

infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen.,

respectiv a tentativei la această infracțiune:

Astfel,

1. SC R.I. SRL

București - Sucursala Suceava a fost prejudiciată cu suma de 278.214,72 RON, în

următoarele condiții:

Numitul P.Ș.C., în

baza dispoziției primite de la inculpatul P.V. a întocmit și transmis prin fax

comanda f.n. datată fax 13 octombrie 2005 orele 15:45 pentru cantitatea de 250

t. azotat de amoniu și 100 t. îngrășământ complex MTK 15-15.

Delegat din partea SC

S.S.C. SRL Vatra Dornei s-a prezentat inculpatul P.E. care s-a recomandat sub

numele dl. P., care la fiecare livrare efectuată în perioada 18 - 27 octombrie

2005 a prezentat file CEC semnate de inculpatul P.V. și care după expirarea

termenului convenit între părți au fost introduse la plată și refuzate în

totalitate. Discuțiile dintre inculpatul P.E. și reprezentanții firmei R.I. au

avut loc fie telefonic, fie la sediul firmei din Suceava și s-au purtat în

special cu directorul comercial, martora N.L. în prezența altor angajați,

respectiv martorele C.C. și M.A., care l-au și recunoscut de altfel în planșa

foto.

Din cercetări a

rezultat că o parte din mărfurile achiziționate de la SC R.I. au fost vândute

de către inculpații P.E. și P.V. către persoana fizică D.F. din com. Matca,

jud. Galați, în baza facturii fiscale din 28 octombrie 2005, plata fiind

efectuată cu numerar în baza chitanței din aceeași dată. Conform Raportului de

constatare tehnico-științifică din 1 martie 2006, scriptorul acestor două

documente a fost identificat în persoana inculpatului P.E.

- punct de lucru Suceava a fost prejudiciată cu suma de 36.609,39 RON astfel:

Învinuitul P.Ș.C. la

solicitarea inculpatului P.V. a completat și transmis prin fax datat 27

septembrie 2005 comanda nr. 20 pentru achiziționarea de oțel beton. La sediul

societății s-a prezentat ca delegat inculpatul P.E. sub identitatea de P.C.

care a indicat o serie de buletin fictivă, respectiv X2, date care au fost

înscrise în factura fiscală de livrare din 30 septembrie 2005. Inculpatul P.E.

a discutat cu reprezentanții societății, martorii P.C., M.I.B. și I.C. cărora

le-a spus că plata se va face cu filă CEC scadentă la 26 octombrie 2005, deși

cunoștea că CEC-ul semnat de P.V. nu va avea acoperire în bancă.

În urma discuțiilor

purtate cu reprezentanții firmei prejudiciate, inculpatul P.E. a solicitat ca

mărfurile să fie transportate direct la depozitul firmei din Vatra Dornei unde

s-au și descărcat și, ulterior revândut fără a se putea stabili beneficiarii.

punct de lucru Suceava a fost prejudiciată cu suma de 11.375,75 RON, după cum a

urmat:

La data de 29

septembrie 2005, inculpatul P.E. s-a prezentat la această societate sub

identitatea de P.C. pentru a ridica materiale de construcții în valoare totală

de 11.375,75 RON și pentru achitarea cărora a înmânat reprezentantului

societății I.F. fila CEC seria X3 semnată de inculpatul P.V., stabilindu-se ca

dată a plății 29 octombrie 2005.

Mărfurile au fost

transportate după câteva zile la depozitul închiriat de SC S.S.C. SRL Vatra

Dornei, iar în facturile de livrare s-au înscris la rubrica delegat numele

fictiv P.C. și B.I. seria SV nr. X4 indicată de inculpatul P.E.

Cu ocazia prezentării

pentru recunoaștere după planșa foto, I.F. l-a indicat pe inculpatul P.E. ca

fiind persoana care s-a prezentat sub identitatea de P.C.

Pentru a câștiga

încrederea reprezentantului părții vătămate, inculpatul P.E. a declarat că

materialele au fost necesare pentru amenajarea biroului administratorului SC

S.S.C. SRL Vatra Dornei, iar din cercetările ulterioare s-a stabilit că o parte

din mărfurile achiziționate au fost folosite de A.N.D. la renovarea casei sale

din str.I.

4. SC G.T. SRL

Miercurea-Ciuc a fost prejudiciată cu suma de 30.778,16 RON, astfel:

Cu nota de comandă

f.n. semnată de P.V. și transmisă prin fax de la nr. 0230/X5 ce a aparținut SC

S.S.C. SRL Vatra Dornei și care fusese transferat de la abonatul A.N.D. în

cursul anului 2005, s-a solicitat livrarea unor cantități de vată minerală și

folie anticondens.

Directorul executiv

B.B.K. a acceptat onorarea comenzii ca urmare a discuțiilor purtate telefonic

cu P.V., iar mărfurile au fost livrate cu auto nr. HR CC CCC la 26 octombrie

2005, având ca delegat pe martorul A.L., angajat al furnizorului. Acesta s-a

deplasat la Vatra Dornei și a predat mărfurile inculpatului P.E., primind de la

acesta fila CEC seria X6 semnată de inculpatul P.V., completarea datelor din

fila CEC fiind făcută de inculpatul P.E. în prezența martorului, după cum a

reieșit din declarația acestuia. Martorul A.L., cu ocazia prezentării planșei

foto pentru recunoaștere l-a indicat pe inculpatul P.E. ca fiind persoana

căreia i-a predat marfa și a completat fila CEC la depozitul firmei.

5. SC B.A. SRL

Suceava care a fost prejudiciată cu de 14.885,89 RON, după cum a urmat:

În baza unor

împuterniciri semnate de inculpatul P.V., martorul V.A.P. s-a prezentat în

calitate de delegat al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei la SC B.A. SRL Suceava în

două rânduri în perioada 10 - 18 octombrie 2005 pentru a ridica mărfuri (drujbe

și generator de sudură) pentru a căror plată a înmânat părții vătămate Ș.D.

file CEC și bilete la ordin semnate de inculpatul P.V. în alb și care au fost

ulterior completate de către angajații părții vătămate. Instrumentele de plată

au fost refuzate la plată în datele de 3 și 11 noiembrie 2005 datorită lipsei

de disponibil, emitentul aflându-se în interdicție bancară.

Din declarațiile

martorului V.A.P. a rezultat că a fost trimis să ridice aceste mărfuri de către

inculpații P.V. și P.E., mărfuri ce au fost predate ulterior celui dintâi,

conform proceselor-verbale semnate de către acesta și transportate în zona

pieței din mun. Botoșani unde cei doi l-au așteptat. Martorul V.A.P. a primit

pentru această activitate suma de 1500 RON. Tot din declarația martorului

V.A.P. a reieșit și legătura dintre inculpați și inculpatul A.N.D.

6. SC E.C. SRL

București a fost prejudiciată cu suma de 17.964,24 RON astfel:

La data de 3

octombrie 2005, agentul de vânzări al părții vătămate, numitul B.C. a primit

prin fax comanda f.n. transmisă de la nr. 0230/X5 al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei

pentru a livra sortimente de produse cosmetice și în care s-a menționat plata

cu filă CEC la termen de 30 de zile. Comanda a fost semnată de administrator,

respectiv inculpatul P.V., iar discuțiile pentru onorarea comenzii le-a purtat

numai prin telefon mobil. O altă comandă cu nr. 265 a fost transmisă de la

același număr de fax în data de 4 octombrie 2005 orele 12:37.

Personal, la 6

octombrie 2005, B.C. s-a deplasat cu auto B DD DDD la Vatra Dornei la depozitul

firmei S.S.C. SRL Vatra Dornei unde a descărcat mărfurile și le-a predat unor

persoane a căror identitate nu a reținut-o, primind în schimb fila CEC seria X7

semnată în alb de inculpatul P.V.

Ulterior, nereușind

să mai ia legătura cu vreun reprezentant al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, fila

CEC a fost introdusă la plată și refuzată în 11 noiembrie 2005 din aceleași motive

expuse mai sus.

a fost înșelată cu suma de 48.747,16 RON, după cum a urmat:

Administratorul

societății prejudiciate, numitul F.S.A. a fost contactat în mai multe rânduri

telefonic de către o persoană care s-a recomandat D.C., administrator la SC

C.C. SRL Vatra Dornei, solicitându-i-se să livreze acestei firme tablă în

valoare de 55.000 RON. S-a convenit ca plata să fie făcută cu file CEC emise de

această societate. Mărfurile comandate au fost ridicate de delegatul S.N.T. din

mun. Galați, cu autocamionul GL EE EEE, iar factura s-a emis la data de 19

noiembrie 2005. La aceeași dată reprezentanții părții vătămate au primit fila

CEC seria X8 semnată de P.V. și ștampilată cu ștampila SC C.C. SRL Vatra

Dornei, data plății fiind 21 noiembrie 2005.

Cercetările au

stabilit că fila CEC a aparținut în realitate SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, a

fost semnată de P.V. și, pentru a nu afla firma furnizoare că la data

respectivă societatea al cărui administrator era, s-a aflat în interdicție

bancară, CEC-ul a fost emis și ștampilat în numele SC C.C. SRL Vatra Dornei.

Mărfurile au fost

identificate ca fiind vândute către SC M. SRL Galați, al cărei unic asociat și

administrator a decedat la 30 ianuarie 2006, motiv pentru care nu s-a putut

stabili participarea altor persoane, răspunderea revenind administratorului SC

S.S.C. SRL Vatra Dornei, respectiv inculpatului P.V.

În drept:

- faptele

inculpatului P.V., astfel cum au fost reținute și descrise anterior de

instanță, constând în aceea că, în calitate de asociat unic și administrator al

SC S.S.C. SRL Vatra Dornei a emis în perioada 10 octombrie 2005 - 27 octombrie

2005 mai multe file CEC, pe care le-a semnat în alb, cunoscând că nu există

disponibil bancar pentru acestea, file CEC ce au fost folosite de către

coinculpatul P.E. și martorii V.A. și S.N.T. la diferite societăți comerciale

de unde au ridicat marfă, ulterior filele CEC fiind refuzate la plată din lipsă

de disponibil și nu a înregistrat în perioada septembrie - noiembrie 2005, în

contabilitatea societății operațiunile comerciale efectuate, cauzând în această

modalitate prejudicii părților civile în cuantumurile mai sus menționate, au

întrunit elementele constitutive atât sub aspectul laturii obiective, cât și al

celei subiective ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) -

(5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. și

de evaziune fiscală prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic.

art. 37 lit. b) C. pen.;

- faptele

inculpatului P.E., astfel cum au fost reținute și descrise anterior de

instanță, constând în aceea că, în înțelegere cu coinculpatul P.V. și cunoscând

faptul că filele CEC semnate de acesta nu au disponibil bancar, a folosit o

parte din filele CEC semnate în alb la diferite societăți comerciale ca

instrument de plată, urmărind inducerea în eroare a acestora, lucru ce s-a și

realizat prin refuzul la plată a filelor CEC, prejudiciind părțile civile cu

sumele de bani la care s-a făcut anterior trimitere au întrunit elementele

constitutive atât sub aspectul laturii obiective, cât și al celei subiective

ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., prin schimbarea

încadrării juridice cu privire la starea de recidivă, având în atenție faptul

că infracțiunile din prezenta cauză au fost săvârșite în stare de recidivă

postcondamnatorie, în raport de condamnarea acestuia la pedeapsa de 5 ani și 6

luni închisoare ce i-a fost aplicată prin Sentința penală nr. 648 din 22 martie

2005 pronunțată de Judecătoria Buzău, modificată și rămasă definitivă prin

Decizia penală nr. 189 din 5 mai 2005 a Tribunalului Buzău, din executarea

căreia a fost liberat condiționat cu un rest de 579 zile.

- faptele

inculpatului A.N.D., astfel cum au fost reținute și descrise anterior de

instanță, constând în aceea că urmare a înțelegerii avute cu inculpații P.V. și

P.E., i-a ajutat pe aceștia la activitatea infracțională desfășurată, în ceea

ce privește inducerea în eroare a societăților comerciale la care au fost

prezentate filele CEC fără acoperire, în sensul că a fost de acord cu vânzarea

societății comerciale S.S.C. SRL Vatra Dornei, al cărei administrator a fost

anterior, cu păstrarea sediului firmei la domiciliul său, acordând în diverse

modalități sprijinul necesar celor doi în desfășurarea activității

infracționale au întrunit elementele constitutive atât sub aspectul laturii

obiective, cât și al celei subiective ale infracțiunii de înșelăciune prev. de

art. 215 alin. (1) - (5) C. pen., sub forma complicității și, pe cale de

consecință, fiecare dintre aceștia au urmat să răspundă penal.

Vinovăția

inculpaților a fost dovedită cu preponderență cu plângerile și declarațiile

părților civile, raportul de constatare tehnico-științifică, procesele-verbale

de confruntare și recunoaștere după planșe foto, procesele-verbale de redare

rezumativă a convorbirilor telefonice certificate de instanță ca mijloace de

probă, cele reținute ca prezentând interes în cauză fiind indicate la f. 262 -

263 ds. u.p., vol. I, fotofilmarea din data de 28 februarie 2006, transcrisă în

nota din aceeași dată pe un număr de 3 file, declarațiile martorilor audiați în

cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și nemijlocit în fața instanței de

fond, probele testimoniale administrate coroborându-se cu parte din susținerile

inculpaților consemnate în depozițiile date în ambele faze procesuale.

Instanța analizând și

interpretând probele, a reținut dintre ele pe cele cu privire la care a ajuns

la concluzia că au fost sincere și concludente și le-a înlăturat pe cele

susceptibile de suspiciune (mai exact susținerile inculpaților de negare a

comiterii faptelor, care sunt infirmate de restul probatoriului administrat),

ajungând la stabilirea adevărului prin coroborarea probelor mai sus menționate.

Latura subiectivă sau

elementul moral al conținutului infracțiunii s-a manifestat sub formă de

intenție sau culpă, aflându-se în legătură inseparabilă cu elementul material.

Vinovăția s-a prezentat sub două forme, prevăzute în art. 19 C. pen., text

inserat în cadrul dispozițiilor generale privitoare la infracțiune, întrucât ea

constituie un element al acesteia. Potrivit textului de lege citat, vinovăția

s-a prezentat sub formă de intenție sau culpă, cu modalitățile normative conturate

de lege, în conținutul acesteia constatându-se existența a doi factori:

intelectiv sau de conștiință și volitiv sau de voință.

Tribunalul a

considerat că inculpații au comis faptele cu vinovăție, sub forma intenției

directe, în conținutul căreia s-a constatat existența ambilor factori atât a

celui intelectiv, constând în reprezentarea conținutului obiectiv al

infracțiunilor, adică a acțiunilor lor și a urmărilor produse de acestea, a

împrejurărilor de comitere a faptelor și a legăturii de cauzalitate dintre

acțiune și urmări, precum și în atitudinea de acceptare a urmărilor, cât și a

celui volitiv - ei având capacitatea de a-și dirija în mod liber voința, precum

și reprezentarea corectă a faptelor săvârșite.

Argumentația

judiciară pe care s-a sprijinit convingerea instanței, ce a fost expusă în

continuare a avut o susținere atât sub aspectul faptic, cât și cel judiciar.

Mobilul infracțional

s-a dezvoltat, în genere, înaintea debutului faptei, devansând fazele acționale

și devenind o circumstanță subiectivă a acțiuni-inacțiunii socialmente

periculoasă. Formarea mobilului și acceptarea acestuia de către infractor a

reprezentat o parte componentă a afectivității individuale care a fost

preponderent și stabil negativă, constituind un caz tipic de neacceptare a

exigențelor sociale, explicând din ce motiv a fost săvârșită fapta penală.

Scopul infracțional,

ca element subiectiv al conținutului infracțiunii, a fost reprezentat de

considerentele fixate în mod conștient de infractor care se vor realiza în mod

concret prin săvârșirea unei acțiuni-inacțiuni. Prin scop, infractorul a

anticipat rezultatul faptei care a urmat a se definitiva ulterior, scopul fiind

rezultatul unui proces psihic, al unei deliberări prin care făptuitorul

anticipează satisfacerea unor interese și își fundamentează modul de acțiune

concretă, pentru a se finaliza rezultatul propus. În sens restrâns, scopul

reprezintă reflectarea subiectivă, conștientă a unui rezultat infracțional

viitor, intuit, realizat și acceptat de infractor. În sens larg, scopul

semnifică stabilizarea conștientă, volitivă a gândirii infractorului asupra

unui obiectiv, deliberarea și adoptarea unei strategii acționale adecvate

modului și condițiilor concrete de săvârșire a faptei pentru obținerea

rezultatului anticipat.

Sensul scopului s-a

precizat în contextul acțiunii, exprimând caracteristica procesului acțional, a

însușirilor, a circumstanțelor în care va avea loc acțiunea pentru a se ajunge

la rezultatul prevăzut inițial. Scopul este dependent de rezultatul infracțional,

fiind element subiectiv al conținutului infracțiunii doar în anumite condiții.

Scopul realizează joncțiunea între actul deliberativ, volițional și rezultatul

urmărit, iar dacă scopul infracțiunii concrete se ocupă de modul cum este

organizată aceasta pentru producerea rezultatului, infracțiunea abstractă

stabilește un scop generalizat socialmente periculos pentru întreaga categorie

de acțiuni posibile a se realiza. În acest mod, scopul devine element subiectiv

al conținutului infracțiunii doar în condițiile în care fapta a urmărit

realizarea scopului generalizat, socialmente periculos. În conținutul

infracțiunii, scopul este utilizat sub înțelesurile de destinație, de rezultat

și de circumstanță și face parte din latura obiectivă a infracțiunii.

Toate reperele

comportamentului infracțional, analizat de literatura de specialitate, se

proiectează fidel în conduita prohibită de lege și reținută în sarcina celor

inculpaților.

După cum este știut,

structura acestuia are în conținutul său patru secvențe distincte, sub aspect

psihologic, care se diferențiază în intensitate și se delimitează în timp.

Secvența primară

însumează procesele care se nasc și se consumă până la decizia de a comite

infracțiunea proiectată. Această etapă se caracterizează prin perceperea și

prelucrarea de către agentul infractor a informațiilor declanșatoare de

tendințe și motivații antisociale, pe care se fundamentează opțiunea pentru

comportamentul ilicit, adică deliberarea.

Secvența secundară

cuprinde procesele care au loc din momentul luării deciziei infracționale, până

la pregătirea materială și săvârșirea faptei.

Acestei etape îi sunt

specifice procesele de analiză și sinteză a datelor deținute de agentul

infractor și de structurare a acestora pe variante de acțiune, din care va

alege varianta optimă. Activitățile specifice etapei secundare se desfășoară

sub forma reprezentării mentale a unui plan de acțiune, despre mijloacele și

modalitățile de realizare a scopului, timpul de săvârșire a infracțiunii,

asigurarea rezultatelor acesteia, măsurile de acoperire și sustragere de la

identificare și răspundere, precum și alte elemente necesare reușitei.

Un rol deosebit de

important în prelevarea și anticiparea mentală a finalității acțiunilor

proiectate îl au stabilirea orientării antisociale și experiența din trecut a

agentului infractor.

Odată definită

hotărârea de a comite infracțiunea, latura imaginativ-prospectivă a acesteia

este urmată de acțiunile materiale cu caracter pregătitor. Specificul actelor

preparatorii constă în procurarea de instrumente și materiale necesare actelor

de executare a infracțiunii, contactarea de complici, culegerea de informații

despre locul infracțiunii și persoana (fizică ori juridică) vizată,

posibilitățile de acoperire și fugă în caz de surprindere etc.

Rezultanta

comportamentului infractorului din faza actelor preparatorii poate fi după caz,

fie fundamentarea în plan material a hotărârii de a comite fapta prin

realizarea condițiilor optime reușitei, fie desistarea ori amânarea, în

așteptarea unor condiții și împrejurări favorizante.

Secvența terțiară

cuprinde procesele psihologice care însoțesc săvârșirea infracțiunii, timp în

care actele și acțiunile care se derulează în câmpul infracțiunii sunt

tributare crizei de timp și neprevăzutului, care generează o activitate

infracțională precipitată.

Și în sfârșit

secvența a patra cuprinde procesele psihologice care se produc după săvârșirea

infracțiunii, în intenția sustragerii de la răspunderea penală. Elementul

caracteristic infractorului după comiterea faptei penale este efortul de a se

sustrage identificării, inculpării și pedepsei și, în general, comportamentul

agentului infractor în această fază - postinfracțională - este reflexiv

-acțional, întreaga lui activitate focalizându-se pe crearea unor strategii și

scenarii de contracarare a activităților de identificare și tragere la

răspundere penală a autorilor. În contextul acestor strategii și scenarii

infractorii nu ezită a întrebuința orice mijloace care i-ar putea ajuta, unii

folosindu-se de ascunderea adevărului și prezentarea unor piste false pe care

este îndreptată ancheta în desfășurare, iar cel mai adesea, în cazul

infracțiunilor săvârșite în forma coautoratului, indicând ca singur autor pe

celălalt participant la activitatea infracțională. Alți infractori apar în

preajma locului unde se desfășoară cercetările, căutând să obțină informații

referitoare la cursul acestora, iar apoi prin diverse mijloace să dispară din

aria de investigare a organelor în drept.

În speță, după cum a

reieșit din situația de fapt reținută și descrisă pe larg mai sus de instanță,

care-și găsește corespondent în materialul probator administrat, inculpatul

P.E. având fundamentată în plan material hotărârea de a comite fapta de

înșelăciune a pregătit minuțios câmpul infracțional și oferindu-i inculpatului

P.V. suma de 4000 euro - persoană racolată prin intermediar dintr-un mediu care

nu avea nimic de a face cu desfășurarea activităților comerciale și mai mult

decât atât cunoscut ca fiind recidivist - i-a solicitat acestuia să

achiziționeze o societate comercială din mun. Vatra Dornei, urmând ca, în

calitate de administrator să desfășoare o așa-zisă activitate comercială cu mai

multe firme. Convingerea instanței este că inculpatul P.V. a realizat încă de

la început că urma să presteze o activitate ce intra în sfera ilicitului penal,

atâta timp cât, deși era o persoană care nu avea nici cunoștințele

corespunzătoare și nici experiența necesară pentru îndeplini o funcție de

coordonare a unei societăți comerciale i s-a oferit de către persoane practic

necunoscute o sumă de bani considerabilă, astfel că percepând și prelucrând

informațiile declanșatoare de tendințe și motivații antisociale și-a

fundamentat opțiunea pentru comportamentul ilicit, atras fiind de câștigul

promis și în aceste condiții a dat curs propunerii - aspect care se reliefează

de altfel cu claritate din chiar conținutul declarațiilor sale. După cum se

poate observa din actele dosarului terenul era pregătit în vederea cumpărării

unei societăți comerciale, astfel că în realizarea acestui demers în baza unei

înțelegeri prealabile, inculpatul P.V. a fost trimis direct la destinație,

fiind pus în legătură cu inculpatul A.N.D., de la care, în împrejurările mai

sus arătate, a achiziționat firma SC "S.S." SRL Vatra Dornei, devenind

astfel asociat unic și administrator al acesteia.

Începând cu acest

moment, fiind puse bazele planului de acțiune ce urma să se deruleze -

conturate deja și modalitățile de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune - în

realizarea scopului urmărit, acela de a obține pentru sine un folos material

injust cei doi inculpați P.V. și P.E. au desfășurat o activitate ilicită, prin

acțiunile întreprinse aceștia realizând latura obiectivă și subiectivă a

infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen.

Referitor la

infracțiunea de înșelăciune este de menționat faptul că, pentru existența

acesteia este necesar ca victima să fi fost indusă în eroare, să fi ajuns la o

reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări, ca rezultat al

activității făptuitorului.

Ori relaționând

aspectele înainte-menționate la conținutul juridic al infracțiunii de

înșelăciune prevăzute de art. 215 C. pen., tribunalul a constatat că elementul

material al laturii obiective s-a realizat prin acțiunile de inducere în eroare

a reprezentanților părților civile în modalitatea înainte descrisă care se

circumscrie alin. (1) al textului de lege amintit, încrederea partenerilor de

afaceri fiind obținută prin amăgire, lezându-se astfel relațiile sociale cu

carac