ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3262/2012

Tribunalul Suceava, secția penală, prin Sentința penală nr. 356 din 19 noiembrie 2007 pronunțată în Dosarul nr. 4331/86/2006 s-au respins ca nefondate cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute prin actul de sesizare în sarcina inculpaților P.E. și P.V., formulate de aceștia prin apărătorii aleși și de către procuror. A condamnat pe inculpatul P.V., cetățean român, fără ocupație, studii medii, stagiul militar satisfăcut, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunilor de: - înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare și 4 (patru) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., după executarea pedepsei principale; - evaziune fiscală prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., după executarea pedepsei principale. În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. proc. pen., a contopit pedepsele mai sus menționate și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 (zece) ani închisoare și 4 (patru) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., pe durata executării pedepsei principale, a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. Conform art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa rezultantă durata reținerii pe o perioadă de 24 de ore, din data de 6 decembrie 2005 și a arestării preventive a inculpatului P.V. de la 15 februarie 2006 la 28 septembrie 2006. A menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, prev. de art. 145 1 C. proc. pen., luată față de inculpat prin Încheierea din data de 27 septembrie 2006, ora 13:45, pronunțată de Tribunalul Suceava, rămasă definitivă prin nerecurare, până la soluționarea definitivă a cauzei. A obligat pe inculpatul P.V. să plătească părților civile Statul Român - A.N.A.F. București - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, sumele de 13.956 RON, reprezentând impozit pe profit și 16.573 RON, reprezentând T.V.A., precum și accesoriile aferente acestor obligații, respectiv dobânzi și penalități de întârziere începând de la 1 noiembrie 2005 până la 31 decembrie 2005 și majorări de întârziere începând cu data de 1 ianuarie 2006 până la data plății efective a debitelor. A respins cererea de instituire a măsurilor asigurătorii formulată de partea civilă Statul Român - A.N.A.F. București - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice. A condamnat pe inculpatul P.E., cetățean român, fără ocupație, studii 10 clase și școală profesională, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunilor de: - înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., în loc de art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare și 4 (patru) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., după executarea pedepsei principale. În conformitate cu disp. art. 61 alin. (2) C. pen., a revocat liberarea condiționată a restului de 579 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 648 din 22 martie 2005 pronunțată de Judecătoria Buzău, modificată și rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 189 din 5 mai 2005 a Tribunalului Buzău și a contopit acest rest cu pedeapsa rezultantă la care a fost condamnat prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 10 (zece) ani închisoare și 4 (patru) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., pe durata executării pedepsei principale, a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Conform art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa rezultantă durata reținerii și arestării preventive a inculpatului P.E. de la 2 martie 2006 la 28 septembrie 2006. A menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, prev. de art. 145 1 C. proc. pen., luată față de inculpat prin Încheierea din data de 27 septembrie 2006, ora 13:45, pronunțată de Tribunalul Suceava, rămasă definitivă prin nerecurare, până la soluționarea definitivă a cauzei. În temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul P.E., sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 și art. 37 lit. a) C. pen., în loc de art. 37 lit. b) C. pen. A condamnat pe inculpatul A.N.D., studii medii, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) - (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., pe durata executării pedepsei principale, a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Conform art. 86 1 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante aplicate acestui inculpat, sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 6 (șase) ani, stabilit conform art. 86 2 C. pen. Conform art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare menționat, inculpatul a trebuit să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: - să se prezinte trimestrial, în prima zi de luni la judecătorul delegat la Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului Suceava; - să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. A atras atenția acestuia asupra disp. art. 86 4 și 86 5 C. pen. privind revocarea și anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii. În conformitate cu disp. art. 14, 346 C. proc. pen. corob. cu art. 998 C. civ. a obligat pe inculpații P.E., P.V. și A.N.D., în solidar, să plătească următoarele sume, cu titlu de despăgubiri civile: - 17.964,24 RON, către SC "E.C." SRL București; - 36.609,39 RON, către SC "C." SRL Marginea; - 30.778,16 RON, către SC "G.T." SRL Miercurea-Ciuc; - 14.885,89 RON plus dobânda legală calculată conform ratei de referință a dobânzii practicate de B.N.R., de la 8 noiembrie 2005 până la data plății efective, către SC "B.A." SRL Suceava; - 48.747,16 RON plus dobânda legală calculată conform ratei de referință a dobânzii practicate de B.N.R., de la data emiterii facturii din 19 noiembrie 2005 până la data plății efective, către SC "L.M." SRL Galați; - 278.214,72 RON, către SC "R.I." SRL București - Sucursala Suceava. A luat act că SC "D." SRL Bacău nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind recuperat prin preluarea bunurilor. În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe fiecare dintre inculpații P.E. și A.N.D., să plătească statului câte 3.600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, și pe inculpatul P.V., la suma de 3.700 RON, din care suma de 100 RON reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu pentru acest din urmă inculpat, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Suceava. Instanța a fost sesizată prin Rechizitoriul nr. 595/P/2005 din 18 aprilie 2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava consecutiv care s-a și învestit, potrivit art. 300 C. proc. pen., cu judecarea cauzei în vederea tragerii la răspundere penală a inculpatului P.V. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. și evaziune fiscală, P.E. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. și complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen. și inculpatul A.N.D. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. Potrivit actului de inculpare, în esență, inculpatul P.V. în calitate de asociat unic și administrator al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei a emis în perioada 10 octombrie 2005 - 27 octombrie 2005 mai multe file CEC pe care le-a semnat în alb, cunoscând că nu există disponibil bancar pentru acestea, file CEC ce au fost folosite de către coinculpatul P.E. și învinuiții V.A. și S.N.T. la diferite societăți comerciale de unde au ridicat marfă. Ulterior, filele CEC au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil. În ceea ce îl privește pe inculpatul P.V. s-a mai reținut de către procuror că în calitate de administrator al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, în perioada septembrie - noiembrie 2005, nu a înregistrat în contabilitatea societății operațiunile comerciale efectuate, cauzând un prejudiciu de 35.036,36 RON bugetului de stat. Potrivit aceluiași act de sesizare a instanței, inculpatul A.N.D., în baza unei rezoluții infracționale și în înțelegere cu inculpații P.V. și P.E., i-a ajutat pe aceștia în ceea ce privește inducerea în eroare a societăților comerciale la care au fost prezentate filele CEC fără acoperire, în sensul că a fost de acord cu vânzarea societății comerciale S.S.C. SRL Vatra Dornei, al cărei administrator a fost anterior, cu păstrarea sediului firmei la domiciliul său și colaborarea cu inculpații în desfășurarea activităților comerciale. Hotărând soluționarea în fond a cauzei penale prin condamnare, în conformitate cu disp. art. 345 alin. (2) C. proc. pen. și achitare, conform art. 345 alin. (3) C. proc. pen., după efectuarea cercetării judecătorești, în condițiile art. 288 - art. 291 C. proc. pen., în cursul căreia au fost administrate probele strânse la urmărirea penală și alte probe - instanța fondului a examinat și apreciat materialul, confirmând parțial existente faptele ilicite deduse judecății și vinovăția penală a autorilor acestora, în care sens a reținut următoarele: În perioada noiembrie - decembrie 2005, mai multe societăți comerciale din județul Suceava și din alte județe, prin plângerile penale formulate și adresate I.P.J. Suceava, au reclamat faptul că numitul P.V. din com. Măstăcani, jud. Galați, administrator al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, a achiziționat mai multe mărfuri pentru care a eliberat file CEC fără acoperire în contul bancar, solicitând efectuarea de cercetări față de cel în cauză. În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că inculpatul P.V. este o persoană fără locuință, recidivist și care își petrecea timpul prin piețele din mun. Galați. Conform declarației sale în cursul lunii august 2005, a fost racolat de o persoană rămasă necunoscută, prin intermediul căreia l-a cunoscut pe inculpatul P.E., care i-a solicitat să achiziționeze o societate comercială din mun. Vatra Dornei, urmând ca apoi să ridice documente și să le semneze, inclusiv file CEC, acestea urmând a fi folosite în "relațiile comerciale cu alte firme", mai exact pentru a înșela acele firme, activitate pentru care urma să primească de la acesta din urmă, suma de 4000 euro. Cum inculpatul P.V. a acceptat propunerea, în realizarea scopului înainte descris, acesta a fost îmbrăcat corespunzător, i s-au dat bani de cheltuială și a fost trimis cu trenul către Suceava, unde s-a întâlnit cu inculpatul A.N.D., acționar unic al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei. După întocmirea actelor la Camera de Comerț și Industrie Suceava și depunerea acestora la Oficiul Registrului Comerțului Suceava, inculpatul P.V. a devenit asociat unic și administrator la SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, al cărui sediu social a rămas neschimbat, respectiv în str. I., la domiciliul inculpatului A.N.D., fapte petrecute la începutul lunii septembrie 2005. Cercetările au evidențiat faptul că inculpatul P.V. a fost cazat la domiciliul inculpatului A.N.D., chiar în biroul pe care soacra sa (proprietara imobilului) îl închiriase SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, după care tot prin intermediul acestuia a locuit o perioadă de timp la pensiunea turistică aparținând PF T.D. situată la ieșirea din mun. Vatra Dornei. La câteva zile după ce inculpatul P.V. l-a contactat pe inculpatul A.N.D., tot la începutul lunii septembrie, la aceeași locație din Vatra Dornei a sosit și inculpatul P.E., care a fost cazat la indicațiile acestuia din urmă la aceeași pensiune turistică înainte menționată, unde a locuit cu întrerupere, până la finele lunii octombrie 2005. Ulterior, tot aici au fost cazați și numiții P.L. zis "C.", G.M. și P.Ș.C., toți din mun. Galați, și care, conform înțelegerilor avute cu inculpatul P.E., s-au deplasat la Vatra Dornei în scopul de a-i ajuta pe inculpați la săvârșirea activității infracționale, însă cum din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat participația celor doi din urmă menționați, în vreo modalitate, la săvârșirea faptelor reținute în sarcina inculpaților aceștia au fost scoși de sub urmărire penală. Din declarațiile inculpatului P.V. a rezultat că și între inculpatul A.N.D. și inculpatul P.E. au existat înțelegeri anterioare, aceștia cunoscându-se înainte ca P.V. să devină administrator la SC S.S.C. SRL Vatra Dornei. Pe parcursul activității infracționale desfășurate și-a dat seama că este folosit de aceștia doar pentru a semna documentele contabile, instrumentele de plată, contracte, delegații, etc. în numele firmei pe care o achiziționase. În realitate, activitatea infracțională a fost coordonată de către inculpatul P.E., în complicitate cu inculpatul A.N.D. Pentru a da o tentă de legalitate a predării-primirii documentelor cu regim special aparținând SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, până la data cesiunii (8 septembrie 2005), la data de 15 septembrie 2005 inculpatul A.N.D. i-a predat în baza unui Proces-verbal autentificat prin notariat sub nr. 4805 din 19 septembrie 2005 la Notarul Public "N.V." din Vatra Dornei, toate documentele cu regim special, file CEC neutilizate, ștampilele societății, precum și arhiva contabilă a societății din perioada 1 februarie 2004 - 15 septembrie 2005. În susținerea probatoriului privind înțelegerile dintre inculpatul A.N.D. și inculpatul P.E. au stat și declarațiile martorilor audiați în cauză, precum și a proprietarului pensiunii unde au fost cazați inculpații, numitul T.D., conform cărora A.N.D. i-a transportat pe membrii grupului infracțional cu autoturismul proprietatea sa, cu nr. SV AA AAA pe raza mun. Vatra Dornei și în special de la pensiunea unde erau cazați la sediul firmei și la depozitul închiriat. În primele declarații, inculpatului A.N.D. a avut o poziție nesinceră, afirmând că nu i-a cunoscut decât ocazional și din vedere pe ceilalți învinuiți și inculpați, cu excepția lui P.V., cu care a discutat doar aspecte privind cesionarea firmei. De asemenea, inculpatul A.N.D. a deținut specimen de semnătură pentru contul bancar al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei până la data de 26 septembrie 2005, deși societatea a fost cesionată de drept la 8 septembrie 2005. Totodată, acesta a fost și intermediarul închirierii spațiului de depozitare a mărfurilor situat în imediata vecinătate a stației Peco P. de la intrarea în mun. Vatra Dornei, spațiu folosit de către inculpați pentru a crea o imagine de aparentă prosperitate a afacerilor SC S.S.C. SRL Vatra Dornei. Conform declarației martorului B.L., inculpatul A.N.D. l-a prezentat acestuia pe inculpatul P.E. ca fiind P.E.A., iar ulterior, după încheierea contractului de închiriere l-a cunoscut și pe administratorul societății, respectiv inculpatul P.V. Însuși termenul Contractului de subînchiriere din 29 septembrie 2005, încheiat pe o perioadă de doar o lună de zile (1 octombrie 2005 - 1 noiembrie 2005) denotă intenția celor în cauză de a comite faptele într-un interval foarte scurt de timp și de a părăsi apoi localitatea Vatra Dornei. La acest depozit și-au desfășurat activitatea inculpații, cu excepția inculpatului A.N.D., așa cum a rezultat din declarațiile paznicilor angajați la SC S.L. SRL Vatra Dornei (locatorul spațiului). În această perioadă aici au fost depozitate pentru perioade foarte scurte de timp, mărfurile achiziționate prin acte de înșelăciune, mărfuri care tot la intervale scurte erau revândute, în general fără documente de livrare, doar în câteva cazuri identificându-se facturi ori avize de expediție. Acest aspect coroborat cu ascunderea adevărului de către inculpați a firmelor beneficiare a mărfurilor, a dus la imposibilitatea identificării de către organele de cercetare penală a tuturor acestor firme. Astfel, nu s-au putut stabili cu exactitate sumele încasate din vânzarea mărfurilor, cu excepția operațiunilor derulate prin contul bancar al societății al cărui rulaj pus la dispoziție de către R.B., denotă că în aceeași zi sau în ziua imediat următoare intrării sumelor în cont, acestea erau imediat retrase prin operațiuni de ridicare de numerar efectuate de către inculpatul P.V. sub semnătura sa. Acesta a declarat că aproape de fiecare dată era însoțit la bancă de inculpatul A.N.D. sau inculpatul P.E., iar sumele de bani le-a predat acestora. Inculpatul P.V. nu a cunoscut destinația sumelor încasate în numerar, cu sau fără documente justificative, de la firmele cărora li s-au vândut mărfuri de către SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, afirmând că despre acest lucru avea cunoștință inculpatul P.E., care a negat aceste aspecte. Dacă la începutul cercetărilor, inculpatul A.N.D. nu a recunoscut că ar fi beneficiat de materiale de construcții provenite din înșelăciunile comise în numele societății, pe care le-ar fi utilizat la renovarea casei unde locuiește din str. I., ulterior, după confruntarea acestuia cu învinuitul P.Ș.C., a recunoscut că i s-au transportat de la depozit la domiciliu astfel de materiale de construcție, pe care le-a utilizat în scopul menționat. Aceste aspecte au fost relatate însă de inculpatul P.V. de la primele sale declarații și sunt în contradicție cu cele declarate de inculpatul A.N.D. la data de 28 noiembrie 2005, când a afirmat că nu a avut nicio legătură cu membrii grupului infracțional, că nu i-a sprijinit în niciun fel, iar ulterior a afirmat că P.V. nu i-a plătit nici măcar chiria datorată pentru spațiu. De asemenea, conform declarației inculpatului P.V. a rezultat că suma de 28.700 RON și respectiv 3.500 RON ridicate în numerar de acesta la 6 octombrie 2005 au fost predate în aceeași zi inculpatului A.N.D., care l-a însoțit la bancă și care în prealabil îl înștiințase telefonic despre existența acestor sume în cont, provenite ca urmare a unor plăți efectuate de firme ce achiziționaseră mărfuri de la SC S.S.C. SRL Vatra Dornei. Pe parcursul cercetărilor Tribunalul Suceava a autorizat interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și supravegherea operativă a inculpatului A.N.D., pentru perioada 17 februarie 2006 - 14 martie 2006 (Încheierile nr. 4/I și nr. 5/I din 10 februarie 2006) și care în măsura solicitării au fost încuviințate ca probe ulterior. Din aceste probe administrate, a rezultat următoarele aspecte: - inculpatul A.N.D. a discutat cu numitul P.L. zis C. (fratele inculpatului P.E.) și din care a mai rezultat că a discutat și cu acesta din urmă, dar de pe un alt număr de telefon; - a discutat cu același C. despre situația fratelui său (C.A.) după arestarea acestuia, interesându-se dacă are în arest cele necesare, aspect ce denotă relațiile apropiate de prietenie; - a menținut legătura telefonică cu apărătorul ales al inculpatului P.E., avocat H.D. din cadrul Baroului Galați, interesându-se despre situația inculpatului P.E., dar și despre probele din dosar în ceea ce-l privește; - a purtat discuții și cu alte persoane, din conținutul acestora rezultând interesul său față de evoluția anchetei penale, în ceea ce-l privește pe el ori pe inculpatul P.E.; - în ziua de 28 februarie 2006 inculpatul A.N.D. s-a deplasat cu autoturismul său SV AA AAA, însoțit de soția sa A., spre mun. Galați. Pe parcursul deplasării, în mun. Focșani, s-a întâlnit cu inculpatul P.E. care s-a aflat într-un alt autoturism cu nr. VN BB BBB însoțit de un alt bărbat. După discuțiile purtate într-un restaurant, inculpatul P.E. s-a deplasat cu autoturismul lui A.N.D., condus de către acesta, în mun. Galați la domiciliul din str. A.M.Z., unde au ajuns la ora 21:25 și au intrat în apartamentul proprietatea lui P.A., tatăl inculpatului. Această întâlnire a avut loc cu o zi înaintea datei la care inculpatul P.E. și ceilalți învinuiți au fost citați procedural pentru a se prezenta la audieri la sediul I.P.J. Suceava, fapt ce denotă înțelegerile prealabile dintre aceștia, cu scopul de a se pune de acord în privința declarațiilor ce urmau să le facă. Pe parcursul activităților infracționale, inculpații au folosit telefoane mobile cu cartele reîncărcabile O. sau conectate la abonament în rețeaua Z., telefoane care au fost achiziționate de către inculpatul P.E. în baza unor împuterniciri scrise date în numele SC S.S.C. SRL Vatra Dornei și semnate de inculpatul P.V. Telefoanele mobile au fost distribuite către fiecare participant la săvârșirea de infracțiuni, listing-ul convorbirilor fiind comunicat doar de firma T. SA (Z.). Din Adresa din 3 februarie 2006 a acestei firme a rezultat că cele trei numere deținute de SC S.S.C. SRL Vatra Dornei au fost activate la 19 septembrie 2005 și suspendate pentru neplată în 21 octombrie 2005, fapt ce denotă intenția făptuitorilor de a utiliza aceste numere de telefon numai în perioada comiterii faptelor. Cercetările efectuate au stabilit că administratorul societății, inculpatul P.V., nu a înregistrat în contabilitate niciuna dintre operațiunile comerciale desfășurate cu firmele ce au fost înșelate sau cu firmele cărora li s-au revândut mărfurile achiziționate. Motivația inculpatului că toate documentele contabile au fost în permanență în posesia lui P.E. care ar fi coordonat întreaga activitate infracțională, iar la plecarea acestora din Vatra Dornei, la sfârșitul lunii octombrie 2005, documentele contabile au rămas tot în posesia inculpatului P.E., nu este dovedită cu niciun mijloc de probă și a fost negată în totalitate de către inculpatul menționat. În acest sens, pe baza documentelor contabile identificate de organele de urmărire penală la firmele cu care SC S.S.C. SRL Vatra Dornei a avut relații comerciale, Garda Financiară - Secția Județeană Suceava a calculat prin estimare prejudiciul cauzat bugetului de stat prin neînregistrarea operațiunilor în contabilitatea firmei, rezultând că societatea s-a sustras de la plata sumei de 13.956,24 RON, reprezentând impozit pe profit și 16.573 RON T.V.A., încălcându-se astfel prevederile art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. În desfășurarea activității infracționale, inculpații P.V. și P.E. s-au folosit așa cum am mai arătat de documente de plată, respectiv file CEC semnate în alb, de către cel dintâi inculpat, file CEC care fie fuseseră predate de inculpatul A.N.D., fie au fost ridicate personal de către P.V. de la R.B. Vatra Dornei, după ce acesta a fost abilitat cu specimen de semnătură bancară. Conform datelor furnizate de această instituție, dar și de Direcția de Stabilitate Bancară din cadrul B.N.R., SC S.S.C. SRL Vatra Dornei a înregistrat până la 22 decembrie 2005, 37 de incidente bancare ca urmare a refuzurilor la plată de file CEC, în valoare totală de 1.100.618,50 lei, emitentul fiind declarat în interdicție bancară în perioada 28 octombrie 2005 - 28 noiembrie 2006. Cercetările au stabilit că filele CEC erau emise la data ridicării mărfurilor de la firmele furnizoare, însă inculpații P.V. și P.E. au solicitat reprezentanților acestor firme ca filele CEC să fie introduse la plată la un interval de până la 30 zile de la emitere, tocmai în scopul de a beneficia de timpul necesar pentru a nu se efectua plățile și totodată să aibă la dispoziție un interval de timp care să le asigure părăsirea mun. Vatra Dornei. Datorită acestui fapt, primul incident de plată s-a înregistrat abia la 28 octombrie 2005 pentru fila CEC seria X1 emisă pentru SC C. SRL Suceava, în sumă de 36.609,39 RON, ulterior înregistrându-se și celelalte refuzuri pentru firme furnizoare din jud. Suceava, Neamț, Galați, Timiș, Harghita, Covasna, Constanța și mun. București. O parte dintre firmele prejudiciate au sesizat organele de poliție ori unitățile de parchet de pe raza județelor unde își au sediul social, care au efectuat ori efectuează cercetări față de administratorul P.V. și alți participanți la comiterea faptelor pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. În acest sens au fost plângerile penale formulate de SC B.T. SA Timișoara, care a fost prejudiciată cu suma de 38.681,55 RON și SC B. SA Timișoara, care a fost prejudiciată cu suma de 198.747,14 RON - plângeri aflate în lucru la I.P.J. Timiș, și SC S.C. SRL București, care a fost prejudiciată cu suma de 34.962,20 RON - plângere aflată în lucru la D.G.P. M. B. - Poliția Sectorului 6 și plângerea formulată de SC A.C. SRL București care a fost prejudiciată cu suma de 68.500 RON - aflată în lucru la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția urmărire penală și criminalistică. Cei trei inculpați P.V., P.E. și A.D.N. au fost trimiși în judecată în prezenta cauză iar modalitatea de operare a acestora în realizarea activității infracționale a fost prezentată detaliat în cele ce a urmat și s-a făcut trimitere directă la fiecare societate comercială prejudiciată prin săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen., respectiv a tentativei la această infracțiune: Astfel, 1. SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava a fost prejudiciată cu suma de 278.214,72 RON, în următoarele condiții: Numitul P.Ș.C., în baza dispoziției primite de la inculpatul P.V. a întocmit și transmis prin fax comanda f.n. datată fax 13 octombrie 2005 orele 15:45 pentru cantitatea de 250 t. azotat de amoniu și 100 t. îngrășământ complex MTK 15-15. Delegat din partea SC S.S.C. SRL Vatra Dornei s-a prezentat inculpatul P.E. care s-a recomandat sub numele dl. P., care la fiecare livrare efectuată în perioada 18 - 27 octombrie 2005 a prezentat file CEC semnate de inculpatul P.V. și care după expirarea termenului convenit între părți au fost introduse la plată și refuzate în totalitate. Discuțiile dintre inculpatul P.E. și reprezentanții firmei R.I. au avut loc fie telefonic, fie la sediul firmei din Suceava și s-au purtat în special cu directorul comercial, martora N.L. în prezența altor angajați, respectiv martorele C.C. și M.A., care l-au și recunoscut de altfel în planșa foto. Din cercetări a rezultat că o parte din mărfurile achiziționate de la SC R.I. au fost vândute de către inculpații P.E. și P.V. către persoana fizică D.F. din com. Matca, jud. Galați, în baza facturii fiscale din 28 octombrie 2005, plata fiind efectuată cu numerar în baza chitanței din aceeași dată. Conform Raportului de constatare tehnico-științifică din 1 martie 2006, scriptorul acestor două documente a fost identificat în persoana inculpatului P.E.

SC C. SRL Marginea - punct de lucru Suceava a fost prejudiciată cu suma de 36.609,39 RON astfel: Învinuitul P.Ș.C. la solicitarea inculpatului P.V. a completat și transmis prin fax datat 27 septembrie 2005 comanda nr. 20 pentru achiziționarea de oțel beton. La sediul societății s-a prezentat ca delegat inculpatul P.E. sub identitatea de P.C. care a indicat o serie de buletin fictivă, respectiv X2, date care au fost înscrise în factura fiscală de livrare din 30 septembrie 2005. Inculpatul P.E. a discutat cu reprezentanții societății, martorii P.C., M.I.B. și I.C. cărora le-a spus că plata se va face cu filă CEC scadentă la 26 octombrie 2005, deși cunoștea că CEC-ul semnat de P.V. nu va avea acoperire în bancă. În urma discuțiilor purtate cu reprezentanții firmei prejudiciate, inculpatul P.E. a solicitat ca mărfurile să fie transportate direct la depozitul firmei din Vatra Dornei unde s-au și descărcat și, ulterior revândut fără a se putea stabili beneficiarii.

SC D. SRL Bacău - punct de lucru Suceava a fost prejudiciată cu suma de 11.375,75 RON, după cum a urmat: La data de 29 septembrie 2005, inculpatul P.E. s-a prezentat la această societate sub identitatea de P.C. pentru a ridica materiale de construcții în valoare totală de 11.375,75 RON și pentru achitarea cărora a înmânat reprezentantului societății I.F. fila CEC seria X3 semnată de inculpatul P.V., stabilindu-se ca dată a plății 29 octombrie 2005. Mărfurile au fost transportate după câteva zile la depozitul închiriat de SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, iar în facturile de livrare s-au înscris la rubrica delegat numele fictiv P.C. și B.I. seria SV nr. X4 indicată de inculpatul P.E. Cu ocazia prezentării pentru recunoaștere după planșa foto, I.F. l-a indicat pe inculpatul P.E. ca fiind persoana care s-a prezentat sub identitatea de P.C. Pentru a câștiga încrederea reprezentantului părții vătămate, inculpatul P.E. a declarat că materialele au fost necesare pentru amenajarea biroului administratorului SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, iar din cercetările ulterioare s-a stabilit că o parte din mărfurile achiziționate au fost folosite de A.N.D. la renovarea casei sale din str.I.

SC G.T. SRL Miercurea-Ciuc a fost prejudiciată cu suma de 30.778,16 RON, astfel: Cu nota de comandă f.n. semnată de P.V. și transmisă prin fax de la nr. 0230/X5 ce a aparținut SC S.S.C. SRL Vatra Dornei și care fusese transferat de la abonatul A.N.D. în cursul anului 2005, s-a solicitat livrarea unor cantități de vată minerală și folie anticondens. Directorul executiv B.B.K. a acceptat onorarea comenzii ca urmare a discuțiilor purtate telefonic cu P.V., iar mărfurile au fost livrate cu auto nr. HR CC CCC la 26 octombrie 2005, având ca delegat pe martorul A.L., angajat al furnizorului. Acesta s-a deplasat la Vatra Dornei și a predat mărfurile inculpatului P.E., primind de la acesta fila CEC seria X6 semnată de inculpatul P.V., completarea datelor din fila CEC fiind făcută de inculpatul P.E. în prezența martorului, după cum a reieșit din declarația acestuia. Martorul A.L., cu ocazia prezentării planșei foto pentru recunoaștere l-a indicat pe inculpatul P.E. ca fiind persoana căreia i-a predat marfa și a completat fila CEC la depozitul firmei.

SC B.A. SRL Suceava care a fost prejudiciată cu de 14.885,89 RON, după cum a urmat: În baza unor împuterniciri semnate de inculpatul P.V., martorul V.A.P. s-a prezentat în calitate de delegat al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei la SC B.A. SRL Suceava în două rânduri în perioada 10 - 18 octombrie 2005 pentru a ridica mărfuri (drujbe și generator de sudură) pentru a căror plată a înmânat părții vătămate Ș.D. file CEC și bilete la ordin semnate de inculpatul P.V. în alb și care au fost ulterior completate de către angajații părții vătămate. Instrumentele de plată au fost refuzate la plată în datele de 3 și 11 noiembrie 2005 datorită lipsei de disponibil, emitentul aflându-se în interdicție bancară. Din declarațiile martorului V.A.P. a rezultat că a fost trimis să ridice aceste mărfuri de către inculpații P.V. și P.E., mărfuri ce au fost predate ulterior celui dintâi, conform proceselor-verbale semnate de către acesta și transportate în zona pieței din mun. Botoșani unde cei doi l-au așteptat. Martorul V.A.P. a primit pentru această activitate suma de 1500 RON. Tot din declarația martorului V.A.P. a reieșit și legătura dintre inculpați și inculpatul A.N.D.

SC E.C. SRL București a fost prejudiciată cu suma de 17.964,24 RON astfel: La data de 3 octombrie 2005, agentul de vânzări al părții vătămate, numitul B.C. a primit prin fax comanda f.n. transmisă de la nr. 0230/X5 al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei pentru a livra sortimente de produse cosmetice și în care s-a menționat plata cu filă CEC la termen de 30 de zile. Comanda a fost semnată de administrator, respectiv inculpatul P.V., iar discuțiile pentru onorarea comenzii le-a purtat numai prin telefon mobil. O altă comandă cu nr. 265 a fost transmisă de la același număr de fax în data de 4 octombrie 2005 orele 12:37. Personal, la 6 octombrie 2005, B.C. s-a deplasat cu auto B DD DDD la Vatra Dornei la depozitul firmei S.S.C. SRL Vatra Dornei unde a descărcat mărfurile și le-a predat unor persoane a căror identitate nu a reținut-o, primind în schimb fila CEC seria X7 semnată în alb de inculpatul P.V. Ulterior, nereușind să mai ia legătura cu vreun reprezentant al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, fila CEC a fost introdusă la plată și refuzată în 11 noiembrie 2005 din aceleași motive expuse mai sus.

SC L.M. SRL Galați a fost înșelată cu suma de 48.747,16 RON, după cum a urmat: Administratorul societății prejudiciate, numitul F.S.A. a fost contactat în mai multe rânduri telefonic de către o persoană care s-a recomandat D.C., administrator la SC C.C. SRL Vatra Dornei, solicitându-i-se să livreze acestei firme tablă în valoare de 55.000 RON. S-a convenit ca plata să fie făcută cu file CEC emise de această societate. Mărfurile comandate au fost ridicate de delegatul S.N.T. din mun. Galați, cu autocamionul GL EE EEE, iar factura s-a emis la data de 19 noiembrie 2005. La aceeași dată reprezentanții părții vătămate au primit fila CEC seria X8 semnată de P.V. și ștampilată cu ștampila SC C.C. SRL Vatra Dornei, data plății fiind 21 noiembrie 2005. Cercetările au stabilit că fila CEC a aparținut în realitate SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, a fost semnată de P.V. și, pentru a nu afla firma furnizoare că la data respectivă societatea al cărui administrator era, s-a aflat în interdicție bancară, CEC-ul a fost emis și ștampilat în numele SC C.C. SRL Vatra Dornei. Mărfurile au fost identificate ca fiind vândute către SC M. SRL Galați, al cărei unic asociat și administrator a decedat la 30 ianuarie 2006, motiv pentru care nu s-a putut stabili participarea altor persoane, răspunderea revenind administratorului SC S.S.C. SRL Vatra Dornei, respectiv inculpatului P.V. În drept: - faptele inculpatului P.V., astfel cum au fost reținute și descrise anterior de instanță, constând în aceea că, în calitate de asociat unic și administrator al SC S.S.C. SRL Vatra Dornei a emis în perioada 10 octombrie 2005 - 27 octombrie 2005 mai multe file CEC, pe care le-a semnat în alb, cunoscând că nu există disponibil bancar pentru acestea, file CEC ce au fost folosite de către coinculpatul P.E. și martorii V.A. și S.N.T. la diferite societăți comerciale de unde au ridicat marfă, ulterior filele CEC fiind refuzate la plată din lipsă de disponibil și nu a înregistrat în perioada septembrie - noiembrie 2005, în contabilitatea societății operațiunile comerciale efectuate, cauzând în această modalitate prejudicii părților civile în cuantumurile mai sus menționate, au întrunit elementele constitutive atât sub aspectul laturii obiective, cât și al celei subiective ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. și de evaziune fiscală prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen.; - faptele inculpatului P.E., astfel cum au fost reținute și descrise anterior de instanță, constând în aceea că, în înțelegere cu coinculpatul P.V. și cunoscând faptul că filele CEC semnate de acesta nu au disponibil bancar, a folosit o parte din filele CEC semnate în alb la diferite societăți comerciale ca instrument de plată, urmărind inducerea în eroare a acestora, lucru ce s-a și realizat prin refuzul la plată a filelor CEC, prejudiciind părțile civile cu sumele de bani la care s-a făcut anterior trimitere au întrunit elementele constitutive atât sub aspectul laturii obiective, cât și al celei subiective ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice cu privire la starea de recidivă, având în atenție faptul că infracțiunile din prezenta cauză au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, în raport de condamnarea acestuia la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin Sentința penală nr. 648 din 22 martie 2005 pronunțată de Judecătoria Buzău, modificată și rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 189 din 5 mai 2005 a Tribunalului Buzău, din executarea căreia a fost liberat condiționat cu un rest de 579 zile. - faptele inculpatului A.N.D., astfel cum au fost reținute și descrise anterior de instanță, constând în aceea că urmare a înțelegerii avute cu inculpații P.V. și P.E., i-a ajutat pe aceștia la activitatea infracțională desfășurată, în ceea ce privește inducerea în eroare a societăților comerciale la care au fost prezentate filele CEC fără acoperire, în sensul că a fost de acord cu vânzarea societății comerciale S.S.C. SRL Vatra Dornei, al cărei administrator a fost anterior, cu păstrarea sediului firmei la domiciliul său, acordând în diverse modalități sprijinul necesar celor doi în desfășurarea activității infracționale au întrunit elementele constitutive atât sub aspectul laturii obiective, cât și al celei subiective ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen., sub forma complicității și, pe cale de consecință, fiecare dintre aceștia au urmat să răspundă penal. Vinovăția inculpaților a fost dovedită cu preponderență cu plângerile și declarațiile părților civile, raportul de constatare tehnico-științifică, procesele-verbale de confruntare și recunoaștere după planșe foto, procesele-verbale de redare rezumativă a convorbirilor telefonice certificate de instanță ca mijloace de probă, cele reținute ca prezentând interes în cauză fiind indicate la f. 262 - 263 ds. u.p., vol. I, fotofilmarea din data de 28 februarie 2006, transcrisă în nota din aceeași dată pe un număr de 3 file, declarațiile martorilor audiați în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și nemijlocit în fața instanței de fond, probele testimoniale administrate coroborându-se cu parte din susținerile inculpaților consemnate în depozițiile date în ambele faze procesuale. Instanța analizând și interpretând probele, a reținut dintre ele pe cele cu privire la care a ajuns la concluzia că au fost sincere și concludente și le-a înlăturat pe cele susceptibile de suspiciune (mai exact susținerile inculpaților de negare a comiterii faptelor, care sunt infirmate de restul probatoriului administrat), ajungând la stabilirea adevărului prin coroborarea probelor mai sus menționate. Latura subiectivă sau elementul moral al conținutului infracțiunii s-a manifestat sub formă de intenție sau culpă, aflându-se în legătură inseparabilă cu elementul material. Vinovăția s-a prezentat sub două forme, prevăzute în art. 19 C. pen., text inserat în cadrul dispozițiilor generale privitoare la infracțiune, întrucât ea constituie un element al acesteia. Potrivit textului de lege citat, vinovăția s-a prezentat sub formă de intenție sau culpă, cu modalitățile normative conturate de lege, în conținutul acesteia constatându-se existența a doi factori: intelectiv sau de conștiință și volitiv sau de voință. Tribunalul a considerat că inculpații au comis faptele cu vinovăție, sub forma intenției directe, în conținutul căreia s-a constatat existența ambilor factori atât a celui intelectiv, constând în reprezentarea conținutului obiectiv al infracțiunilor, adică a acțiunilor lor și a urmărilor produse de acestea, a împrejurărilor de comitere a faptelor și a legăturii de cauzalitate dintre acțiune și urmări, precum și în atitudinea de acceptare a urmărilor, cât și a celui volitiv - ei având capacitatea de a-și dirija în mod liber voința, precum și reprezentarea corectă a faptelor săvârșite. Argumentația judiciară pe care s-a sprijinit convingerea instanței, ce a fost expusă în continuare a avut o susținere atât sub aspectul faptic, cât și cel judiciar. Mobilul infracțional s-a dezvoltat, în genere, înaintea debutului faptei, devansând fazele acționale și devenind o circumstanță subiectivă a acțiuni-inacțiunii socialmente periculoasă. Formarea mobilului și acceptarea acestuia de către infractor a reprezentat o parte componentă a afectivității individuale care a fost preponderent și stabil negativă, constituind un caz tipic de neacceptare a exigențelor sociale, explicând din ce motiv a fost săvârșită fapta penală. Scopul infracțional, ca element subiectiv al conținutului infracțiunii, a fost reprezentat de considerentele fixate în mod conștient de infractor care se vor realiza în mod concret prin săvârșirea unei acțiuni-inacțiuni. Prin scop, infractorul a anticipat rezultatul faptei care a urmat a se definitiva ulterior, scopul fiind rezultatul unui proces psihic, al unei deliberări prin care făptuitorul anticipează satisfacerea unor interese și își fundamentează modul de acțiune concretă, pentru a se finaliza rezultatul propus. În sens restrâns, scopul reprezintă reflectarea subiectivă, conștientă a unui rezultat infracțional viitor, intuit, realizat și acceptat de infractor. În sens larg, scopul semnifică stabilizarea conștientă, volitivă a gândirii infractorului asupra unui obiectiv, deliberarea și adoptarea unei strategii acționale adecvate modului și condițiilor concrete de săvârșire a faptei pentru obținerea rezultatului anticipat. Sensul scopului s-a precizat în contextul acțiunii, exprimând caracteristica procesului acțional, a însușirilor, a circumstanțelor în care va avea loc acțiunea pentru a se ajunge la rezultatul prevăzut inițial. Scopul este dependent de rezultatul infracțional, fiind element subiectiv al conținutului infracțiunii doar în anumite condiții. Scopul realizează joncțiunea între actul deliberativ, volițional și rezultatul urmărit, iar dacă scopul infracțiunii concrete se ocupă de modul cum este organizată aceasta pentru producerea rezultatului, infracțiunea abstractă stabilește un scop generalizat socialmente periculos pentru întreaga categorie de acțiuni posibile a se realiza. În acest mod, scopul devine element subiectiv al conținutului infracțiunii doar în condițiile în care fapta a urmărit realizarea scopului generalizat, socialmente periculos. În conținutul infracțiunii, scopul este utilizat sub înțelesurile de destinație, de rezultat și de circumstanță și face parte din latura obiectivă a infracțiunii. Toate reperele comportamentului infracțional, analizat de literatura de specialitate, se proiectează fidel în conduita prohibită de lege și reținută în sarcina celor inculpaților. După cum este știut, structura acestuia are în conținutul său patru secvențe distincte, sub aspect psihologic, care se diferențiază în intensitate și se delimitează în timp. Secvența primară însumează procesele care se nasc și se consumă până la decizia de a comite infracțiunea proiectată. Această etapă se caracterizează prin perceperea și prelucrarea de către agentul infractor a informațiilor declanșatoare de tendințe și motivații antisociale, pe care se fundamentează opțiunea pentru comportamentul ilicit, adică deliberarea. Secvența secundară cuprinde procesele care au loc din momentul luării deciziei infracționale, până la pregătirea materială și săvârșirea faptei. Acestei etape îi sunt specifice procesele de analiză și sinteză a datelor deținute de agentul infractor și de structurare a acestora pe variante de acțiune, din care va alege varianta optimă. Activitățile specifice etapei secundare se desfășoară sub forma reprezentării mentale a unui plan de acțiune, despre mijloacele și modalitățile de realizare a scopului, timpul de săvârșire a infracțiunii, asigurarea rezultatelor acesteia, măsurile de acoperire și sustragere de la identificare și răspundere, precum și alte elemente necesare reușitei. Un rol deosebit de important în prelevarea și anticiparea mentală a finalității acțiunilor proiectate îl au stabilirea orientării antisociale și experiența din trecut a agentului infractor. Odată definită hotărârea de a comite infracțiunea, latura imaginativ-prospectivă a acesteia este urmată de acțiunile materiale cu caracter pregătitor. Specificul actelor preparatorii constă în procurarea de instrumente și materiale necesare actelor de executare a infracțiunii, contactarea de complici, culegerea de informații despre locul infracțiunii și persoana (fizică ori juridică) vizată, posibilitățile de acoperire și fugă în caz de surprindere etc. Rezultanta comportamentului infractorului din faza actelor preparatorii poate fi după caz, fie fundamentarea în plan material a hotărârii de a comite fapta prin realizarea condițiilor optime reușitei, fie desistarea ori amânarea, în așteptarea unor condiții și împrejurări favorizante. Secvența terțiară cuprinde procesele psihologice care însoțesc săvârșirea infracțiunii, timp în care actele și acțiunile care se derulează în câmpul infracțiunii sunt tributare crizei de timp și neprevăzutului, care generează o activitate infracțională precipitată. Și în sfârșit secvența a patra cuprinde procesele psihologice care se produc după săvârșirea infracțiunii, în intenția sustragerii de la răspunderea penală. Elementul caracteristic infractorului după comiterea faptei penale este efortul de a se sustrage identificării, inculpării și pedepsei și, în general, comportamentul agentului infractor în această fază - postinfracțională - este reflexiv -acțional, întreaga lui activitate focalizându-se pe crearea unor strategii și scenarii de contracarare a activităților de identificare și tragere la răspundere penală a autorilor. În contextul acestor strategii și scenarii infractorii nu ezită a întrebuința orice mijloace care i-ar putea ajuta, unii folosindu-se de ascunderea adevărului și prezentarea unor piste false pe care este îndreptată ancheta în desfășurare, iar cel mai adesea, în cazul infracțiunilor săvârșite în forma coautoratului, indicând ca singur autor pe celălalt participant la activitatea infracțională. Alți infractori apar în preajma locului unde se desfășoară cercetările, căutând să obțină informații referitoare la cursul acestora, iar apoi prin diverse mijloace să dispară din aria de investigare a organelor în drept. În speță, după cum a reieșit din situația de fapt reținută și descrisă pe larg mai sus de instanță, care-și găsește corespondent în materialul probator administrat, inculpatul P.E. având fundamentată în plan material hotărârea de a comite fapta de înșelăciune a pregătit minuțios câmpul infracțional și oferindu-i inculpatului P.V. suma de 4000 euro - persoană racolată prin intermediar dintr-un mediu care nu avea nimic de a face cu desfășurarea activităților comerciale și mai mult decât atât cunoscut ca fiind recidivist - i-a solicitat acestuia să achiziționeze o societate comercială din mun. Vatra Dornei, urmând ca, în calitate de administrator să desfășoare o așa-zisă activitate comercială cu mai multe firme. Convingerea instanței este că inculpatul P.V. a realizat încă de la început că urma să presteze o activitate ce intra în sfera ilicitului penal, atâta timp cât, deși era o persoană care nu avea nici cunoștințele corespunzătoare și nici experiența necesară pentru îndeplini o funcție de coordonare a unei societăți comerciale i s-a oferit de către persoane practic necunoscute o sumă de bani considerabilă, astfel că percepând și prelucrând informațiile declanșatoare de tendințe și motivații antisociale și-a fundamentat opțiunea pentru comportamentul ilicit, atras fiind de câștigul promis și în aceste condiții a dat curs propunerii - aspect care se reliefează de altfel cu claritate din chiar conținutul declarațiilor sale. După cum se poate observa din actele dosarului terenul era pregătit în vederea cumpărării unei societăți comerciale, astfel că în realizarea acestui demers în baza unei înțelegeri prealabile, inculpatul P.V. a fost trimis direct la destinație, fiind pus în legătură cu inculpatul A.N.D., de la care, în împrejurările mai sus arătate, a achiziționat firma SC "S.S." SRL Vatra Dornei, devenind astfel asociat unic și administrator al acesteia. Începând cu acest moment, fiind puse bazele planului de acțiune ce urma să se deruleze - conturate deja și modalitățile de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune - în realizarea scopului urmărit, acela de a obține pentru sine un folos material injust cei doi inculpați P.V. și P.E. au desfășurat o activitate ilicită, prin acțiunile întreprinse aceștia realizând latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen. Referitor la infracțiunea de înșelăciune este de menționat faptul că, pentru existența acesteia este necesar ca victima să fi fost indusă în eroare, să fi ajuns la o reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări, ca rezultat al activității făptuitorului. Ori relaționând aspectele înainte-menționate la conținutul juridic al infracțiunii de înșelăciune prevăzute de art. 215 C. pen., tribunalul a constatat că elementul material al laturii obiective s-a realizat prin acțiunile de inducere în eroare a reprezentanților părților civile în modalitatea înainte descrisă care se circumscrie alin. (1) al textului de lege amintit, încrederea partenerilor de afaceri fiind obținută prin amăgire, lezându-se astfel relațiile sociale cu carac