ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 520/2010

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 97 din 17

martie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios și

administrativ și fiscal, a respins, ca tardivă, acțiunea

formulată și precizată de reclamanții E.A. M.I., D.G., V.A.,

M.I., C.S. și R.M., în contradictoriu cu pârâții comuna Rast, prin

Primar, Consiliul Local Rast și Consiliul Județean Dolj, prin care

solicitau să se constate nelegalitatea și netemeinicia propunerilor

de expropriere întocmite de către Consiliul local al comunei Rast cu

privire la terenurile aparținând reclamanților.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de judecată a reținut, în

esență, că aspectele contestate de reclamanți, referitoare

la compunerea comisiei de soluționarea a întâmpinărilor și a

celei de declarare a utilității publice, țin de faza

administrativă a procedurii de expropriere, actele întocmite în acest sens

de către Consiliul local al comunei Rast și Consiliul Județean

Dolj fiind emise în anul 2006 și comunicate reclamanților în cursul

aceluiași an.

Or, arată prima

instanță, reclamanții au formulat cererea prin care

contestă legalitatea și temeinicia propunerilor de expropriere în

cuprinsul întâmpinărilor depuse la dosarul nr. 13141/63/2007 al

Tribunalului Dolj, având ca obiect soluționarea cererii de expropriere

formulată de către comuna Rast, prin Primar, la data de 26 iulie 2007,

deci peste termenul de 15 zile de la comunicare, prevăzut de art. 20 din

Legea nr. 33/1994

privind exproprierea pentru cauză de

utilitate publică.

Împotriva acestei sentințe au

declarat recurs reclamanții M.I., D.G., S.M. și C.S., pentru acesta

din urmă, recursul fiind continuat de moștenitorii săi C.C.

și C.G., susținând că este netemeinică și

nelegală, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 5 și 8 C.

proc. civ.

În motivarea recursurilor formulate

se arată, în esență, că hotărârea atacată a fost

dată cu încălcarea

formelor de

procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105

alin. (2) C. proc. civ.

, întrucât instanța de judecată a luat

act de renunțarea la judecată a reclamantei S.M. cu nerespectarea

condițiilor prevăzute de art. 69 alin. (1) și art. 246 alin. (1)

C. proc. civ., pe de o parte, și că a interpretat greșit actul

juridic dedus judecății, pe de altă parte.

Examinând sentința atacată,

în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de

recurenți, precum și cu dispozițiile legale incidente în

cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea

constată că recursurile sunt fondate, după cum se va arăta

în continuare.

Prin încheierea din data de 4

noiembrie 2008 (f.195 - dosar fond), Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ și fiscal, a luat act de renunțarea la

judecată a unora dintre reclamanți, printre care și recurenta S.M.

Pentru a dispune această

măsură, instanța de judecată a avut în vedere o cerere

purtând semnătura și ștampila avocatului acelor părți

(f.193 - dosar fond), depusă la dosar în lipsa acestora.

Or, potrivit dispozițiilor art.

69 alin. (1) C. proc. civ.

,

„

Recunoașterile

privitoare la drepturile în judecată, renunțările, cum și

propunerile de tranzacție nu se pot face decât în temeiul unei procuri

speciale

” iar conform prevederilor art. 246

alin. (1) din același cod, „

Reclamantul poate

să renunțe oricând la judecată, fie verbal în

ședință, fie prin cerere scrisă

”.

De asemenea, potrivit prevederilor

art. 105

alin. (2) C. proc. civ.

, a

ctele

îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar

necompetent se vor declara nule dacă prin aceasta s-a pricinuit

părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin

anularea lor.

Față de dispozițiile

legale citate, rezultă că, în cauză,

luând act de renunțarea

la judecată a reclamantei S.M. cu nerespectarea condițiilor

prevăzute de art. 69 alin. (1) și art. 246 alin. (1) C. proc. civ.,

prin

hotărârea pronunțată,

instanța de fond

a încălcat

formele de procedură prevăzute sub

sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) din același c

od.

Instanța de fond a

pronunțat, așadar, o hotărâre nelegală, pentru

motivul prevăzut de

art. 304 pct. 5 C. proc. civ., urmând a fi admise recursurile, casată sentința

atacată și, în temeiul art. 313 teza I-a C. proc. civ., trimisă

cauza la aceeași instanță, spre rejudecare.

Apare, deci, ca fiind de prisos

analizarea pe fond a recursurilor declarate, sub aspectul criticilor formulate

de recurenți și întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C.

proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

reclamanții M.I., D.G., S.M. și C.S.

și continuat, pentru acesta din urmă, de moștenitorii săi C.C.

și C.G., împotriva sentinței nr. 97 din 17 martie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal

.

Casează sentința atacată

și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 februarie 2010.