ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2784/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 7 noiembrie 2006, G.M. a chemat în judecată C.J. Dolj și C.L. al comunei Rast, solicitând anularea Hotărârii nr. 2 din 21 septembrie 2006 a Comisiei de soluționare a întâmpinărilor la propunerile de expropriere, prin care s-a acceptat punctul de vedere al expropriatorului și s-a respins întâmpinarea reclamantei la propunerea de expropriere și oferta de despăgubiri privind suprafața de 1 ha. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că nu este de acord cu exproprierea, întrucât prețul oferit este nefundamentat. S-a mai învederat că procesul - verbal pentru consemnarea cercetării prealabile în vederea declarării utilității publice este lovit de nulitate, fiind încheiat cu nerespectarea prevederilor art. 13 și art. 14 din Legea nr. 33/1994 și art. 43 din Legea nr. 215/2001.

Prin sentința nr. 59 din 1 martie 2007, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această hotărâre, Instanța a reținut că reclamanta nu poate invoca neregularități ale procesului - verbal de cercetare prealabilă, câtă vreme nu a contestat în termenul prevăzut de lege actul de declarare a utilității publice, iar concluziile cercetării prealabile sunt doar consultative pentru autoritatea publică. Instanța a mai constatat că au fost respectate prevederile legale privind procedura exproprierii, neexistând incompatibilitate între calitatea de membru al comisiei de soluționare a întâmpinărilor și aceea de membru în comisia de realizare a cercetării prealabile.

Pe de altă parte, s-a reținut că măsura consultării prin referendum a cetățenilor este facultativă și nu obligatorie, fiind lăsată la aprecierea primarului. Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta G.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Reclamanta a arătat că, întrucât la dezbateri nu a participat procurorul, hotărârea este lovită de nulitate. De asemenea, reclamanta a invocat aceleași critici de nelegalitate a hotărârii atacate, respectiv nulitatea procesului - verbal de consemnare a rezultatului cercetării prealabile, nerespectarea dispozițiilor legale privind alcătuirea comisiei de cercetare prealabilă, precum și faptul că acțiunea de expropriere a fost realizată cu exces de putere, iar actul contestat a fost comunicat cu depășirea termenului prevăzut de art. 18 din Legea nr. 33/1994.

Examinând cauza în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Astfel, primul motiv de recurs vizând nulitatea absolută a sentinței este neîntemeiat. Prin art. 4 din O.U.G. nr. 190/2005 s-a statuat că judecata cererilor în contencios administrativ se soluționează fără participarea procurorului, text care a fost declarat neconstituțional potrivit Deciziei nr. 65/2007 a C.C. Această împrejurare nu înseamnă automat obligativitatea participării reprezentantului M.P. la judecarea tuturor cererilor formulate în baza Legii nr. 554/2004, procurorul având latitudinea de a decide cauzele la care pune concluzii.

De altfel, participarea procurorului este prevăzută în mod obligatoriu în faza de soluționare a cererilor de expropriere, potrivit art. 23 din Legea nr. 33/1994, judecata acestor acțiuni fiind de competența tribunalului în raza căruia este situat imobilul propus pentru expropriere. În acest cadru procesual, tribunalul are obligația de a verifica dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege pentru expropriere și de a stabili cuantumul despăgubirilor și suma cuvenită fiecărei părți. Cât privește criticile aduse de reclamantă procesului - verbal de cercetare prealabilă ce a stat la baza declarării utilității publice, acestea nu pot fi primite, fiind vorba de un act preparator, în condițiile în care actul administrativ de autoritate, cel de declarare a utilității publice, nu a fost contestat.

Referitor la celelalte aspecte invocate în cererea de recurs, acestea privesc însăși rațiunea exproprierii propriu - zise, neputând fi analizate în cadrul procesual reglementat de art. 20 din Legea nr. 33/1994, ci ulterior, potrivit art. 21 din același act normativ. De astfel, după cum s-a menționat în întâmpinare, se află deja pe rolul Tribunalului Dolj Dosarul nr. 189/53/2004, având ca obiect soluționarea cererii de expropriere a unor terenuri situate pe raza comunei Rast. În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de G.M. împotriva sentinței nr. 69 din 1 martie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 mai 2007.