ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2784/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 7 noiembrie 2006, G.M. a chemat în judecată C.J. Dolj și C.L. al comunei Rast, solicitând anularea Hotărârii nr. 2

din 21 septembrie 2006 a Comisiei de soluționare a întâmpinărilor la

propunerile de expropriere, prin care s-a acceptat punctul de vedere al

expropriatorului și s-a respins întâmpinarea reclamantei la propunerea de

expropriere și oferta de despăgubiri privind suprafața de 1 ha.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că nu este de acord cu exproprierea, întrucât prețul oferit

este nefundamentat. S-a mai învederat că procesul - verbal pentru consemnarea

cercetării prealabile în vederea declarării utilității publice este lovit de

nulitate, fiind încheiat cu nerespectarea prevederilor art. 13 și art. 14 din

Legea nr. 33/1994 și art. 43 din Legea nr. 215/2001.

Prin sentința nr. 59 din 1

martie 2007, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și

fiscal, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, Instanța a reținut că reclamanta nu poate invoca neregularități ale

procesului - verbal de cercetare prealabilă, câtă vreme nu a contestat în

termenul prevăzut de lege actul de declarare a utilității publice, iar

concluziile cercetării prealabile sunt doar consultative pentru autoritatea

publică.

Instanța a mai constatat că

au fost respectate prevederile legale privind procedura exproprierii,

neexistând incompatibilitate între calitatea de membru al comisiei de

soluționare a întâmpinărilor și aceea de membru în comisia de realizare a cercetării

prealabile. Pe de altă parte, s-a reținut că măsura consultării prin referendum

a cetățenilor este facultativă și nu obligatorie, fiind lăsată la aprecierea

primarului.

Împotriva sentinței a

declarat recurs reclamanta G.M., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie. Reclamanta a arătat că, întrucât la dezbateri nu a participat

procurorul, hotărârea este lovită de nulitate.

De asemenea, reclamanta a

invocat aceleași critici de nelegalitate a hotărârii atacate, respectiv

nulitatea procesului - verbal de consemnare a rezultatului cercetării

prealabile, nerespectarea dispozițiilor legale privind alcătuirea comisiei de

cercetare prealabilă, precum și faptul că acțiunea de expropriere a fost

realizată cu exces de putere, iar actul contestat a fost comunicat cu depășirea

termenului prevăzut de art. 18 din Legea nr. 33/1994.

Examinând cauza în raport de

motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304

1

C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca

atare.

Astfel, primul motiv de

recurs vizând nulitatea absolută a sentinței este neîntemeiat. Prin art. 4 din

O.U.G. nr. 190/2005 s-a statuat că judecata cererilor în contencios

administrativ se soluționează fără participarea procurorului, text care a fost

declarat neconstituțional potrivit Deciziei nr. 65/2007 a C.C. Această

împrejurare nu înseamnă automat obligativitatea participării reprezentantului M.P.

la judecarea tuturor cererilor formulate în baza Legii nr. 554/2004, procurorul

având latitudinea de a decide cauzele la care pune concluzii.

De altfel, participarea

procurorului este prevăzută în mod obligatoriu în faza de soluționare a

cererilor de expropriere, potrivit art. 23 din Legea nr. 33/1994, judecata

acestor acțiuni fiind de competența tribunalului în raza căruia este situat

imobilul propus pentru expropriere.

În acest cadru procesual,

tribunalul are obligația de a verifica dacă sunt întrunite toate condițiile

cerute de lege pentru expropriere și de a stabili cuantumul despăgubirilor și

suma cuvenită fiecărei părți.

Cât privește criticile aduse

de reclamantă procesului - verbal de cercetare prealabilă ce a stat la baza

declarării utilității publice, acestea nu pot fi primite, fiind vorba de un act

preparator, în condițiile în care actul administrativ de autoritate, cel de

declarare a utilității publice, nu a fost contestat.

Referitor la celelalte

aspecte invocate în cererea de recurs, acestea privesc însăși rațiunea

exproprierii propriu - zise, neputând fi analizate în cadrul procesual

reglementat de art. 20 din Legea nr. 33/1994, ci ulterior, potrivit art. 21 din

același act normativ.

De astfel, după cum s-a

menționat în întâmpinare, se află deja pe rolul Tribunalului Dolj Dosarul nr. 189/53/2004,

având ca obiect soluționarea cererii de expropriere a unor terenuri situate pe

raza comunei Rast.

În raport de cele expuse mai

sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de G.M. împotriva sentinței nr. 69 din 1 martie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 mai 2007.