ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2784/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2784/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 7 noiembrie 2006, G.M. a chemat în judecată C.J. Dolj și C.L. al comunei Rast, solicitând anularea Hotărârii nr. 2
din 21 septembrie 2006 a Comisiei de soluționare a întâmpinărilor la
propunerile de expropriere, prin care s-a acceptat punctul de vedere al
expropriatorului și s-a respins întâmpinarea reclamantei la propunerea de
expropriere și oferta de despăgubiri privind suprafața de 1 ha.
În motivarea cererii,
reclamanta a arătat că nu este de acord cu exproprierea, întrucât prețul oferit
este nefundamentat. S-a mai învederat că procesul - verbal pentru consemnarea
cercetării prealabile în vederea declarării utilității publice este lovit de
nulitate, fiind încheiat cu nerespectarea prevederilor art. 13 și art. 14 din
Legea nr. 33/1994 și art. 43 din Legea nr. 215/2001.
Prin sentința nr. 59 din 1
martie 2007, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și
fiscal, a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această
hotărâre, Instanța a reținut că reclamanta nu poate invoca neregularități ale
procesului - verbal de cercetare prealabilă, câtă vreme nu a contestat în
termenul prevăzut de lege actul de declarare a utilității publice, iar
concluziile cercetării prealabile sunt doar consultative pentru autoritatea
publică.
Instanța a mai constatat că
au fost respectate prevederile legale privind procedura exproprierii,
neexistând incompatibilitate între calitatea de membru al comisiei de
soluționare a întâmpinărilor și aceea de membru în comisia de realizare a cercetării
prealabile. Pe de altă parte, s-a reținut că măsura consultării prin referendum
a cetățenilor este facultativă și nu obligatorie, fiind lăsată la aprecierea
primarului.
Împotriva sentinței a
declarat recurs reclamanta G.M., criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie. Reclamanta a arătat că, întrucât la dezbateri nu a participat
procurorul, hotărârea este lovită de nulitate.
De asemenea, reclamanta a
invocat aceleași critici de nelegalitate a hotărârii atacate, respectiv
nulitatea procesului - verbal de consemnare a rezultatului cercetării
prealabile, nerespectarea dispozițiilor legale privind alcătuirea comisiei de
cercetare prealabilă, precum și faptul că acțiunea de expropriere a fost
realizată cu exces de putere, iar actul contestat a fost comunicat cu depășirea
termenului prevăzut de art. 18 din Legea nr. 33/1994.
Examinând cauza în raport de
motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304
1
C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca
atare.
Astfel, primul motiv de
recurs vizând nulitatea absolută a sentinței este neîntemeiat. Prin art. 4 din
O.U.G. nr. 190/2005 s-a statuat că judecata cererilor în contencios
administrativ se soluționează fără participarea procurorului, text care a fost
declarat neconstituțional potrivit Deciziei nr. 65/2007 a C.C. Această
împrejurare nu înseamnă automat obligativitatea participării reprezentantului M.P.
la judecarea tuturor cererilor formulate în baza Legii nr. 554/2004, procurorul
având latitudinea de a decide cauzele la care pune concluzii.
De altfel, participarea
procurorului este prevăzută în mod obligatoriu în faza de soluționare a
cererilor de expropriere, potrivit art. 23 din Legea nr. 33/1994, judecata
acestor acțiuni fiind de competența tribunalului în raza căruia este situat
imobilul propus pentru expropriere.
În acest cadru procesual,
tribunalul are obligația de a verifica dacă sunt întrunite toate condițiile
cerute de lege pentru expropriere și de a stabili cuantumul despăgubirilor și
suma cuvenită fiecărei părți.
Cât privește criticile aduse
de reclamantă procesului - verbal de cercetare prealabilă ce a stat la baza
declarării utilității publice, acestea nu pot fi primite, fiind vorba de un act
preparator, în condițiile în care actul administrativ de autoritate, cel de
declarare a utilității publice, nu a fost contestat.
Referitor la celelalte
aspecte invocate în cererea de recurs, acestea privesc însăși rațiunea
exproprierii propriu - zise, neputând fi analizate în cadrul procesual
reglementat de art. 20 din Legea nr. 33/1994, ci ulterior, potrivit art. 21 din
același act normativ.
De astfel, după cum s-a
menționat în întâmpinare, se află deja pe rolul Tribunalului Dolj Dosarul nr. 189/53/2004,
având ca obiect soluționarea cererii de expropriere a unor terenuri situate pe
raza comunei Rast.
În raport de cele expuse mai
sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de G.M. împotriva sentinței nr. 69 din 1 martie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 30 mai 2007.