ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4214/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 8 octombrie 2008 reclamanții M.F., M.P., N.C., I.A. și D.S. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul M.A.N. anularea procesului - verbal de cercetare administrativă din 29 iulie 2008 emis de D.P.I.C.F. În motivarea acțiunii s-a arătat că procesul - verbal atacat nu corespunde adevăratei situații de fapt, deoarece ignoră cele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă (sentința nr. 122 din 27 noiembrie 2002 a Tribunalului Vrancea, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 407/R din 24 aprilie 2003 a Curții de Apel Galați). S-a mai susținut că procesul - verbal atacat încalcă dispozițiile O.G.

nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor; constatările din procesul - verbal de cercetare administrativă contravin concluziilor cercetărilor efectuate de alte eșaloane ale aceluiași minister; procesul - verbal nu precizează calea de atac și termenul în care poate fi exercitată precum și organul competent pentru soluționarea acesteia; de asemenea acesta încalcă Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, iar modul de calcul al eventualului prejudiciu este contrar prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991 și Regulamentului nr. 704 din 22 decembrie 1993, de aplicare a acesteia. Prin întâmpinarea formulată, autoritatea pârâtă a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, cu motivarea că actul atacat de reclamanți nu este unul administrativ în sensul art. 2 din Legea nr. 554/2004 și că acesta are doar un caracter preparator.

Pe fondul pricinii, pârâtul a susținut că actul atacat este legal, fiind emis cu respectarea dispozițiilor art. 24 din O.G. nr. 121/1998, iar pretinsele omisiuni invocate de reclamanți se explică prin aceea că potrivit art. 25 alin. (4) din același act normativ, numai decizia de imputare trebuie să indice calea de atac și organul competent. Prin sentința nr. 36 din 17 februarie 2009, Curtea de Apel Galați a respins acțiunea formulată de reclamanți ca inadmisibilă. Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că actul contestat de către reclamanți nu a dat naștere unui raport juridic așa cum au pretins aceștia. Procesul - verbal de cercetare administrativă are un caracter preparator, premergător unei eventuale stabiliri a răspunderii patrimoniale a reclamanților, neîndeplinind condițiile prevăzute la art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 pentru a fi socotit act administrativ.

Împotriva sentinței instanței de fond au declarat recurs reclamanții M.F., M.P., N.C., I.A. și D.S., invocând motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În cadrul acestui unic motiv recurenții au formulat următoarele critici: 1. Recurenții susțin că prima instanță a interpretat greșit actul atacat, schimbându-i în mod vădit înțelesul și natura. 2. Curtea de Apel nu a observat că prin chiar procesul - verbal de cercetare administrativă s-a dispus nașterea unui raport juridic de drept procesul penal, ai cărui subiecți sunt recurenții, cercetați în calitate de făptuitori de către D.N.A., secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari. 3. De asemenea, mai afirmă recurenții, un alt efect al actului atacat îl reprezintă chiar decizia din 31 iulie 2008, prin care s-a înscris în evidența contabilă a U.M.

Focșani a unei pagube fictive în vederea recuperării ulterioare de la recurenți, aspect ignorat de prima instanță. În susținerea căii de atac exercitate, potrivit art. 305 C. proc. civ. recurenții au depus la dosar înscrisuri, respectiv decizia din 31 iulie 2008 emisă de M.A.N., D.P.I.C.F. București, precum și adresa din 2008, din data de 14 ianuarie 2009, trimisă de D.N.A., secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari. Intimatul M.A.N. nu a formulat întâmpinare. Recursul este nefondat Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurenți, precum și potrivit art. 3041 C. proc. civ., sub toate aspectele, Înalta Curte constată că este legală, așa încât va fi menținută.

Recurenții - reclamanți au supus controlului de legalitate exercitat de Curtea de Apel Galați procesul - verbal de cercetare administrativă din 29 iulie 2008, act calificat în mod corect de instanță ca fiind premergător sau preparator. Această concluzie rezultă cu necesitate din chiar cuprinsul actului, „capitolul IV Propuneri” unde sunt prezentate succint concluziile Comisiei de cercetare administrativă. Astfel, Comisia „apreciază că unele acțiuni/inacțiuni prin care s-a produs paguba în valoare de 15.009.443.644 lei, este posibil să fi fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate infracțiuni, (…), și propune înaintarea unui exemplar al procesului - verbal de cercetare administrativă la D.N.A., (…), și emiterea de către șeful U.M.

a deciziei pentru înscrierea în evidența contabilă a U.M. Focșani a pagubei (…)”. Or, potrivit definiției legale a actului administrativ conținută în art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 acesta este „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice”. Câtă vreme prin actul atacat s-au formulat doar aprecieri, propuneri sau recomandări nu există temei pentru a-l considera act administrativ, ci dimpotrivă, toate aceste elemente conduc la concluzia că acesta este un act pregătitor, emis în procedura cercetării administrative reglementate în art. 22 – art. 24 din O.G.

nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, procedură care se finalizează potrivit art. 25 din același act normativ, prin emiterea unei decizii de impunere. Abia acest din urmă act reprezintă act administrativ, trebuie „temeinic motivat și să cuprindă obligatoriu termenul în care poate fi contestat și organul competent în soluționarea contestației” – art. 25 alin. (5) din ordonanță. În cauza de față, măsurile propuse de comisia de cercetare administrativă au fost aprobate de către șeful D.P.I.C.F., care a dispus emiterea deciziei din 31 iulie 2008 pentru înscrierea în evidența contabilă a U.M. Focșani a pagubei de 15.009.443.644 lei (rol), depusă chiar de recurenți în recurs, iar sesizarea organului de cercetare penală s-a realizat de asemenea, de aceeași persoană, iar nu prin actul premergător contestat.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) – (3) din C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 recursul declarat de reclamanți va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.F., M.P., N.C., I.A. și D.S. împotriva sentinței nr. 36 din 17 februarie 2009 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 octombrie 2009.