ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2453/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2453/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra
recursului penal de față;
Examinând
actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 311 din 5 iunie
2009 pronunțată de
Tribunalul Maramureș, a
fost condamnat inculpatul N.G., fiul lui
S. și M., pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin. (1)
C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la
pedeapsa de
3 ani închisoare, iar pentru săvârșirea infracțiunii de
complicitate la
infracțiunea de fals
material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 C. pen.
raportat la
art. 288 C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit.
a) și art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca
inculpatul
să execute pedepasa de 3 ani închisoare în regim de detenție, cu
consecințele prevăzute de art. 72 și art. 64 lit.
a), b) C. pen.
În
temeiul art. 257 alin. (2) C. pen. s-a confiscat suma de 500
euro sau echivalentul în lei la data executării și
s-a dispus obligarea inculpatului la plata a cestei sume.
În
baza art. 348 C. proc. pen. s-a dispus anularea
permisului de conducere fals pe numele B.I., aflat la Registrul de
mijloace de probă al tribunalului, la poziția 26/2008.
Pentru
a hotăra astfel, instanța de fond a reținut că inculpatul N.
G. a pretins și a primit
diverse sume în euro, afirmând și lăsând să se
înțeleagă
că are influență asupra unor funcționari publici, determinându-i
să facă acte ce intrau în
atribuțiilor lor de serviciu. Totodată, inculpatul
împreună cu alte persoane a
falsificat înscrisuri oficiale.
Astfel,
la data de 12 august 2006, un lucrător de poliție din cadrul
Poliției Târgu Lăpuș a efectuat
verificări asupra legalității permisului de
conducere auto categoria B, deținut de către numitul B.l., ocazie cu
care a constatat că cel în cauză nu figurează în
evidența Serviciului Public
Comunitar Regim Permise de Conducere și
Evidența Vehiculelor Maramureș ca posesor de permis de conducere, motiv pentru
care a procedat la ridicarea permisului de conducere de mai sus în vederea
continuării cercetărilor.
Fiind
ascultat, numitul B.l. a declarat că a obținut permisul de
conducere în luna aprilie 2005
cu ajutorul vărului său P.l. care l-a contatat telefonic din Baia Mare în timp
ce el se afla în Spania și pentru
obținerea
permisului de conducere i-a trimis două fotografii, actul de identitate și suma
de 500 euro, iar după aproximativ 2 săptămâni, P.l. i-a trimis permisul de
conducere.
În
urma efectuării constatării tehnico-științifice s-a concluzionat că
permisul de conducere ridicat
de la numitul B.l. este falsificat prin
contrafacerea aversului cu ajutorul tehnicii de calcul,
iar reversul folosit
provine de la un
permis autentic.
Din
declarațiile numitului P.l. rezultă că în primăvara anului
2005, prin intermediul unei persoane despre care știe
că se numește
I. din Baia Mare l-a cunoscut
pe numitul N.G. care i-a rezolvat
eliberarea
în regim de urgență a pașaportului turistic, iar apoi i-a spus că
are
cunoștințe și relații în rândul lucrătorilor de la serviciile abilitate
pentru eliberarea pașapoartelor și permiselor de
conducere și cu ajutorul
acestora poate să obțină permise de conducere
autentice, fără ca persoanele care doresc obținerea permiselor să susțină
examen în acest sens. Având în vedere acest lucru, în parcarea magazinului M.
din Baia Mare i-a înmânat numitului N.G. suma
de
500 euro, fotografiile și actul de identitate aparținând numitului B.
l. și
după aproximativ 2 săptămâni, N. i-a dat permisul de
conducere pe numele B.l., spunându-i că acesta a fost publicat în
M. Of.
P.l. a
mai arătat că în aceeași perioadă, numitul N.G. i-
a promis obținerea unui permis
de conducere pentru profesioniști pentru
numitul
N.D.F., scop în care i-a dat suma de 1000 euro,
două fotografii și actul de identitate al acestuia. N.G. i-a obținut un
permis de conducere internațional pe
care i l-a trimis în Spania lui N.,
însă nu i-a obținut permisul de
conducere pentru profesioniști, motiv pentru care i-a restituit suma de 750
euro.
În
vara anului 2005, inculpatul N.G. a promis în schimbul
sumei de 400 euro, folosindu-și relațiile din rândul
lucrătorilor de la
serviciile abilitate, să
rezolve preschimbarea permisului de conducere
numitului S.D., fără ca
acesta să se prezinte la serviciile menționate. întrucât nu a rezolvat
preschimbarea permisului a restituit suma numitului M.G.
Cercetările
efectuate în cauză nu au putut stabili persoana care,
împreună cu inculpatul N.G. a falsificat permisul
pentru B.l., astfel că s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea
cercetărilor
față de această persoană pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 288
C. pen.
Inculpatul
nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost
trimis în judecată, dar din
probele administrate pe parcursul cercetării
judecătorești, instanța de fond a reținut că vinovăția acestuia a fost
dovedită.
Probele
menționate de instanța de fond se coroborează cu cele administrate în faza de
urmărire penală, respectiv dovada de ridicare a
permisului de conducere auto a numitului B.l., xerocopia de pe
permisul de conducere al numitului B.l.,
declarațiile olografe ale numitului B.l., xerocopia permisului de rezident al
lui B.l.,
raportul de constatare
tehnico-științifică, adresele din
14 mai și 16 mai 2007 ale Serviciului
Comunitar - Regim Permise de
Conducere și
înmatriculare a Vehiculelor, procesul verbal de căutare din 20 martie 2007,
declarațiile martorilor P.l., N.D. și N.
N., procesul verbal de
recunoaștere din grup.
La individualizarea
pedepselor aplicate inculpatului s-au avut în
vedere
gradul de pericol social al faptelor, limitele speciale de pedeapsă,
datele
ce caracterizează persoana inculpatului, respectiv lipsa
antecedentelor penale, dar și conduita nesinceră
a acestuia.
Împotriva
hotărârii instanței de fond a declarat apel inculpatul N.
G., solicitând achitarea sa
întrucât la dosar nu sunt probe de vinovăție.
Prin
Decizia penală nr. 119/ A din 30 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel
Cluj, secția penală și de minori, s-a respins ca nefondat
apelul declarat de inculpatul N.G. împotriva
sentinței penale
nr. 311 din 5 iunie 2009
pronunțată de Tribunalul Maramureș.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de apel a reținut că
situația de fapt stablită de instanța de fond este corectă, iar
vinovăția
inculpatului a fost
stabilită cu probele administrate atât în faza de urmărire
penală cât și
faza de cercetare judecătorească.
S-a reținut că
declarația martorului S.A., audiat în
apel nu schimbă cu nimic starea
de fapt reținută de prima instanță, întrucât
acesta nu a asistat la toate discuțile pe care le-a avut inculpatul cu
martorul P.I. De altfel, acest martor nu a fost
indicat de inculpat nici
în faza de urmărire penală nici în cursul
judecății în primă instanță, declarând că nu are probe de solicitat în apărarea
sa.
În
ce privește pedepsa aplicată, s-a arătat că aceasta a fost just
individualizată de instanța de fond.
Împotriva
hotărârii instanței de fond a declarat recurs inculpatul,
invocând temeiurile de casare prevăzute de art. 385
9
pct. 9 și pct. 18 C. proc. pen., solicitând în principal casarea cu trimitere
spre rejudecare a cauzei la instanța de fond, iar
în subsidiar achitarea
inculpatului în temeiul art. 10 lit. a) sau lit.
c) din C. proc. pen.
A
arătat că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază și
s-a pronunțat o hotărâre
greșită de condamnare a încuiatului.
Recursul
declarat este nefondat.
Potrivit
actelor și lucrărilor dosarului, inculpatul N.G. a fost
trimis în judecată pentru
săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență
prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2)
din
C. pen. și complicitate la infracțiunea de fals
material în înscrisuri
oficiale, prevăzută de art. 26 raportat la art. 288 din C. pen.
S-a
reținut în esență că în primăvara anului 2005, numitul P.l. l-a cunoscut, prin
intermediul numitului l. - recunoscut apoi ca fiind
P.I. - pe inculpatul N.G., care
i-a facilitat eliberarea în
regim de urgență a pașaportului turistic, apoi, contra sumei de 500 euro
i-
a obținut un permis de conducere pe
numele B.l., permis de conducere care s-a dovedit a fi fals.
De
asemenea, în aceeași perioadă, inculpatul i-a promis martorului obținerea unui
permis de conducere pentru profesioniști pentru numitul
N.D.F. contra sumei de 1000
euro, însă nu i-a putut obține
decât un
permis de conducere internațional, restituindu-i suma de 750
euro, iar în vara anului 2005 i-a promis în
schimbul sumei de 400 euro preschimbarea permisului de conducere numitului S.D.,
tară ca
acesta să se prezinte la servicile menționate. întrucât nu a
rezolvat
preschimbarea permisului de
conducere a restituit suma.
Din
declarația martorului P.l. rezultă că inculpatul a lăsat să se
înțeleagă că are cunoștințele și relațiile necesare
în rândul lucrătorilor de la serviciile abilitate, astfel încât în schimbul
unor sume de bani poate
facilita obținerea
unor permise de conducere, întrebându-l totodată pe
martor dacă nu
cunoaște și alte persoane care doresc rezolvarea unui
permis de conducere, fără ca acestea să se prezinte la examene.
Declarațiile
martorului P.l. se coroborează cu declarațiile martorilor N.D.F., N.N., cu
declarația olografi a
martorului B.l., cu
raportul de constatare tehnico-științifică din care
rezultă că permisul numitului B.l. era fals, cu
celelalte acte aflate la
dosar, probe în baza cărora situația de fapt a
fost corect reținută de instanța de fond.
Deși
inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care
a fost trimis în judecată, în baza situației de fapt
menționată mai sus și a
probelor
administrate în cauză s-a reținut în mod corect vinovăția acestuia
pentru
săvârșirea celor două infracțiuni
Astfel,
potrivit dispozițiilor art. 257 C. pen., constituie
infracțiunea de trafic de influență, primirea sau
pretinderea de sume de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de
daruri, direct sau
indirect, pentru sine ori pentru
altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă se creadă că
are influență asupra unui funcționar pentru
a-l determina să facă ori să nu facă un act care
intră în atribuțiile sale de
serviciu.
În
cauza de față, inculpatul l-a asigurat pe martorului P.I. că în schimbul unor
sume de bani poate rezolva obținerea unor permise de
conducere, fără ca persoanele
respective să se prezinte la examene, lăsând să se înțeleagă că are cunoștințe
și relațiile necesare la organele abilitate și
chiar a rezolvat parte din acestea, întărind
convingerea martorului că
susținerile
sale sunt reale.
Situația
de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite în mod cert
și în ce privește infracțiunea de complicitate la
infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale. Deși nu s-a putut stabili
persoana care, împreună cu inculpatul a falsificat permisul de conducere pentru
B.I., nu se poate contesta că permisul de conducere ridicat de la acesta,
nu era falsificat prin contrafacerea aversului cu
ajutorul tehnicii de calcul,
iar reversul folosit provenea de la un
permis autentic.
În raport de
ansamblul probelor existente la dosar, Înalta Curte constată că situația de
fapt a fost corect stabilită, au fost analizate
împrejurările concrete în care s-au comis faptele, iar probele
administate
dovedesc neîndoielnic vinovăția inculpatului, așa încât nu
sunt motive care să conducă la casarea hotărârilor atacate.
În
ce privește pedeapsa aplicată, se constată că aceasta este just
individualizată, în raport de prevederile art. 72 și art. 52 C. pen., fiind
avute în vedere pericolul social deosebit al infracțiunilor comise, limitele de
pedeapsă dar și conduita inculpatului care nu a recunoscut
săvârșirea infracțiunilor.
Așa
fiind, Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpat este
nefondat, urnind a fi respins în
temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În
temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul
inculpat va fi obligat la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
ca nefondat recursul declarat de inculpatul N.G.
împotriva Deciziei penale nr. 119/ A din 30 noiembrie
2009 pronunțată de
Curtea de Apel Cluj,
secția penală și de minori.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 50 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu
se va avansa din fondul, M.J.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică azi 21 iunie 2010.