ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3355/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 97/2009

pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 1454/85/2008 a fost admisă în parte

acțiunea reclamanților M.G. și M. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român

prin C.N.A.D.N.R. și s-a dispus anularea parțială a Hotărârii de stabilire a

despăgubirilor nr. 99/2008 Șelimbăr în ceea ce privește cuantumul despăgubirii

care va fi calculată la o valoare de 20 Euro/mp, echivalentul în lei la cursul

din ziua plății.

S-a dispus anularea parțială și a

hotărârii nr. 100/2008 a aceleiași comisii în ceea ce privește suprafața

expropriată cu nr. top. 365/10/3 care a fost stabilită la 2233 mp conform

expertizei tehnice și a schiței anexe întocmite de experții P.M., F.I.D. și H.V.

precum și în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor care a fost calculată la

o valoare de 20 Euro/mp, echivalentul în lei la cursul din ziua plății.

S-au menținut restul prevederilor

hotărârilor atacate și s-au respins celelalte cereri.

În considerentele sentinței s-a

reținut că reclamanții sunt proprietarii parcelei cu nr. cadastral 365/10 teren

arabil în suprafață de 10.000 mp situat în extravilanul comunei Șelimbăr.

În vederea executării lucrărilor la

obiectivul de investiții „Varianta de ocolire a Municipiului Sibiu – Tronson 1

și Tronson 2” s-a dispus exproprierea unei suprafețe de 875 mp teren arabil din

parcela identificată mai sus, cu numere cadastrale noi 365/10/2 și respectiv

365/10/3.

Expropriatorul a stabilit prin

hotărârile atacate o despăgubire în cuantum de 27.712 lei, reclamanții nefiind

de acord cu această sumă, fapt consemnat în cuprinsul hotărârilor.

Potrivit concluziilor experților

suprafața real afectată de lucrări este de 2333 mp față de cea de 875 mp

stabilită de expropriator și s-a propus exproprierea prin formarea a trei

corpuri funciare, astfel:

Nr. cad. 365/10/1 de 7667 mp ce

rămâne la proprietar,

Nr. cad. 365/10/2 de 100 mp ce se

expropriază,

Nr. cad. 365/10/3 de 2233 mp ce se

propune spre expropriere.

Valoarea de circulație a imobilului

a fost stabilită la 20 Euro/mp.

Pârâtul a formulat obiecțiuni la

expertiză însă argumentele aduse pentru combaterea concluziilor acesteia nu

sunt pertinente și au fost înlăturate de experți prin răspunsurile date la

filele 90 și 102 din dosar. În ceea ce privește solicitarea de dezmembrare prin

formarea a două corpuri funciare de câte 5000 mp, experții au declarat că nu se

justifică exproprierea unei suprafețe atât de mari întrucât suprafața rămasă

dintre stâlpul de medie tensiune și parcela expropriată poate fi utilizată

având acces pe drumul de exploatare vecin.

S-a constatat că este întemeiată

parțial acțiunea, reclamanții trebuind să fie despăgubiți la valoarea reală a

imobilului expropriat, așa cum stipulează art. 44 alin. (3) din Constituție,

art. 1 din Legea nr. 33/1994 și nu în ultimul rând, art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În ceea ce privește suprafața

expropriată, tribunalul a considerat că se impune a fi de 2233 mp care, conform

expertizei, sunt inutilizabili.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel reclamanții M.G. și M.M. și Statul Român prin C.N.A.D.N.R. iar

prin decizia civilă nr. 121 din 19 iunie 2009 a Curții de Apel Alba Iulia s-au respins apelurile reținându-se următoarele:

Este adevărat că în cuprinsul

raportului de expertiză cei trei experți prezintă două metode pentru

determinarea valorii de piață a terenului, respectiv metoda comparației prin

bonitare și metoda comparației directe.

În concluziile finale ale raportului

de expertiză, cei trei experți, în urma analizării valorilor obținute în

raportul de evaluare, stabilesc valoarea despăgubirilor în funcție de valoarea

de piață a terenului expropriat ca fiind de 20 Euro/mp.

Răspunzând obiecțiunilor

reclamanților, experții au arătat că actele de vânzare la care au făcut

referire reclamanții nu sunt limitrofe terenului învecinat, că sunt contracte

în zonă datând din aceeași perioadă și cu 5 Euro/mp iar cel mai apropiat teren

s-a vândut cu 15 Euro/mp. Au mai precizat că sentințele prezentate de

reclamanți se referă la terenuri în imediata apropriere a Municipiului Sibiu,

care au o altă valoare și căutare pe piața imobiliară și au conchis că își

mențin opinia din raportul de expertiză inițial (f. 102 – 103 dosar fond).

În condițiile în care experții au

analizat din perspectiva unor criterii specifice valoarea despăgubirilor

cuvenite reclamanților, luând în considerare inclusiv contractele de vânzare-cumpărare

și sentințele la care se face referire în apelul reclamanților, Curtea

apreciază că în mod corect și cu respectarea dispozițiilor art. 26-27 din Legea

nr. 33/1994 s-a reținut de tribunal că valoarea despăgubirilor la care sunt

îndreptățiți reclamanții este de 20 Euro/mp. Ca atare, criticile aduse în acest

sens de apelanții reclamanți nu pot fi primite, cu atât mai mult cu cât aceștia

nu aduc argumente pertinente care să justifice stabilirea unui alt cuantum al

despăgubirilor.

Potrivit art. 15 din Legea nr.

198/2004 modificată și completată, în materia exproprierii transferul

imobilelor din proprietatea privată în proprietatea publică a statului și în

administrarea expropriatorului operează de drept la data plății despăgubirilor

pentru expropriere, sau, după caz, la data consemnării acestora în condițiile

acestei legi.

Pârâtul nu a făcut dovada plății sau

consemnării despăgubirilor în conformitate cu p revederile art. 8 din aceeași

lege, astfel că nu se poate vorbi în speță de faptul că a intervenit transferul

dreptului de proprietate.

Prin urmare, nu se poate susține ca

temei nici faptul că valoarea din raportul de expertiză reprezintă o valoare de

la o dată ulterioară transferului dreptului de proprietate, încălcându-se

prevederile legale în materie, acest motiv de apel formulat de pârât fiind

nefondat.

Nefondate sunt și criticile aduse

hotărârii primei instanțe pentru exproprierea suplimentară și acordarea de

despăgubiri pentru diferența până la 2333 mp.

Sub acest aspect, Curtea reține că,

într-adevăr, nu poate fi contestat faptul că exproprierea suprafețelor în cauză

s-a făcut în baza unor proiecte tehnice puse la dispoziție de furnizorii de

utilități.

Chiar și așa legea, respectiv

dispozițiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/1994 permite instanței ca în

raport cu situația reală să aprecieze și asupra necesității exproprierii unor

suprafețe mai mari decât cele stabilite în hotărârile comisiei de specialitate.

În raportul de expertiză întocmit în

fața instanței de fond experții au concluzionat că suprafața real afectată de

lucrări este de 2333 mp. Ulterior, la solicitarea instanței de apel aceștia au

precizat că această suprafață ca urmare a exproprierii rămâne izolată, fără

acces și greu de exploatat (f. 24).

Având în vedere starea de fapt pe

care o relevă experții cât și dispozițiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/1994,

Curtea apreciază că soluția primei instanțe este corectă și cu privire la

exproprierea unei suprafețe mai mari decât cea stabilită de Comisia Locală

Șelimbăr de aplicare a Legii nr. 198/2004.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs atât C.N.A.D.N.R. SA reprezentând Statul Român cât și

reclamanții M.G. și M.M.

Criticile aduse hotărârii instanței

de apel vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte:

Astfel recurenta C.N.A.D.N.R. SA în

reprezentarea Statului Român, a solicitat modificarea hotărârii instanței de

apel în sensul de a respinge solicitarea privind exproprierea unei suprafețe de

teren mai mari decât cea expropriată.

Se susține astfel că hotărârea

recurată este nelegală sub aspectul stabilirii exproprierii suplimentare și

acordarea de despăgubiri pentru diferența de suprafață până la 2333 mp.

Exproprierea terenurilor, (susține

recurenta) s-a făcut avându-se la bază proiecte tehnice prin care s-a stabilit

suprafața de teren supusă exproprierii, necesară pentru montarea stâlpilor de

înaltă tensiune. În cazul de față, (arată recurenta) suprafețele de 775 mp și

100 mp sunt afectate de lucrarea care se va efectua (montarea stâlpului).

Recurenții M.G. și M.M. au criticat

hotărârea instanței de apel prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., solicitând modificarea ei în ce privește valoarea despăgubirilor la suma

de 56.621,91 Euro respectiv 24,27 Euro/mp pentru suprafața expropriată de 2333 mp.

Recurenții au susținut că valoarea

despăgubirilor pentru imobilele expropriate trebuie să acopere atât valoarea

reală a terenului cât și prejudiciul produs prin expropriere potrivit art. 26

alin. (1), art. 27 și art. 28 din Legea nr. 33/1994.

Or, susțin recurenții, valoarea

despăgubirilor în varianta aleasă de instanțe este prejudiciabilă, întrucât

metoda de calcul a despăgubirilor ține doar de aprecierea excepțiilor și de

variația pieței imobiliare la momentul efectuării expertizei, ori valoarea

despăgubirilor trebuia comparată cu prețul altor imobile aflate în aceeași situație.

Examinând hotărârea atacată prin

prisma motivelor de recurs, a dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Înalta Curte reține că recursurile sunt nefondate.

Expertiza tehnică efectuată în cauză

(filele 56 – 65 dosarul instanței de fond), a concluzionat că suprafața afectată

real de expropriere este de 2333 mp, iar valoarea despăgubirilor în funcție de

valoarea de piață a terenului expropriat este de 320 Euro/mp, respectiv de

171.825 lei pentru suprafața de 2333 mp.

Față de concluziile expertizei, care

a identificat suprafața reală ce este afectată de expropriere în raport de

chiar proiectele tehnice puse la dispoziție de furnizorii de utilități,

instanța de apel a dat eficiență dispozițiilor art. 24, art. 25, art. 26 și art.

27 din Legea nr. 33/1994.

Cum exproprierea vizează efectuarea

lucrărilor la obiectivul de investiții „Varianta de ocolire a municipiului

Sibiu – Tronson 1 și Tronson 2” și cum expertiza efectuată în cauză a

identificat suprafața reală de teren ce este afectată, instanța de apel a făcut

o legală interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 24-27 din Legea nr.

33/1995.

Prin prisma acestor dispoziții

legale și a celor expuse, nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., motiv pentru care ambele recursuri fiind nefondate urmează a fi respinse.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de

reclamanții M.G., M.M. și pârâta Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA, împotriva

deciziei nr. 121/A din 19 iunie 2009 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 mai

2010.