ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4041/2010

Asupra recursurilor de față În baza actelor și lucrărilor dosarului reține următoarele: Prin sentința penală nr. 578 din 9 noiembrie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 6580/100/2008 al Tribunalului Maramureș, au fost condamnați inculpații: 1. S.G. (nume anterior G., zis G.) la: - 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe timp de 2 ani pentru infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; - 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe timp de 2 ani pentru infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (2) și (3) teza ultimă din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; - 7 luni închisoare pentru infracțiunea de instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen.

raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare precum și pedeapsa complimentară a intericerii drepturilor prev.de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe timp de 2 ani. S-a revocat beneficiul suspendării condiționate cu privire la pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată acestui inculpat prin sentința penală nr. 24 din 8 ianuarie 2008 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin neapelare, pe care o cumulează la pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 10 ani și 9 luni închisoare precum și pedeapsa complimentară a intericerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

pe timp de 2 ani. Cu consecințele prev. de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a C. pen. 2. S.M.C. la: - 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe timp de 2 ani pentru infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; - 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe timp de 2 ani pentru infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (2) și (3) teza ultimă din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; - câte 7 luni închisoare pentru infracțiunea de instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen.

raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. (2 fapte); - 6 luni închisoare pentru infracțiunea de instigare la uz de fals prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 291 teza I C. pen. În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare precum și pedeapsa complimentară a intericerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe timp de 2 ani. 3. G.H.M. la: - 300 lei amendă pentru infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) C. pen.cu aplicarea art. 74 lit. a), c), art. 76 lit. e) C. pen.; - 250 lei amendă pentru infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c), art. 76 lit. e) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. c) C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 300 lei amendă. S-a atras atenția inculpatei asupra prev. art. 63 1 C. pen. În temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 coroborat cu dispozițiile art. 118 C. pen., s-a dispus confiscarea în folosul statului de la inculpații S.G. și S.M.C. a echivalentului în lei la data plății a sumei totale de 46.300 euro (câte 23.150 euro fiecare) și obligă pe inculpați la plata acestor sume. În temeiul art. 14, 17 C. proc. pen., 998 și 1003 C. civ. s-a dispus obligarea inculpaților S.G. și S.M.C., în solidar, la plata despăgubirilor civile pentru daune morale în favoarea părților civile Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt că inculpații se fac vinovați de comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, prin rechizitoriul întocmit de D.I.I.C.O.T.

- Biroul Teritorial Maramureș în Dosarul nr. 70-D/P/2008. S-a reținut, în esență, că în perioada 2005 - octombrie 2008 în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpații S.G. și S.M.C., au recrutat prin înșelăciune mai multe tinere majore (S.C., M.I.E., V.E.I. și C.A.V.) precum și tinere minore (V.I.E.M., L.D.A. și F.R.C.) din județele Maramureș și Satu Mare, folosind diferite metode, asigurându-le transportul în Austria, unde le-au cazat și le-au exploatat prin exercitarea de violențe fizice și amenințări, obligându-le să practice prostituția și însușindu-și sumele de bani rezultate din această activitate. Inculpata S.M.C. în cursul lunii septembrie 2008, cu intenție, a determinat-o pe învinuita G.H.M.

să falsifice un înscris oficial (contractul de închiriere nr. 2524 din 22 septembrie 2004 încheiat între învinuită și Consiliul Local Baia Mare - Serviciul Public Administrarea Patrimoniului Locativ și Utilități) prin contrafacerea scrierii și înserarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului, de natură să producă consecințe juridice. Aceeași inculpată la data de 22 septembrie 2008 a determinat-o cu intenție pe inculpata G.H.M. să folosească un înscris oficial (contractul de închiriere din 22 septembrie 2004) în fața autorităților de la Serviciul Public Comunitar pentru Evidența Informatizată a Persoanei Maramureș, cunoscând că este fals, în vederea producerii unor consecințe juridice. În cursul lunii septembrie 2008, inculpații S.G.

și S.M.C. au determinat cu intenție o persoană neidentificată să întocmească în fals un înscris oficial (declarația autentificată notarială pentru minora F.R.C. purtând însemnele Biroului Notarilor Publici C.C.R., V.C.M. și R.F.R. din Baia Mare), prin scanare computerizată de natură să producă consecințe juridice. Inculpații S.G. și S.C.M. nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată nici în faza urmăririi penale și nici pe parcursul cercetării judecătorești, dar inculpata G.H.M. a avut o poziție procesuală sinceră. În consecință, instanța a apreciat că în drept faptele săvârșite de către inculpatul S.G., S.M., G.H.M.C. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

La individualizarea răspunderii penale a inculpaților S.G. și S.M. instanța a avut în vedere că aceștia au avut o poziție procesuală nesinceră pe tot parcursul procesului negând în mod constant comiterea faptelor, în pofida probelor administrate care au conturat pe deplin vinovăția acestora. Instanța a verificat și apărările formulate de inculpați dar probațiunea propusă de aceștia și administrată de instanță, probe care urmau să se constituie ca și alibiuri în favoarea lor (depozițiile martorilor audiați la filele 457, 456) nu a fost luată în considerare.

De asemenea, s-a avut în vedere pericolul social concret al faptelor reținute în sarcina acestora, modalitatea în care au fost săvârșite, respectiv părțile vătămate au fost de la bun început induse în eroare în legătură cu activitățile pe care le vor desfășura, iar ulterior au fost constrânse și lipsite de libertatea de a renunța la acele activități, astfel că în nici un moment acestea nu au fost de acord să practice prostituția fapt care rezultă din probele administrate în timpul procesului penal. Aceste aspecte denotă un pericol social sporit atât al faptelor comise cât și cu privire la persoanele inculpaților. Împotriva acestei hotărâri au declarat, în termen legal, apel, inculpații criticând-o ca nefîind temeinică și legală.

Prin Decizia penală nr. 19/2010 a Curții de Apel Cluj a admis apelurile inculpaților a desființat în întregime hotărârea atacată și a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de fond întrucât judecată nu s-a făcut în ședință publică ceea ce atrage nulitatea absolută. Prin Decizia penală nr. 1706/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Maramureș împotriva deciziei penale mai sus amintite, s-a dispus casarea acesteia și trimiterea cauzei la Curtea de Apel Cluj în vederea continuării judecății, reținând că în cauză, instanța de fond a procedat corect judecând cauza în ședință nepublică față de dispozițiile art. 24, 25 din Lgea nr. 678/2001 și art. 290 C. proc.

pen., intenția legiuitorului fiind aceea de a proteja interesele victimelor acestor infracțiuni, iar judecata în ședință publică ar putea adduce atingere demnității și vieții intime a acestora. Cauza a fost astfel înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, care prin Decizia nr. 109/A din 16 august 2010 a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații S.G. și S.M.C. În urma administrării unui vast probatoriu și analizării atente a acestuia, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea. Astfel, s-a constatat pe deplin dovedită vinovăția inculpaților care în perioada 2005-octombrie 2008 au desfășurat ample activități infracționale în domeniului traficului de persoane, în scopul practicării prostituției în Austria.

Față de cele de mai sus, de împrejurările concrete în care s-au comis faptele, curtea a apreciat că prima instanță a individualizat corect pedepsele ce urmează a fi aplicate, ținând cont de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. Așa fiind, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legaă, curtea în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins ca nefondate apelurile formulate. Împotriva deciziei penale sus arătate au formulat recurs inculpații S.G. și S.M.C., criticând hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 385 18 și 14 C. proc. pen. Concluziile reprezentantului M.P. și poziția adoptată de recurenții inculpați, susținerile apărătorilor acestora, precum și ultimul cuvânt al inculpaților au fost consemnate detaliat în partea introductivă a prezentei hotărâri, motiv pentru care nu vor mai fî reluate.

Examinând hotărârea prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenții inculpați S.G. și S.M.C. sunt nefondate pentru considerentele ce se vor expune în continuare: Înalta Curte consideră că în cauză s-a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen. referitoare la aprecierea probelor și constată, la rândul său, în baza propriei evaluări asupra mijloacelor de probă că în perioada 2005-octombrie 2008, inculpații au desfășurat ample activități infracționale în domeniul traficului de persoane, în scopul determinării acestor persoane să practice prostituția în Austria.

Vinovăția inculpaților în raport cu infracțiunile reținute în sarcina lor au fost pe deplin dovedite, fiind avute în vedere declarațiile părților vătămate care se coroborează pe deplin cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv cu procesele verbale de recunoaștere după planșa foto a inculpaților, înscrisuri din care rezultă identitatea diverselor persoane care au tranzitat frontiera, documente de tranzacții prin serviciul W.U. emise de instituțiile bancare cu privire la inculpați și la aparținătorii acestora. Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză a rezultat că inculpații și-au desfășurat activitatea ilicită conform unei strategii menite nu doar să evite implicarea autorităților ci și să aducă venituri importante acestora cât și familiei lor.

Începând cu modul de racolare a victimelor, inculpații au dat dovadă de perseverență, axându-se pe ademenirea tinerelor cu promisiuni mincinoase privind posibilitatea angajării acestora în Austria în locuri de muncă onorabile și bine remunerate, oferind întotdeauna exemplul personal pentru a crea iluzia veridicității promisiunilor respective. În cazul victimelor minore, inculpații desfășurau o intensă și repetată activitate de convingere a părinților acestora, neezitând să să folosească chiar factorul emoțional sau psihologic, profitând din plin de naivitatea acestora. Strategia exploatării sexuale practicate de inculpați includea aservirea victimelor prin aducerea acestora în stare de totoală dependență financiară, prin profitarea de lipsa de experiență a acestora, precum și prin inducerea unei stări de temere față de autoritățile austriece.

Inculpații exercitau constant un control asupra victimelor nepermițându-le să le telefoneze familiilor lor decât în prezența lor, cu supravegherea strictă a convorbirii, inculpații având un comportament agresiv asupra victimelor. Totodată, Curtea reține că inculpații exercitau asupra tinerelor un tratament profund inuman și degradant, obligându-le pe acestea să se prostitueze, inculpații procedând chiar la retraficarea victimelor, exercitând asupra acestora presiuni psihice și șantaj. Cu referire la motivul de recurs inviocat în subsidiar de recurenții inculpați, Înalta Curte apreciază că și acesta este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Astfel, potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor instanțele trebuie să țină seama de dispozițiile părții generale C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Verificând decizia atacată în raport de aceste dispoziții Curtea constată, că pedeapsele aplicate de instanța de fond, menținute prin decizia instanței de apel au fost corect individualizate cu respectarea tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., astfel încât să fie asigurat scopul pedepsei prevăzute de art. 52 C. pen. La stabilirea pedepsei, instanța de apel a avut în vedere pe lângă pericolul social concret al faptei, determinat de împrejurările comiterii acesteia și circumstanțele personale ale fiecăruia dintre inculpaț( respectiv împrejurarea că inculpatul G.S.

este recidivist, fiind anterior condamnat pentru săvârșirea de fapte similare, dar și faptul că inculpata S.C. care nu are antecedente penale), atitudinea procesuală incorectă manifestată de cei doi inculpați pe tot parcursul procesului, apreciind în mod justificat că o pedeapsă de 10 ani și 9 luni și respectiv 10 ani închisoare cu executare în regim de detenție este în măsură să răspundă scopului coercitiv și mai ales preventiv al pedepsei, prevăzute de legiuitor, neimpunându-se o diminuare a acesteia. Față de cele de mai sus, de împrejurările concrete în care s-au comis faptele, de persoanele inculpaților, care au acționat în mod organizat, conform unei strategii bine puse la punct, curtea apreciază că prima instanță a individualizat corect și judicious pedepsele ce urmează a fi aplicate, ținând cont de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

Așa fiind, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, Înalta curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații S.G. și S.M.C. împotriva Deciziei penale nr. 109/ A din 16 august 2010 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurenții inculpați la plata sumei de câte 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpați și câte 150 lei reprezentând onorariile avocatului desemnat din oficiu pentru părțile civile V.I.E. și C.A.V. și pentru partea vătămată F.R.C., se vor avansa din fondul M.J.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații S.G. și S.M.C. împotriva Deciziei penale nr. 109/ A din 16 august 2010 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori. Deduce din pedepsele aplicate inculpaților, durata arestării preventive de la 2 octombrie 2008, la 12 noiembrie 2010. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpați și câte 150 lei reprezentând onorariile avocatului desemnat din oficiu pentru părțile civile V.I.E. și C.A.V. și pentru partea vătămată F.R.C., se vor avansa din fondul M.J. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 12 noiembrie 2010.