ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4041/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4041/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra

recursurilor de față

În baza

actelor și lucrărilor dosarului reține următoarele:

Prin sentința penală nr.

578 din 9 noiembrie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 6580/100/2008 al

Tribunalului Maramureș, au fost condamnați inculpații:

1.

S.G. (nume anterior G., zis G.) la:

-

7 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe timp de 2 ani pentru

infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit.

a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

-

10 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe timp de 2 ani pentru

infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (2) și (3)

teza ultimă din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

-

7 luni închisoare pentru infracțiunea de

instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen.

raportat la art. 288 alin. (1) C. pen.

S-a făcut

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.,

În baza art. 33 lit.

a), 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului

pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare precum și pedeapsa

complimentară a intericerii drepturilor prev.de art. 64 lit. a)

și b) C. pen. pe timp de 2 ani.

S-a revocat

beneficiul suspendării condiționate cu privire la pedeapsa de 9 luni

închisoare aplicată acestui inculpat prin sentința penală nr. 24

din 8 ianuarie 2008 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin

neapelare, pe care o cumulează la pedeapsa rezultantă aplicată

prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 10 ani și 9 luni

închisoare precum și pedeapsa complimentară a intericerii drepturilor

prev.

de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe timp de 2 ani.

Cu

consecințele prev. de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a C. pen.

-

7 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe timp de 2 ani pentru

infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit.

a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

-

10 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe timp de 2 ani pentru

infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (2) și (3)

teza ultimă din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

-

câte 7 luni închisoare pentru

infracțiunea de instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de

art. 25 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. (2 fapte);

-

6 luni închisoare pentru infracțiunea de

instigare la uz de fals prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 291 teza I C.

pen.

În temeiul art.

33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat

inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare precum și pedeapsa

complimentară a intericerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b)

C. pen. pe timp de 2 ani.

3.

G.H.M. la:

-

300 lei amendă pentru infracțiunea

de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) C. pen.cu

aplicarea art. 74 lit. a), c), art. 76 lit. e) C. pen.;

-

250 lei amendă pentru infracțiunea

de uz de fals prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), c), art.

76 lit. e) C. pen.

În temeiul art.

33 lit. a), art. 34 lit. c) C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai

grea de 300 lei amendă.

S-a atras

atenția inculpatei asupra prev. art. 63

1

C. pen.

În temeiul art.

19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 coroborat cu dispozițiile art. 118 C.

pen., s-a dispus confiscarea în folosul statului de la inculpații S.G. și

S.M.C. a echivalentului în lei la data plății a sumei totale de

46.300 euro (câte 23.150 euro fiecare) și obligă pe inculpați la

plata acestor sume.

În temeiul art.

14, 17 C. proc. pen., 998 și 1003 C. civ. s-a dispus obligarea

inculpaților S.G. și S.M.C., în solidar, la plata

despăgubirilor civile pentru daune morale în favoarea

părților civile

Pentru a

pronunța această soluție, prima instanță a

reținut în fapt că inculpații se fac vinovați de comiterea

infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, prin

rechizitoriul întocmit de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Maramureș în Dosarul

nr. 70-D/P/2008.

S-a

reținut, în esență, că în perioada 2005 - octombrie 2008 în

baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpații S.G. și

S.M.C., au recrutat prin înșelăciune mai multe tinere majore (S.C., M.I.E.,

V.E.I. și C.A.V.) precum și tinere minore (V.I.E.M., L.D.A. și F.R.C.)

din județele Maramureș și Satu Mare, folosind diferite metode,

asigurându-le transportul în Austria, unde le-au cazat și le-au exploatat

prin exercitarea de violențe fizice și amenințări,

obligându-le să practice prostituția și însușindu-și

sumele de bani rezultate din această activitate.

Inculpata S.M.C.

în cursul lunii septembrie 2008, cu intenție, a determinat-o pe învinuita

G.H.M. să falsifice un înscris oficial (contractul de închiriere nr. 2524

din 22 septembrie 2004 încheiat între învinuită și Consiliul Local

Baia Mare - Serviciul Public Administrarea Patrimoniului Locativ și

Utilități) prin contrafacerea scrierii și înserarea unor

mențiuni necorespunzătoare adevărului, de natură să

producă consecințe juridice.

Aceeași

inculpată la data de 22 septembrie 2008 a determinat-o cu intenție pe

inculpata G.H.M. să folosească un înscris oficial (contractul de

închiriere din 22 septembrie 2004) în fața autorităților de la

Serviciul Public Comunitar pentru Evidența Informatizată a Persoanei

Maramureș, cunoscând că este fals, în vederea producerii unor

consecințe juridice.

În cursul lunii

septembrie 2008, inculpații S.G. și S.M.C. au determinat cu

intenție o persoană neidentificată să întocmească în

fals un înscris oficial (declarația autentificată notarială

pentru minora F.R.C. purtând însemnele Biroului Notarilor Publici C.C.R., V.C.M.

și R.F.R. din Baia Mare), prin scanare computerizată de natură

să producă consecințe juridice.

Inculpații

S.G. și S.C.M. nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor

pentru care au fost trimiși în judecată nici în faza urmăririi

penale și nici pe parcursul cercetării judecătorești, dar

inculpata G.H.M. a avut o poziție procesuală sinceră.

În consecință,

instanța a apreciat că în drept faptele săvârșite de

către inculpatul S.G., S.M., G.H.M.C. întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

La

individualizarea răspunderii penale a inculpaților S.G. și S.M. instanța

a avut în vedere că aceștia au avut o poziție procesuală

nesinceră pe tot parcursul procesului negând în mod constant comiterea

faptelor, în pofida probelor administrate care au conturat pe deplin

vinovăția acestora.

Instanța a

verificat și apărările formulate de inculpați dar

probațiunea propusă de aceștia și administrată de

instanță, probe care urmau să se constituie ca și alibiuri

în favoarea lor (depozițiile martorilor audiați la filele 457, 456)

nu a fost luată în considerare.

De asemenea,

s-a avut în vedere pericolul social concret al faptelor reținute în

sarcina acestora, modalitatea în care au fost săvârșite, respectiv

părțile vătămate au fost de la bun început induse în eroare

în legătură cu activitățile pe care le vor

desfășura, iar ulterior au fost constrânse și lipsite de

libertatea de a renunța la acele activități, astfel că în

nici un moment acestea nu au fost de acord să practice prostituția

fapt care rezultă din probele administrate în timpul procesului penal.

Aceste aspecte denotă un pericol social sporit atât al faptelor comise cât

și cu privire la persoanele inculpaților.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat, în termen legal, apel, inculpații criticând-o

ca nefîind temeinică și legală.

Prin Decizia

penală nr. 19/2010 a Curții de Apel Cluj a admis apelurile

inculpaților a desființat în întregime hotărârea atacată

și a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de fond

întrucât judecată nu s-a făcut în ședință publică

ceea ce atrage nulitatea absolută.

Prin Decizia

penală nr. 1706/2010 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție s-a admis recursul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial

Maramureș împotriva deciziei penale mai sus amintite, s-a dispus casarea

acesteia și trimiterea cauzei la Curtea de Apel Cluj în vederea

continuării judecății, reținând că în cauză,

instanța de fond a procedat corect judecând cauza în

ședință nepublică față

de

dispozițiile art. 24, 25 din Lgea nr. 678/2001 și art. 290 C. proc. pen.,

intenția legiuitorului fiind aceea de a proteja interesele victimelor

acestor infracțiuni, iar judecata în ședință publică

ar putea adduce atingere demnității și vieții intime a

acestora.

Cauza a fost

astfel înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția

penală și de minori, care prin Decizia nr. 109/A din 16 august 2010 a

respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații S.G. și S.M.C.

În urma

administrării unui vast probatoriu și analizării atente a

acestuia, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă,

conformă cu realitatea.

Astfel, s-a

constatat pe deplin dovedită vinovăția inculpaților care în

perioada 2005-octombrie 2008 au desfășurat ample activități

infracționale în domeniului traficului de persoane, în scopul

practicării prostituției în Austria.

Față

de cele de mai sus, de împrejurările concrete în care s-au comis faptele,

curtea a apreciat că prima instanță a individualizat corect

pedepsele ce urmează a fi aplicate, ținând cont de criteriile

prevăzute de art. 72 C. pen.

Așa fiind,

constatând că hotărârea atacată este temeinică și

legaă, curtea în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins ca

nefondate apelurile formulate.

Împotriva deciziei

penale sus arătate au formulat recurs inculpații S.G. și S.M.C.,

criticând hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând

cazurile de casare prevăzute de art. 385

18

și 14 C. proc.

pen.

Concluziile

reprezentantului M.P. și poziția adoptată de recurenții

inculpați, susținerile apărătorilor acestora, precum

și ultimul cuvânt al inculpaților au fost consemnate detaliat în

partea introductivă a prezentei hotărâri, motiv pentru care nu vor

mai fî reluate.

Examinând hotărârea

prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul

declarat de recurenții inculpați S.G. și S.M.C. sunt nefondate

pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Înalta Curte

consideră că în cauză s-a dat eficiență dispozițiilor

art. 63 alin. (2) C. proc. pen. referitoare la aprecierea probelor și

constată, la rândul său, în baza propriei evaluări asupra

mijloacelor de probă că în perioada 2005-octombrie 2008, inculpații

au desfășurat ample activități

infracționale

în domeniul traficului de persoane, în scopul determinării acestor

persoane să practice prostituția în Austria.

Vinovăția

inculpaților în raport cu infracțiunile reținute în sarcina lor

au fost pe deplin dovedite, fiind avute în vedere declarațiile

părților vătămate care se coroborează pe deplin cu

celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv cu

procesele verbale de recunoaștere după planșa foto a

inculpaților, înscrisuri din care rezultă identitatea diverselor

persoane care au tranzitat frontiera, documente de tranzacții prin

serviciul W.U. emise de instituțiile bancare cu privire la inculpați

și la aparținătorii acestora.

Din coroborarea

mijloacelor de probă administrate în cauză a rezultat că

inculpații și-au desfășurat activitatea ilicită

conform unei strategii menite nu doar să evite implicarea

autorităților ci și să aducă venituri importante

acestora cât și familiei lor.

Începând cu

modul de racolare a victimelor, inculpații au dat dovadă de

perseverență, axându-se pe ademenirea tinerelor cu promisiuni

mincinoase privind posibilitatea angajării acestora în Austria în locuri

de muncă onorabile și bine remunerate, oferind întotdeauna exemplul

personal pentru a crea iluzia veridicității promisiunilor respective.

În cazul

victimelor minore, inculpații desfășurau o intensă și

repetată activitate de convingere a părinților acestora,

neezitând să să folosească chiar factorul emoțional sau

psihologic, profitând din plin de naivitatea acestora.

Strategia

exploatării sexuale practicate de inculpați includea aservirea

victimelor prin aducerea acestora în stare de totoală dependență

financiară, prin profitarea de lipsa de experiență a acestora,

precum și prin inducerea unei stări de temere față de

autoritățile austriece. Inculpații exercitau constant un control

asupra victimelor nepermițându-le să le telefoneze familiilor lor

decât în prezența lor, cu supravegherea strictă a convorbirii,

inculpații având un comportament agresiv asupra victimelor.

Totodată,

Curtea reține că inculpații exercitau asupra tinerelor un

tratament profund inuman și degradant, obligându-le pe acestea să se

prostitueze, inculpații procedând chiar la retraficarea victimelor,

exercitând asupra acestora presiuni psihice și șantaj.

Cu referire la

motivul de recurs inviocat în subsidiar de recurenții inculpați,

Înalta Curte apreciază că și acesta este nefondat, urmând a fi

respins ca atare. Astfel, potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și

aplicarea pedepselor instanțele trebuie să

țină

seama de dispozițiile părții generale C. pen., de limitele de

pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al

faptei săvârșite, de persoana infractorului și de

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea

penală.

Verificând

decizia atacată în raport de aceste dispoziții Curtea constată,

că pedeapsele aplicate de instanța de fond, menținute prin

decizia instanței de apel au fost corect individualizate cu respectarea

tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., astfel încât să fie

asigurat scopul pedepsei prevăzute de art. 52 C. pen.

La stabilirea

pedepsei, instanța de apel a avut în vedere pe lângă pericolul social

concret al faptei, determinat de împrejurările comiterii acesteia și

circumstanțele personale ale fiecăruia dintre inculpaț(

respectiv împrejurarea că inculpatul G.S. este recidivist, fiind anterior

condamnat pentru săvârșirea de fapte similare, dar și faptul

că inculpata S.C. care nu are antecedente penale), atitudinea

procesuală incorectă manifestată de cei doi inculpați pe

tot parcursul procesului, apreciind în mod justificat că o pedeapsă

de 10 ani și 9 luni și respectiv 10 ani închisoare cu executare în

regim de detenție este în măsură să răspundă

scopului coercitiv și mai ales preventiv al pedepsei, prevăzute de

legiuitor, neimpunându-se o diminuare a acesteia.

Față

de cele de mai sus, de împrejurările concrete în care s-au comis faptele,

de persoanele inculpaților, care au acționat în mod organizat,

conform unei strategii bine puse la punct, curtea apreciază că prima

instanță a individualizat corect și judicious pedepsele ce

urmează a fi aplicate, ținând cont de criteriile prevăzute de art.

72 C. pen.

Așa fiind,

constatând că hotărârea atacată este temeinică și

legală, Înalta curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de

inculpații S.G. și S.M.C. împotriva Deciziei penale nr. 109/ A din 16

august 2010 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Potrivit art. 192 alin.

(2) C. proc. pen. va obliga recurenții inculpați la plata sumei de

câte 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma

de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu pentru inculpați și câte 150 lei reprezentând onorariile

avocatului desemnat din oficiu pentru părțile civile V.I.E. și C.A.V.

și pentru partea vătămată F.R.C., se vor avansa din fondul

M.J.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații S.G. și S.M.C. împotriva

Deciziei penale nr. 109/ A din 16 august 2010 a Curții de Apel Cluj,

secția penală și de minori.

Deduce din

pedepsele aplicate inculpaților, durata arestării preventive de la 2

octombrie 2008, la 12 noiembrie 2010.

Obligă

recurenții inculpați la plata sumei de câte 550 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru

inculpați și câte 150 lei reprezentând onorariile avocatului desemnat

din oficiu pentru părțile civile V.I.E. și C.A.V. și pentru

partea vătămată F.R.C., se vor avansa din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 12 noiembrie 2010.