ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3247/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3247/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de

față ;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 443 din 2 septembrie

2011 a Tribunalului Maramureș în Dosarul nr. 2107/100/2009, au fost condamnați inculpații:

penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- trafic de persoane,

prevăzut de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicare

art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 alin. (1) lit. d) C. pen. la pedeapsa de 10 ani

închisoare.

- fals în înscrisuri sub

semnătură privată, prevăzut de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen., art. 75 alin. (1) lit. d) C. pen. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 33 C.

pen., art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele de mai sus, inculpatul

va executa pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, cu consecințele prevăzute de

art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C.

pen., i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În temeiul art. 88 C.

pen. s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive începând

cu data de 23 septembrie 2009-21 octombrie 2010.

A fost menținută față

de inculpatul M.V.M. măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- trafic de persoane,

prevăzut de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicare

art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 alin. (1) lit. d) C. pen. la pedeapsa de 10 ani

închisoare.

- fals în înscrisuri sub

semnătură privată, prevăzut de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen., art. 75 alin. (1) lit. d) C. pen. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 33 C.

pen., art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele de mai sus, inculpata

va executa pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, cu consecințele prevăzute de

art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C.

pen. i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În temeiul art. 350

C. proc. pen. a fost menținută în continuare arestarea preventivă a inculpatei I.C.M.

și a fost dedusă din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive

începând cu data de 4 decembrie 2010 la zi.

În temeiul art. 14 C.

proc. pen., art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ., au fost obligați inculpații în

solidar să plătească despăgubiri civile, cu titlu de daune morale, în cuantum de

câte 7.000 de euro sau echivalentul în RON la data plății către fiecare parte civilă,

respectiv părților civile: L.A.A., W.A., G.A.M., R.M.L., G.G., S.A.L., și în cuantum

de câte 2.000 de euro sau echivalentul în RON la data plății către părțile civile

C.S.I. și I.M.E.

În temeiul art. 14 C.

proc. pen., art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ., au fost obligați inculpații în

solidar să plătească părții civile R.M.L. suma de 184 euro cu titlu de despăgubiri

materiale.

A fost menținut sechestrul

asigurător instituit prin ordonanța procurorului din 8 aprilie 2009 din Dosarul

nr. 157-D/P/2009.

În temeiul art. 191

alin. (1), (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata a câte 10.000

Ron, fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 900 Ron,

onorariul domnului avocat R.V., 900 RON, onorariul doamnei avocat B.R., 900 RON

onorariul doamnei avocat M.A., 600 RON doamnei avocat F.M., 600 RON doamnei avocat

B.A., sumele reprezentând onorariile se vor vira în avans din fondurile Ministerului

Justiției către Baroul de Avocați Maramureș.

Pentru a dispune în acest

sens, instanța a reținut următoarele:

Inculpatul M.V.M. avea

o relație de concubinaj cu inculpata I.C.M. și în cursul anului 2007 au cumpărat

împreună societatea comercială cipriotă D.M. LTD cu sediul în Limasol. I.C.M. a

devenit administrator al acestei societăți, având o cotă de participație de 99%,

iar inculpatul, asociat cu o cotă de 1%. Obiectul de activitate al acestei societăți

l-a reprezentat activitatea comercială desfășurată în localul de noapte H.B., care

avea program de lucru între orele 19:00-2:00. Pornind de la pretextul că aveau nevoie

de personal care să lucreze în acest bar în calitate de animatoare sau ajutori de

barmani-ospătari, inculpații au inițiat și desfășurat o adevărată activitate de

recrutare a unor tinere aduse din România, cărora li se promitea că vor fi angajate

în meseriile menționate, dar care în realitate erau obligate să desfășoare activități

de prostituție cu clienții barului respectiv în beneficiul inculpaților, după orele

de program.

Astfel, inculpații au

recurs, ca și modalitate de racolare a părților vătămate, ademenirea tinerelor cu

promisiuni false privind angajarea în Cipru, la barul lor, în locuri de muncă onorabile,

în meserii decente precum cea de barman-ospătari și ajutor în aceste meserii, afirmând

totodată că vor fi bine remunerate. În realitate însă, deși în discuțiile cu părțile

vătămate inculpații specificau expres că activitatea pe care o vor desfășura persoanele

ce urmează să le angajeze nu va avea nicio legătură cu practicarea prostituției,

fetele recrutate, odată ajunse în Cipru, erau obligate să se prostitueze. Pentru

a crea aparența de legalitate și veridicitate, inculpații au publicat anunțuri cu

privire la ofertele de muncă în presa locală, furnizând ca și număr de contact cel

aparținând telefonului mobil al inculpatului. Fiind contactați de către persoanele

care doreau să fie angajate pe locurile de muncă anunțate de către inculpați, aceștia

se întâlneau personal cu victimele, cărora le prezentau albume foto și alte documente

ale localului respectiv, pentru a li se întări convingerea despre seriozitatea ofertei.

Și mai mult chiar, le prezentau înscrisuri intitulate „Contract individual de muncă”

în care inculpații menționaseră expres, în scris, că practicarea prostituției este

interzisă. Evident, această manieră de recrutare crea victimelor convingerea că

activitățile pe care urmau să le desfășoare erau decente, înlăturându-le astfel

orice suspiciune în legătură cu activitățile ce urmau să le desfășoare. În aceeași

direcție de inducere în eroare a părților vătămate, inculpații au recurs și la postarea

pe site-ul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă a unor anunțuri privind

oferta lor de muncă la barul din Cipru, inculpații mizând pe faptul că autoritățile

române din cadrul ministerului de profil nu au posibilitatea să verifice la destinație

realitatea susținerilor lor. Totodată, în scopul recrutării tinerelor, inculpații

au desfășurat insistent și o activitate de convingere a părinților victimelor, profitând

de situația dificilă în care se găseau familiile acestora și descriind părinților

perspectiva unui loc de muncă sigur și profitabil material.

În realitate, persoanele

recrutate pentru locul de muncă din Cipru erau obligate să practice prostituția,

strategia exploatării sexuale materializate de inculpați presupunând aservirea victimelor

prin aducerea acestora în stare de dependență financiară față de ei, întrucât ele

nu aveau nicio sursă de venit, inculpații spunându-le în mod direct că dacă refuză

să practice prostituția nu vor putea supraviețui. De asemenea, inculpații au stabilit

un sistem de sancționare a părților vătămate, așa numitele „penalty-uri”, menite

să sporească în permanență dependența financiară a victimelor față de ei. Inculpații

exercitau astfel un control constant și ferm asupra victimelor, folosindu-se atât

de violențe verbale cât și fizice. Astfel, inculpații le obligau pe victime să practice

prostituția cu clienții barului, înafara localului însă, pentru a nu atrage atenția

autorităților. Clienții erau instruiți și respectau un sistem elaborat, menit să

confere discreție, mai exact alegeau câte o fată din bar, iar după orele de program

plecau înafara localului în vederea întreținerii de relații sexuale, tarifele pentru

prestațiile sexuale fiind achitate inculpatei I.C.M.

În concret, activitatea

infracțională a celor doi inculpați s-a desfășurat în următoarele împrejurări:

2008, inculpatul M.V.M. împreună cu concubina sa, inculpata I.C.M., au venit în

România și au locuit în apartamentul situat în Baia Mare. În vederea recrutării

de tinere pentru activitățile din Cipru, inculpatul M.V.M. a luat legătura cu martorul

R.S.T., o persoană pe care o cunoștea de mai mulți ani și căreia i-a propus să lucreze

personal în Cipru ca și barman și de asemenea l-a întrebat dacă nu are posibilitatea

să-i găsească fete dispuse să lucreze în Cipru la barul său, în meseria de barman-ospătar.

Inculpatul a explicat totodată că el și concubina sa vor suporta costurile transportului

fetelor până în Cipru precum și alte cheltuieli, promițând martorului un comision

în cazul în care îl va ajuta să găsească tinere. În contextul acelorași discuții

inculpatul i-a cerut martorului R.S.T. să dea anunțuri în presa locală cu privire

la ofertele de muncă din Cipru. În cursul aceleiași luni, inculpatul M.V.M. l-a

contactat din nou pe martorul R.S.T. și chiar l-a vizitat la domiciliu împreună

cu coinculpata. Cei doi au povestit martorului despre afacerea lor din Cipru, prezentându-i

un album cu fotografii din localul deschis în Limasol, încercând să-l convingă astfel

pe acesta despre seriozitatea afacerii lor și despre oportunitatea pe care ar avea-o

martorului angajându-se în Cipru. În zilele următoare, inculpații l-au rugat pe

martor să-i ajute să dea din nou anunțuri despre locurile de muncă din Cipru în

Moldova și Baia Mare, martorul ajutându-i doar la amplasarea în diverse locuri publice

din Baia Mare a unor afișe aduse de cei doi inculpați, prin care ofereau locuri

de muncă în Cipru în calitate de ospătar, ajutor ospătar, bar-woman, ajutor bar-woman,

cu contracte de muncă, salariu „deosebit” și cazare. În cuprinsul acelorași anunțuri

era indicat și un număr de telefon mobil, de fapt numărul inculpatului. În discuțiile

purtate cu martorul, inculpatul i-a explicat acestuia că salariul urma să fie de

600 euro lunar, că va încheia cu tinerele pe care le va recruta contracte de muncă,

că acestea nu vor fi obligate să practice prostituția, asigurându-le totodată fetelor

cazarea. În urma discuțiilor avute cu inculpatul, martorul R.S.T. a luat legătura

cu sora sa și i-a expus acesteia oportunitatea pe care ar fi avut-o nepoata sa W.A.

de a lucra la barul inculpatului în Cipru. Trebuie menționat că în perioada respectivă

W.A. și soțul ei lucrau în Cehia, nefiind însă mulțumiți de condițiile de muncă

și salarizarea de acolo. Astfel, în cursul anului 2008, prin intermediul mamei sale

C.V. și a unchiului său R.S.T., partea vătămată W.A. i-a cunoscut pe cei doi inculpați,

întorcându-se de la locul de muncă din Cehia tocmai pentru a avea o discuție cu

aceștia pentru oferta de lucru din Cipru. Astfel, întâlnindu-se cu cei doi inculpați,

aceștia i-au prezentat părții vătămate posibilitatea angajării ca și ospătar în

barul pe care aceștia îl dețineau, având un salariu de 600 euro și precizând că

se exclude total practicarea prostituției. Totodată inculpații au spus victimei

că ei vor suporta costul cazării în Cipru și al transportului. Fiind convinsă de

ofertă, partea vătămată a semnat așa-zisul contract de muncă. W.A. a plecat în Cipru

împreună cu o prietenă a sa, pe nume A.M., care a fost abordată exact în aceeași

manieră de către inculpați. Ajunsă în Cipru, partea vătămată a fost așteptată de

un cetățean cipriot, prieten al inculpaților, care a dus-o a doua zi la casa ce

aparținea inculpatei I.C.M. În cursul serii, partea vătămată fiind dusă la locul

de muncă, în barul respectiv, a fost anunțată de una din fetele care lucrau acolo

că de fapt va trebui să practice prostituția, aceasta fiind singura modalitate prin

care va putea obține bani pentru a supraviețui, tot atunci, partea vătămată aflând

și despre faptul că va trebui să plătească biletul de avion, lucru pe care nu l-a

cunoscut în momentul plecării din țară. Așa cum a rezultat din declarațiile părții

vătămate, date atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței, coroborate

cu celelalte probe administrate, victima W.A. a fost obligată să practice prostituția,

neavând nicio altă sursă de venit pentru trai. Totodată, în perioada respectivă,

inculpații au impus o serie de sancțiuni părții vătămate, datoriile acesteia crescând

considerabil, singura modalitate în care aceasta putea obține bani rămânând practicarea

prostituției. În situația în care partea vătămată refuza practicarea prostituției,

ambii inculpați i-au adresat o serie de jigniri, culminând chiar cu sechestrarea

și amenințarea acesteia. În perioada cât a locuit în casa inculpaților și a desfășurat

activități pentru aceștia, partea vătămată W.A. nu a primit salariul promis de inculpați,

singurii bani pe care-i obținea fiind cei dați de către clienți pentru întreținerea

unor relații intime, dar și aceia trebuiau predați inculpaților, pentru că aceștia

stabileau în mod constant datorii în sarcina fetelor. Așa cum rezultă din declarațiile

părții vătămate coroborate cu restul probațiunii administrate în cauză, inculpații

au exercitat o constrângere directă asupra acesteia și a celorlalte victime, în

acest sens fiind deosebit de relevant episodul în care victimele au fost duse într-o

parcare de către o cunoștință a inculpatei, în vederea alegerii acestora de către

clienți pentru a practica prostituția. Presiunea psihică exercitată de inculpați

asupra victimelor era sporită de faptul că acestea nu erau vorbitoare de limbă greacă,

pe de o parte, iar pe de altă parte, așa cum rezultă din declarațiile părților vătămate,

mulți din clienții barului erau polițiști iar acest lucru le-a descurajat pe fete

să se adreseze autorităților cipriote. Trebuie arătat de asemenea că actul de identitate

al victimei W.A. i-a fost restituit de către cei doi inculpați doar în luna noiembrie

2008, când W.A. a invocat pretextul că ar putea avea nevoie de acest act în fața

autorităților, pe perioada cât inculpații urmau să revină în România.

partea vătămată R.M.L. a primit din partea inculpaților, în mod repetat, mai multe

oferte de a se angaja în calitate de manager la localul lor din Cipru, urmând să

i se dea un salariu în procent de 60% din profitul barului. Partea vătămată R.M.L.

îl cunoștea pe inculpatul M.V.M. de aproximativ 10 ani, acesta fiind o cunoștință

a soțului părții vătămate. Fiind convinsă de oferta făcută de inculpați, partea

vătămată a acceptat să lucreze în Cipru și pentru că avea nevoie de bani. Odată

ajunsă în Cipru, partea vătămată a constatat însă că nu a fost angajată ca și manager

ci a fost dusă în barul pe care îl dețineau inculpații, fiind obligată să stea cu

clienții pentru a-i determina să facă consumație, iar ulterior pentru a întreține

relații sexuale cu ei, exact așa cum erau obligate și celelalte fete. Înțelegerea

inițială cu inculpații a fost de asemenea ca imediat ce partea vătămată ajunge în

Cipru, să îl ajute și pe soțul acesteia să își găsească loc de muncă în acea țară.

Din probațiunea administrată a rezultat că partea vătămată a plecat în Cipru, fiind

însoțită de numitele G.A.M. și G.E.E., ambele recrutate de inculpați prin intermediul

anunțurilor la mica publicitate. Așa cum a rezultat din declarația părții vătămate,

aceasta împreună cu celelalte fete care lucrau în bar erau obligate să practice

prostituția, iar banii pe care uneori îi primeau direct de la clienți nu erau păstrați

de către victime pentru că, sub diverse pretexte, aceștia se întorceau la inculpați,

care le impuneau tot felul de obligații. Deși inițial partea vătămată R.M.L. a refuzat

să se prostitueze; în cele din ură, datorită circumstanțelor concrete aceasta a

fost silită să cedeze condițiilor impuse de cei doi inculpați și să se prostitueze.

Din acest motiv inculpații au șantajat-o și amenințat-o că-i vor povesti soțului

ei varianta pe care o vor dori ei, creându-i astfel și probleme în căsnicie. Potrivit

declarației părții vătămate R.M.L., în întreaga perioadă în care s-a aflat în Cipru

a fost constrânsă de inculpați să întrețină relații sexuale cu aproximativ 50 de

bărbați, unii dintre ei supunând-o inclusiv unor acte de violență și perversiuni

sexuale. În cursul lunii decembrie 2008, datorită faptului că nu aveau bani și nici

altă posibilitate de a se întoarce în țară, R.M.L. a apelat la ajutorul unui client

care i-a facilitat ei și soțului ei cazarea la un hotel. Cu ajutorul aceluiași client,

soții R.S.T. au reușit să ajungă în țară la 31 decembrie 2008, cetățeanul cipriot

cumpărându-le și biletul de avion. Soții R.S.T. au formulat denunț la poliția din

Limasol, inculpații fiind chemați în fața autorităților cipriote pentru a da declarații.

2008, partea vătămată S.A.L., căutându-și un loc de muncă, a găsit un anunț într-un

ziar local din Baia Mare, în legătură cu o ofertă de lucru în Cipru. Contactând

persoana al cărui număr de telefon era indicat în anunț, partea vătămată a constatat

că era vorba despre inculpatul M.V.M., cu care s-a și întâlnit, de altfel, la o

terasă din Baia Mare. La întâlnirea respectivă inculpatul a venit însoțit de coinculpata

I.C.M., ambii prezentându-i părții vătămate oferta de lucru în Cipru la un bar,

ca și ospătar. Inculpații au convins-o pe partea vătămată de seriozitatea ofertei

lor și au determinat-o să semneze un contract de muncă în care se menționa expres

că este exclusă practicarea prostituției. Partea vătămată a acceptat oferta și a

plecat imediat în Cipru, și datorită unor neînțelegeri avute în perioada respectivă

cu părinții. Ajunsă în Cipru, S.A.L. a fost așteptată de un cetățean cipriot, care

a cazat-o două zile la un hotel, după aceea ducând-o la casa pe care o dețineau

inculpații. De la același cetățean cipriot partea vătămată a aflat că cerințele

inculpaților erau ca ea să presteze activități de damă de companie, respectiv după

orele de program să întrețină relații sexuale cu clienții barului, contra cost,

în locații alese de către aceștia. Același lucru partea vătămată l-a aflat și de

la o altă tânără, care lucra în barul respectiv. Inițial partea vătămată a refuzat

însă după revenirea din țară a inculpaților aceștia au constrâns-o să se prostitueze,

inculpata I.C.M., spunându-i că este singura modalitate prin care își va putea achita

datoriile pe care le are față de ei. Partea vătămată a fost nevoită în cele din

urmă să cedeze presiunilor inculpaților și a declarat că s-a prostituat cu un număr

de peste 10 bărbați. Din declarația părții vătămate a rezultat cu precizie modalitățile

umilitoare prin care părțile vătămate erau constrânse să practice prostituția, aceasta

relatând, asemenea celorlalte, cum au fost duse într-o parcare unde mai mulți clienți

își alegeau fetele cu care doreau ulterior să întrețină relații sexuale. În cursul

lunii noiembrie 2008 partea vătămată S.A.L., împreună cu G.A.M., au fugit de la

barul inculpaților, profitând că aceștia se aflau în România în perioada respectivă,

însă persoana care s-a oferit că le ajută s-a dovedit a fi un proxenet care intenționa

să le vândă altui traficant de persoane, astfel încât părțile vătămate au fost nevoite

să se întoarcă la locația inculpaților deoarece nu aveau altă posibilitate. Din

probațiunea administrată a reieșit că inculpații exercitau, în mod continuu, presiuni

psihice asupra părților vătămate, adresându-se cu un limbaj plin cu expresii vulgare.

De altfel, tatăl părții vătămate, martorul S.A., a declarat că a observat de fiecare

dată atunci când vorbea cu fiica sa la telefon că aceasta nu se exprima liber deoarece

era supravegheată sau atunci când conversa cu ea prin internet, folosind camera

web, a observat de asemenea că partea vătămată era supravegheată de un bărbat mai

brunet care stătea în spatele ei și îi privea. S.A.L., în cursul lunii februarie

2009 a fugit din nou de la inculpați împreună cu L.A.A., G.A.M. și C.S.I., însă

a fost ademenită de inculpată să se întoarcă din nou promițându-i că o ajută să

facă un avort, ceea ce nu s-a întâmplat. Inculpata a profitat de faptul că S.A.L.

era mai naivă decât celelalte fete, încercând astfel să o manipuleze. În cele din

urmă, partea vătămată a reușit să se întoarcă în România în cursul lunii martie

2009.

2008, numita G.A.M. i-a contactat și ea telefonic pe inculpați, în urma unui anunț

în legătură cu o ofertă de lucru. Vorbind cu persoana al cărei număr de telefon

figura în anunțul respectiv, a aflat că aceasta are prenumele M. și și-au fixat

o întâlnire la o terasă din Baia Mare. La întâlnirea respectivă au sosit cei doi

inculpați, care i-au prezentat oferta de lucru, respectiv un post de ospătar la

un bar în Cipru. Inculpații au încercat să devină foarte convingători, prezentându-i

posibilitățile de câștig și precizând în mod expres că nu va fi vorba despre practicarea

prostituției, arătându-i chiar un contract de muncă în care era prevăzută o clauză

privind interdicția practicării prostituției. Peste câteva zile, partea vătămată

a luat hotărârea de a pleca la muncă în Cipru, inculpatul cumpărându-i biletul de

avion, al cărui preț victima urma să-l restituie după prima lună de muncă în Cipru.

Ajunsă acolo, după ce a fost dusă la casa unde urma să locuiască împreună cu celelalte

fete, partea vătămată a aflat chiar de la inculpata I.C.M. că urma să practice prostituția.

Inculpata a îndemnat-o direct să se prostitueze conform regulilor impuse de aceasta,

respectiv după orele de program, în oraș, în locațiile alese de clienți, spunându-i

că nu are altă posibilitate să-și achite datoria față de ea și inculpatul M.V.M.

Inițial partea vătămată nu a vrut să cedeze presiunilor, însă neavând bani și cumulând

o datorie de 600 euro față de inculpați, a fost constrânsă practic să întrețină

relații sexuale contra cost. Acest fapt a determinat-o pe inculpata I.C.M. să-i

ia victimei cartea de identitate pentru a o împiedica să fugă și astfel să-și recupereze

sumele de bani pe care considera că i le datorează numita G.A.M. Din declarația

părții vătămate a reieșit maniera în care inculpații le exploatau pe părțile vătămate,

aplicându-le sancțiuni pecuniare stabilite la modul arbitrar de către inculpatul

M.V.M. De altfel, acesta a adresat în mod repetat jigniri victimelor, fiind și situații

în care părțile vătămate erau bruscate fizic. Victima a declarat de asemenea că

au existat zile la rând în care nu a mâncat nimic, deoarece inculpații urmăreau

intenționat să nu aibă nicio sursă de venit, refuzând să-i dea de mâncare pentru

a o sili astfel să cedeze și să se prostitueze în favoarea lor, aceasta fiind privită

ca singura cale de a face bani. Întrucât actul de identitate al părții vătămate

fusese reținut de către inculpata I.C.M., G.A.M. a fost constrânsă să întrețină

relații sexuale cu diverși clienți, în beneficiul inculpaților, declarând că a cedat

din cauza disperării și cu speranța că o va face doar atât cât să-și economisească

bani măcar pentru a-și achiziționa un bilet de avion ca să se întoarcă acasă. Partea

vătămată G.A.M., la fel ca și victimele L.A.A. și C.S.I. a fost repatriată doar

în urma eforturilor autorităților naționale române, care au procurat biletele necesare

întoarcerii în România a acestor părți vătămate, la data de 5 martie 2009. Partea

vătămată a confirmat și depozițiile celorlalte victime, arătând că erau disperate

și că nu întrezăreau nicio salvare, confirmând de asemenea faptul că au fost trimise

de inculpați cu clienți, fiind efectiv vândute acestora, sentimentul creat fiind

acela „de vite duse la târg”.

2008, partea vătămată G.G., a găsit în ziarul local G.M. din Baia Mare, un anunț

dintre cele publicate de inculpați privind oferta de muncă în Cipru. Sunând la numărul

din anunțul respectiv, a răspuns inculpata I.C.M., cu care de altfel s-a și întâlnit,

în aceeași zi. La întâlnirea respectivă inculpata I.C.M. a venit însoțită de inculpatul

M.V.M., iar din discuțiile purtate cu aceștia partea vătămată G.G. a aflat că dețin

un bar în localitatea L. din Cipru și că intenționează să o angajeze în calitate

de ospătar, cu un salariu lunar de 600 de euro, asigurându-i transportul la destinație

și cazarea. Pentru că nu a dat un răspuns pe loc, partea vătămată s-a întâlnit din

nou cu cei doi inculpați, fiind sunată de către inculpata I.C.M., care i-a solicitat

să ia o decizie mai repede și să aibă în vedere că va pleca încă o fată împreună

cu ea. Acest amănunt prezentat de către inculpată a fost hotărâtor, partea vătămată

fiind de acord să plece la lucru în Cipru. Ajungând acolo, victima a fost așteptată

de un cetățean cipriot, care în perioada aceea lucra la barul inculpaților și care

a și condus-o la localul respectiv din Limasol. Ajunsă acolo, numita B.M.F. a fost

cea care s-a ocupat de cazarea părții vătămate și care a forțat-o să meargă la cumpărături

și la coafor pentru a putea lucra în barul respectiv. Trebuie precizat că toți banii

pe care partea vătămată îi cheltuia pentru îmbrăcăminte trebuiau restituiți inculpaților.

Chiar în aceeași zi partea vătămată a aflat de la R.M.L. că în realitate inculpații

au adus-o în Cipru pentru a practica prostituția și dacă va refuza să se prostitueze

nu va avea bani pentru supraviețuire. În aceeași seară partea vătămată a aflat că

în barul respectiv trebuia să meargă la masa clientului, să-i țină companie, după

care trebuia să meargă cu acesta direct la un hotel pentru a întreține relații sexuale.

Din declarația părții vătămate rezultă că toate fetele care lucrau în bar au confirmat

cele spuse de R.M.L. Partea vătămată a refuzat inițial să iasă cu clienții și să

întrețină cu aceștia relații intime, moment în care numita B.M.F. a amenințat-o,

dându-i de înțeles că inculpații se vor supăra pentru atitudinea ei. În cele din

urmă, B.M.F. i-a spus expres că dacă refuză să se prostitueze nu va avea ce mânca.

Partea vătămată a refuzat în continuare să se prostitueze, mai precis o săptămână,

până la sosirea în Cipru a inculpaților. În tot acest interval de timp, așa cum

rezultă din declarațiile părții vătămate, au fost chiar și 3 zile în care nu a avut

banii necesari pentru a-și procura mâncarea, fiind silită să mănânce doar un sandviș.

Întorși în Cipru, inculpații au aflat de la numita B.M.F. că partea vătămată G.G.

refuză să se prostitueze, moment în care inculpatul M.V.M. a agresat-o pe aceasta,

încercând să-i ia buletinul, adresându-i totodată cuvinte jignitoare, sechestrând-o

în casă și supraveghind-o îndeaproape în momentul în care reușea să iasă în oraș.

În acest sens este relevantă declarația dată în fața instanței de către partea vătămată

G.G., care confirmă umilința la care a fost supusă prin comportamentul inculpaților,

partea vătămată arătând „m-am pus în genunchi în fața acelui client în bar pentru

a-i cere milă și să-mi plătească biletul de avion; am prestat servicii sexuale pentru

faptul că mi-a cumpărat acest bilet de avion”. În cele din urmă, victima a reușit

să fugă după 3 săptămâni, rămânând pe străzi în Limasol, cerșind efectiv ajutorul

cetățenilor precum și al unui client cunoscut în local care a acceptat să o ajute

și în final a convins-o să sesizeze organele de poliție. În aceleași împrejurări

s-a întâlnit și cu soții R., toți trei formulând denunțuri la poliție.

au luat cunoștință de anunțurile postate de inculpați în presa locală din Baia Mare

și părțile vătămate L.A.A. și S.A.G. Partea vătămată L.A.A. era studentă la Facultatea

V.G. și își căuta un loc de muncă având nevoie de bani pentru a-și putea achita

taxele de școlarizare. Sunând la numărul de telefon din anunț, partea vătămată L.A.A.

a vorbit cu o persoană de sex feminin, care s-a recomandat M. și care i-a adus la

cunoștință faptul că era vorba despre un post de ospătar la un bar din Cipru. În

urma discuției partea vătămată a stabilit o întâlnire cu inculpații la terasa de

la magazinul M1 din Baia Mare, unde a mers împreună cu prietena sa S.A.G. Cei doi

inculpați au prezentat celor două tinere mape cu poze din localul respectiv și le-au

dat detalii despre oferta de muncă, care părea foarte tentantă, un salariu de 600

euro într-un loc exotic. La acea întâlnire S.A.G. a adresat întrebări celor doi

inculpați în legătură cu activitatea ce urmau să o desfășoare, întrebând în mod

expres dacă nu vor fi obligate să practice prostituția, chestiune la care inculpatul

a devenit extrem de iritat și, pentru a le convinge pe cele două fete de intențiile

sale „oneste”, le-a prezentat un contract individual de muncă în care se menționa

expres că este exclusă practicarea prostituției. Cele două tinere au semnat câte

un exemplar al contractului iar cei doi inculpați au inițiat imediat demersuri pentru

a le cumpăra biletul de avion. În zilele următoare, partea vătămată L.A.A. s-a întâlnit

de mai multe ori cu inculpații, inculpata I.C.M., solicitându-i să-i prezinte și

alte fete care ar fi dornice să lucreze în aceleași condiții ca și ea. Pentru că

inculpații au afirmat că au nevoie și de o menajeră, partea vătămată L.A.A. a convins-o

și pe mama sa, C.S.I., să lucreze în Cipru, fiindu-i promis un salariu de 900 de

euro. Așa cum a rezultat din declarația dată de partea vătămată în cursul judecății

a văzut acest lucru ca „pe o oportunitate de a câștiga bani și de a ieși din datorii”.

La scurt timp însă, S.A.G., care era studentă la Universitatea B.B. din Cluj Napoca,

având unele suspiciuni în legătură cu oferta făcută de inculpați, s-a răzgândit,

refuzând să mei plece în Cipru. Aflând acest lucru, inculpatul M.V.M. s-a enervat

foarte tare, și inițial a refuzat să restituie numitei S.A.G. actul de identitate

pe care i-l dăduse pentru procurarea biletului de avion. La data de 3 decembrie

2008, inculpații, însoțiți de părțile vătămate L.A.A. și C.S.I. au plecat spre Cipru.

Odată ajunși acolo, partea vătămată L.A.A. a aflat că la barul din Limasol nu era

vorba de a desfășura o muncă de ospătar, așa cum i se promisese, întrucât inculpata

i-a explicat că în realitate trebuie să stea cu clienții și să se ducă cu aceștia

după orele de program pentru a întreține relații intime. Din declarațiile părții

vătămate coroborate cu declarațiile celorlalte victime a rezultat că inculpatul

M.V.M. nu era mulțumit de faptul că partea vătămată L.A.A. petrecea prea mult timp

cu mama sa, C.S.I., situație în care aceasta din urmă a fost dusă într-o altă locație,

respectiv în apartamentul numitei B.M.F., pentru a-l îngriji pe copilul minor al

acesteia. La un moment dat, L.A.A. a cunoscut, printre clienții barului, un cetățean

român care s-a recomandat A. și care a avertizat-o că munca respectivă nu este pentru

ea și că cel mai bun lucru ar fi să fugă de acolo, pentru că se practică prostituția

și acesta este scopul pentru care a fost adusă ea în Cipru, adăugând că el știe

foarte bine ce înseamnă Cipru. Partea vătămată L.A.A. a început să aibă încredere

în acel bărbat, care la data de 8 decembrie 2008 i-a plătit inculpatei suma de 100

de euro pentru a obține permisiunea de a ieși în oraș cu victima, însă în realitate

acei bani au fost plătiți pentru a întreține relații sexuale cu partea vătămată,

ceea ce de altfel s-a și întâmplat, într-un hotel din Limasol. Profitând de naivitatea

victimei, acea persoană pe nume A. a dus-o în hotelul V. din Limasol, unde a bătut-o

și a forțat-o să întrețină relații intime cu el. Fiind în stare de șoc, victima

a ascuns inițial mamei sale ceea ce i se întâmplase, iar inculpata a insistat ca

partea vătămată să nu depună plângere la poliție. În data de 9 decembrie 2008, partea

vătămată Lungu a trimis un SMS prietenei sale, S.A.G., cu următorul conținut: „dacă

ți-ai putea imagina prin cel mai teribil coșmar al tău calvarul, iadul și infernul

în care sunt, ai alege, ca și mine, ori să fii omorâtă ori să te omori; sper să

înveți lecția de la mine”. În perioada următoare inculpații au încercat din nou

să o determine pe partea vătămată L.A.A. să accepte să iasă cu clienții însă aceasta

a refuzat în mod categoric, iar în cele din urmă partea vătămată a povestit mamei

sale ceea ce pățise, precum și tratamentul la care inculpații o supuneau în mod

constant, adresându-i injurii și amenințări. În cursul lunii februarie 2009, partea

vătămată L.A.A. împreună cu mama sa au fugit de la inculpați, în urma unui scandal

petrecut în bar. Așa cum a rezultat din declarația părții vătămate, pe perioada

în care s-a aflat în Cipru a fost nevoită de multe ori să fure mâncare din bar întrucât

inculpații refuzau să-i dea, încercând să o determine să se prostitueze. În martie

2009, cu ajutorul fundației umanitare R., organele de urmărire penală și Agenția

Națională împotriva Traficului de Persoane, Centrul Regional Cluj, părțile vătămate

L.A.A., C.S.I. și G.A.M. au reușit să se întoarcă în țară, achiziționându-li-se

biletele de avion.

noiembrie 2008, partea vătămată M.D., l-a contactat pe inculpatul M.V.M., în urma

unui anunț postat în ziarul G.M., privind oferte de lucru. În urma discuției telefonice,

partea vătămată a stabilit o întâlnire cu inculpatul la terasa restaurantului din

incinta magazinului M1 din Baia Mare, întâlnire care a avut loc și la care a participat

și inculpata I.C.M. În cadrul discuțiilor purtate, inculpații au încercat să o convingă

pe partea vătămată că oferta de lucru din Cipru este deosebit de serioasă, arătându-i

planșe foto cu imagini din barul respectiv și documente ale firmei, prezentându-i

în mod mincinos faptul că ar fi înființat în Cipru o asociație care avea ca obiect

de activitate ajutorarea oamenilor fără adăpost și că dețin acolo mai multe imobile.

Părții vătămate i s-a făcut propunerea de a fi angajată ca și baby-sitter pentru

copilul numitei B.M.F., promițându-i-se un salariu de 900 euro, completând chiar

unul din contractele pe care inculpații le aveau asupra lor. Partea vătămată a avut

însă unele suspiciuni cu privire la corectitudinea inculpaților și seriozitatea

ofertei făcute de aceștia, iar în urma discuțiilor purtate cu soțul său, a luat

hotărârea de a nu mai pleca în Cipru. La începutul lunii februarie 2009, partea

vătămată a primit un SMS de la partea vătămată C.S.I., care i-a creat din nou bănuieli,

iar ulterior victima C.S.I. i-a confirmat că atunci când a expediat SMS-ul a făcut-o

sub supravegherea inculpatului M.V.M. La data de 24 februarie 2009, M.D. a mai primit

un SMS de la aceeași parte vătămată, în care aceasta îi mărturisea că își dorește

cu disperare să se întoarcă în România.

2008, inculpații i-au recrutat pe numiții R.A.L. (căsătorită C.A.L.) și C.M.C.,

în urma unui anunț postat în ziarul G.M. Celor doi, inculpații le-au solicitat să

caute pentru ei tinere dispuse să lucreze în meseriile de ospătar, barman și ajutor

în aceste meserii la barul lor din Cipru. Cu ocazia discuțiilor avute, inculpatul

le-a spus celor doi că a înființat Asociația Românilor din Cipru; totodată inculpatul

a spus pe loc numitei R.A.L. că este angajată în calitate de manager și i-a lăsat

o mapă cu formulare de contracte pe care trebuia să le completeze în situația în

care recruta persoane potrivite pentru locurile de muncă respective. Tot în acele

discuții inculpatul M.V.M. i-a spus martorei că intenționează să angajeze și persoane

de sex masculin pe posturi de zidari, zugravi sau electricieni. Această variantă

prezentată de inculpat martorei era însă o pistă falsă, lucru dovedit ulterior,

pentru că de fiecare dată când martora găsea persoanele potrivite, inculpatul refuza

angajarea sub diverse pretexte. Așa cum rezultă din declarația martorei R.A.L.,

actualmente C.A.L. în desfășurarea activității de recrutare a forței de muncă pentru

Cipru aceasta s-a întâlnit cu mai multe fete și chiar a recrutat două dintre ele,

care au plecat în Cipru; ulterior, martora a aflat de la una dintre rudele unei

fete plecate (O.A.) că aceasta ar fi fost sechestrată de inculpați și obligată să

practice prostituția. Contactându-i pe inculpați în Cipru pentru a vedea ce se întâmplă

acolo, aceștia au spus martorei că respectiva persoană „e nebună și că nu vrea să

lucreze”. La scurt timp însă, R.A.L. și C.M.C. au început să aibă suspiciuni cu

privire la buna credință a celor doi inculpați, cu atât mai mult cu cât aceștia

au început să folosească un limbaj trivial la adresa fetelor care erau trimise în

Cipru. De altfel, inculpații înșiși au devenit nemulțumiți de activitatea celor

doi martori, care au refuzat să posteze pe Internet fotografii cu imagini din localul

respectiv, fotografii care li se păreau indecente, astfel că până la urmă inculpații

au decis, în ianuarie 2009, să-i concedieze pe R.A.L. și pe C.M.C. Din declarațiile

acestora a rezultat însă că în perioada cât au lucrat pentru inculpați au fost recrutate

mai multe fete, unele dintre părțile vătămate. Astfel, în luna ianuarie 2009, în

urma anunțurilor postate pe Internet, partea vătămată O.A. din A. județul Bihor,

a contactat-o pe martora R.A.L., în legătură cu oferta de muncă la care se făcea

referire în anunț. Din discuțiile purtate între martora R.A.L. și partea vătămată

aceasta din urmă a aflat că era vorba despre meseria de ajutor de ospătar, într-un

bar din Cipru, al cărei patroană era româncă. Martora i-a expediat părții vătămate

un set de fotografii ale barului, prin Internet, așa cum îi ceruseră inculpații

să procedeze. În seara aceleiași zile, partea vătămată a fost contactată telefonic

chiar de inculpata I.C.M., care i-a dat mai multe detalii despre locul de muncă

din Cipru, încercând să-i ofere garanții că va fi angajată ca și ospătar și de asemenea

că-i vor fi plătite cazarea și masa. În cadrul acelorași discuții inculpata i-a

spus părții vătămate că în localul unde urmează să fie angajată este interzisă practicarea

prostituției. După câteva zile partea vătămată s-a întâlnit în orașul A. județul

Bihor cu martorii R.A.L. și pe C.M.C. pentru a semna contractul de muncă, ceea ce

s-a și întâmplat dealtfel. Tot în cursul lunii ianuarie 2009, părții vătămate i

s-a rezervat bilet de avion până la Larnaca și la data convenită a plecat, întâlnindu-se

pe aeroportul din București cu o altă fată, recrutată în condiții similare, R.G.

din Iași, cu care a plecat înspre Cipru. Ajunse acolo, tinerele au fost așteptate

de inculpatul M.V.M. și de numita B.M.F., care le-au condus la localul H.B. din

Limasol, unde li s-a spus că vor lucra. Partea vătămată O.A. a declarat că a fost

surprinsă de faptul că în barul respectiv atmosfera era cu totul alta decât au descris-o

inculpații, văzând o angajată care făcea strip-tease în fața clienților. Tot din

declarația părții vătămate rezultă că în chiar noaptea în care au fost găzduite

în casa în care locuiau toate fetele, inculpata I.C.M. i-a adus la cunoștință victimei

că are posibilitatea să câștige mult mai mulți bani dacă în fiecare seară, după

terminarea orelor de program ale barului, va ieși în oraș cu clienți și va întreține

cu aceștia relații sexuale contra cost. Victima a refuzat categoric, aspect adus

la cunoștință și celorlalte fete, partea vătămată O.A. declarând chiar că o să anunțe

ambasada României din Cipru. La auzul acestui refuz categoric al părții vătămate

inculpatul M.V.M. a reacționat extrem de violent verbal, adresându-i acesteia injurii

și amenințări. După aceste discuții purtate cu inculpații, partea vătămată O.A.,

realizând ce se întâmplă, a contactat telefonic, în aceeași noapte, o cunoștință

mai veche, stabilită în Grecia, care conducea o agenție de recrutare și plasare

a forței de muncă și căreia i-a solicitat ajutorul. În dimineața zilei următoare,

acea persoană i-a contactat telefonic pe inculpați, după ce anterior o contactase

pe R.A.L. și aflase de la aceasta numărul de telefon din Cipru al inculpaților;

aceștia s-au enervat foarte tare pe partea vătămată, inculpatul M.V.M. devenind

agresiv fizic și verbal, a bruscat-o pe partea vătămată, izbind-o de pereți, a înjurat-o

și a jignit-o și de asemenea i-a luat cartea de identitate. Inculpații au hotărât

să nu-i permită părții vătămate să plece de la ei fără a-și recupera de la aceasta

cheltuielile ocazionate cu transportul și au decis să o plaseze pe O.A. la un alt

local din Limasol, pentru a-și putea recupera banii. Cu toate că victima O.A. s-a

opus și nu a fost de acord, în ziua următoare inculpații au luat-o cu bagaje cu

tot și au dus-o la un local cu profil similar, aparținând unui prieten al lor, cetățean

cipriot, numit C.D. Acesta a cazat-o pe partea vătămată într-un apartament împreună

cu o tânără din Chișinău, inculpații aducându-i însă înainte la cunoștință părții

vătămate că au făcut o înțelegere cu C.D. ca acesta să le achite suma de 470 euro

reprezentând contravaloarea biletului de călătorie cu avionul din România în Cipru

iar cetățeanul cipriot urma să-și recupereze această sumă din exploatarea părții

vătămate. Partea vătămată a aflat și de la fata cu care locuia că în barul respectiv

urma să întrețină relații sexuale, contra cost, cu diverși clienți, lucru care care

partea vătămată nu a fost de acord. În ziua următoare, O.A. s-a deplasat la Poliția

din Limasol și a reclamat cele întâmplate, plângerea vizându-i pe M.V.M. și I.C.M.,

atât cu privire la obligarea ei de a practica prostituția cât și la faptul că inculpații

îi reținuseră fără drept actul de identitate. În urma reclamației făcute, partea

vătămată, ajunsă în apartamentul unde fusese cazată de C.D., a fost atacată și bătută

cu pumnii și picioarele de doi bărbați necunoscuți care au încercat să o violeze

și care, în timpul agresiunii, i-au spus în limba engleză „asta este pentru ca să

nu-ți mai bați joc de oameni ca M.V.M. și I.C.M.”. A doua zi dimineața victima și-a

făcut bagajele și a fugit din apartamentul respectiv deoarece știa că în jurul orelor

10:00 urma să fie căutată de cei doi inculpați care o avertizaseră că o vor duce

la un alt local unde o vor vinde ca să-și poată recupera datoria. În timp ce partea

vătămată se deplasa pe stradă plângând, un cetățean despre care constatase ulterior

că era român, a abordat-o și a sfătuit-o să se adreseze Serviciului de emigrări,

ducând-o personal la acea instituție. Acolo niciunul dintre funcționari nu a dorit

să stea de vorbă cu ea, astfel că partea vătămată a căutat disperată o agenție de

voiaj, pentru a-și procura un bilet de călătorie cu avionul, spre țară. A găsit

în cele din urmă o agenție de voiaj, unde o persoană i-a explicat că un astfel de

bilet costă 165 de euro și, făcându-i-se milă de partea vătămată, a ajutat-o cu

bani pentru a-și procura biletul de întoarcere în România. Tot acea persoană a îndrumat-o

să reclame situația prin care trecuse la Ambasada României din Cipru. Partea vătămată

a declarat de asemenea că în toată perioada în care s-a aflat în Cipru nimeni nu

a ajutat-o să-și cumpere de mâncare, arătând că nu a mâncat nimic zile la rând.

2009, organele de urmărire penală au stabilit, pe baza unor date și informații furnizate

de unele părți vătămate, că inculpatul M.V.M. urmează să vină în România, începând

cu data de 16 sau 17 februarie 2009, pentru a face noi recrutări de tinere. La data

de 18 februarie 2009, procurorul a dispus, în baza art. 22 din Legea nr. 678/2001

raportat la art. 224

1

, 224

4

C. proc. pen. și art. 17

alin. (1) și (2) din Legea nr. 508/2004, autorizarea folosirii în cauză a unui investigator

sub acoperire sub numele de cod „L.R.D.”. Investigatorul sub acoperire a pornit

în activitatea sa de la anunțurile publicate în presa locală din Baia Mare în toamna

anului 2008 și, folosind numărul de telefon indicat de inculpat în acele anunțuri,

l-a contactat pe acesta în perioada următoare, aflând că acesta se află în București.

Din procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire în perioada 20

februarie-22 februarie 2009, a rezultat că inculpatul, folosind tactica cunoscută,

dăduse mai multe anunțuri la rubricile de mică publicitate, inclusiv în ziare de

tiraj național, care se publicau la București, în care oferea locuri de muncă în

meseriile de barman-ospătar. Aflând că investigatorul sub acoperire este o fată

care dorește să se angajeze la barul său, inculpatul i-a solicitat să se deplaseze

la București, pentru a o vedea și pentru a discuta, oferindu-se ca foarte repede,

la data de 23 februarie 2009 mai exact, să plece împreună în Cipru. În convorbirile

telefonice purtate în perioada respectivă, inculpatul i-a prezentat investigatorului

și pe numita F.A. din București, pe care a pus-o să se recomande „A.” și să poarte

discuții cu „L.R.D.”, menite să o atragă pe aceasta și să o determine să plece la

București. Astfel, inculpatul a stabilit cu investigatorul sub acoperire o întâlnire

la București la 22 februarie 2009, într-un local public, în Piața C. Inculpatul

a venit la întâlnirea respectivă însoțit de numita F.A. În incinta patiseriei din

București, inculpatul a prezentat investigatorului detalii cu privire la oferta

sa de muncă, promițându-i că îi va arăta și o mapă cu fotografii, după ce va ajunge

la apartamentul în care locuia el în București și care s-a dovedit ulterior că aparținea

numitei F.A. Tot atunci, inculpatul a mai arătat că urmează să se întoarcă în Cipru

a doua zi, împreună cu alte două fete, propunându-i lui L.R.D. să vină cu el deoarece

soția lui din Cipru îi poate rezerva bilet de avion. În acel moment însă inculpatul

a fost reținut de organele de poliție din cadrul B.C.C.O. Cluj, Serviciul Maramureș

în colaborare cu D.C.C.O. București.

De asemenea, potrivit

declarațiilor martorilor R.A.L. și C.M.C. coroborate cu mijloacele de probă rezultate

ca urmare interceptărilor convorbirilor telefonice ale inculpaților, a rezultat

că aceștia au mai recrutat anterior și pe părțile vătămate F.A. și I.M.E. Mai exact

la începutul lunii ianuarie 2009, F.A. și-a postat pe internet un CV, arătând că

dorește să se angajeze ca informatician la nivel mediu, ospătar sau baby-sitter.

În urma acestui anunț a fost contactată de numita R.A.L. care i-a prezentat oferta

de muncă din Cipru a inculpaților, părțile convenind să se întâlnească în București,

ceea ce s-a și întâmplat ulterior. În urma discuțiilor purtate, M.V.M. a făcut rezervări

părții vătămate la avion, pentru data de 20 ianuarie 2009, când aceasta a plecat

singură în Cipru. Ajunsă în Cipru, F.A. a fost așteptată de numita B.M.F., care

a condus-o la localul H.B. din Limasol, unde i-a cunoscut pe inculpați. La destinație,

partea vătămată a aflat că salariul nu era cel convenit inițial cu inculpații și

că de fapt, după orele de program, fetele, inclusiv ea, trebuiau să iasă cu clienții

în oraș pentru a întreține relații sexuale contra cost. F.A. a rămas în Cipru 3

săptămâni iar în acest interval inculpații i-au sugerat că ei nu se opun dacă ea

dorește să iasă cu clienții în oraș și să întrețină cu aceștia relații intime contra

cost. Partea vătămată a declarat că nu o interesează și, potrivit depoziției sale,

în perioada următoare a fost lăsată în pace. De asemenea, din declarația părții

vătămate a rezultat că victimele L.A.A. și G.A.M., precum și părțile vătămate S.A.L.

și C.S.I. au fugit din localul respectiv, situație în care inculpații ar fi rămas

fără fete care să le aducă profit din prostituție. Astfel, M.V.M. a hotărât să vină

personal în România și să facă recrutări pentru că era nemulțumit de activitatea

martorilor R.A.L. și C.M.C. În aceste condiții, inculpații au folosit-o pe F.A.

drept „ghid”, aceasta venind în România împreună cu M.V.M. Prin intermediul numitei

F.A. inculpatul i-a cunoscut și pe martorii B.I., M.D.A. și I.C., pe care a încercat

să-i convingă să recruteze tinere pentru el și pentru inculpată, lucru care nu s-a

și concretizat, pentru că tatăl martorului M.D.A. a bănuit activitățile ilegale

desfășurate de inculpat și le-a interzis martorilor să continue discuțiile cu M.V.M.

Totuși, M.V.M. a reușit să o racoleze pe numita I.M.E., chiriașa care locuia în

apartamentul numitei F.A., convingând-o pe partea vătămată I.M.E. să renunțe la

locul său de muncă și să accepte să lucreze în Cipru. Aceasta a fost de acord cu

oferta făcută și urma să plece în Cipru împreună cu inculpatul la data de 23

februarie 2009, însă datorită intervenției organelor de urmărire penală acest lucru

nu s-a mai întâmplat. I.M.E. a declarat că și în cazul ei i s-a promis un salariu

de 600 euro lunar plus comisioane, cazare și masă, fiind convinsă că este vorba

despre meseria de barman-ospătar. Mai mult chiar, în contractul individual de muncă

pe care inculpatul a pus-o să-l semneze, partea vătămată a constatat că era inserată

clauza privind interzicerea practicării prostituției.

În drept, fapta inculpaților

M.V.M. și I.C.M., care, în baza unor rezoluții infracționale unice, în perioada

iulie 2008-februarie 2009, împreună, au recrutat prin înșelăciune, un număr de 14

persoane de sex feminin, majore, în special tinere, în realitate urmărind traficarea

în scopul practicării prostituției sau exploatarea prin muncă (C.S.I. și M.D.) rezultate

produse efectiv (în cazul numitelor W.A., A.M., R.M.L., G.G., L.A.A., G.A.M., C.S.I.,

S.A.L., O.A., G.E.E.) sau materializate în forma recrutării prin înșelăciune (cazul

numitelor S.A.G., M.D., F.A. și I.M.E.), promițându-le locuri de muncă decente ca

barman, ospătar sau ajutor în aceste meserii ori menajere în barul H.B. aparținând

inculpaților în orașul L. din Cipru, folosindu-se de imagini și înscrisuri menite

să creeze aparența legalității propunerilor făcute, s-a apreciat că întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

art. 75 alin. (1) lit. d) C. pen., pentru care tribunalul i-a condamnat pe fiecare

dintre inculpați la pedeapsa de câte 10 ani închisoare în regim de detenție.

În drept, fapta fiecăruia

dintre inculpați, care, în aceeași perioadă, în baza aceleiași rezoluții infracționale,

împreună, au redactat, au semnat și s-au folosit în fața părților vătămate