ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2794/2010

Asupra recursului de față Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin contestația la executare, înregistrată sub nr. 835/31/2009, pe rolul Curții de Apel Oradea, secția comercială si de contencios administrativ și fiscal, contestatoarea Universitatea din Oradea a solicitat, în contradictoriu cu A.V.A.S. și terțul poprit Trezoreria Operativă a Municipiului Oradea suspendarea executării silite pornite în temeiul Ordinului nr. 166 din 11 iunie 2009 emis de A.V.A.S. , până la soluționarea contestației la executare; anularea ordinului ca netemeinic și nelegal, cu consecința anulării executării înseși.

În motivarea contestației s-a arătat că Universitatea din Oradea funcționează în temeiul Legii nr. 84/1995 și a Statutului personalului didactic, prin efectul prevederilor Legii nr. 45/2009 art. 27 alin. (8) și art. 28 alin. (5) fiind obligată să preia și să integreze în cadrul său unitățile de cercetare și dezvoltare prevăzute în anexa nr. 4 a legii, inclusiv S.C.D.P. Oradea. S-a mai arătat ca prin hotărâre de Guvern, ce urma a fi inițiată de ministerul de resort, urma să se dispună cu privire la transferul efectiv; această hotărâre nefiind adoptată până la data formulării contestației ca urmare a situației financiare incerte a instituțiilor ce urmau a fi preluate.

S-a mai prevalat contestatoarea de adresa din 4 mai 2009 emisă de către M.E.C.I., D.P.I., adresă prin care se solicită date necesare întocmirii notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea preluării, cu privire la datoriile instituției, cuantum și modalitatea în care acestea urmează a fi achitate precum și de cele cuprinse în proiectul hotărârii de Guvern prin care la art. 4 s-a propus ca preluarea S.C.D.P. Oradea să se realizeze fără datoriile istorice la bugetul public acumulate până la apariția Legii nr. 45/2009. S-a susținut că, dat fiind contextul învederat, A.V.A.S. nu era îndreptățită a emite ordin de înființare a popririi pentru sumele reprezentând datorii la bugetul de stat ale S.C.D.P.

Oradea, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a fost radiată din evidențele fiscale ale A.F. Bihor. Contestatoarea a arătat că prin poprirea conturilor sale, este împiedicată desfășurarea activității didactice și de cercetare. Prin întâmpinarea formulată de intimata A.V.A.S. , la termenul din 7 septembrie 2009, s-a invocat excepția de necompetență teritorială a Curții de Apel Oradea, în temeiul art. 44 si art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998, potrivit cărora litigiile în legătură cu creanțele neperformante preluate de la datoria publică internă, sunt de competența Curții de Apel în a cărei rază teritorială se află sediul pârâtului; s-a invocat excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, prevăzută de art. 46 alin. (1) din O.U.G.

nr. 51/1998, prin care legiuitorul a stabilit în sarcina reclamantului obligația comunicării cererii, a actelor pe care se întemeiază aceasta, procedura fiind similară celei prevăzute de art. 720 1 C. proc. civ. ceea ce presupune incidența dispozițiilor art. 109 alin. (2) C. proc. civ. A fost invocată și excepția inadmisibilității cererii de suspendare a executării silite până la soluționarea definitivă a contestației, în considerarea art. 82 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/1998, prin care s-a stipulat ca executarea silită începută de A.V.A.S. prin executorii proprii sau prin intermediul executorilor judecătorești continuă și pe parcursul soluționării contestațiilor formulate de debitori, aceștia având dreptul la întoarcerea executări numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

A fost invocată excepția lipsei de obiect a cererii de suspendare, ca urmare a emiterii ordinului de poprire din 2009 A.V.A.S. a recuperat în totalitate creanța datorată de debitoare. Pe fondul cauzei s-a învederat că intimata a preluat de la S.C.D.P. suma de 53.995,75 dolari S.U.A. reprezentând contravaloarea creanței consolidată conform art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 95/2003, conform Protocolului din 14 noiembrie 2003, intervenit între A.V.A.S. și C.A.S. Bihor cu privire la datoriile bugetare ale S.C.D.P. Oradea. S-a mai arătat ca prin H.G. nr. 1087 din 10 septembrie 2008 privind reorganizarea S.C.D.P. Oradea prin preluarea prin absorbție de către contestatoare, la art. 7 s-a prevăzut ca aceasta preia toate drepturile și obligațiile instituției supuse reorganizării.

Prin sentința comercială nr. 4 din 19 octombrie 2009, pronunțată în dosar nr. 835/35/2009, Curtea de Apel Oradea a admis excepția de necompetență teritorială invocată de A.V.A.S. , a declinat competența de soluționare a contestației în favoarea Curții de Apel București. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut incidența art. 158 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998. După declinare pricina a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. 10369/2/2009. Prin cerere completatoare contestatoarea a învederat că renunță la judecarea capătului de cerere având ca obiect suspendarea executării silite, întrucât efect al executării integrale a sumei acesta a rămas fără obiect.

S-a solicitat întoarcerea executării silite și restabilirea situației anterioare acesteia. S-a arătat că nu sunt contestate existența și cuantumul creanțelor datorate de S.C.D.P. Oradea, ci calitatea de debitor a Universității din Oradea, ca efect al preluării acestei stațiuni. Prin sentința comercială nr. 21 din 8 februarie 2010 Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a luat act de renunțarea la capătul de cerere având ca obiect suspendarea executării. A respins excepția de neîndeplinire a procedurii prealabile. A respins contestația la executare formulată de contestatoarea Universitatea din Oradea în contradictoriu cu intimatele A.V.A.S. și Trezoreria Operativă Oradea. Pentru a hotărî astfel instanța în temeiul art. 246 C. proc.

civ., a luat act de renunțarea la soluționarea capătului de cerere având ca obiect suspendarea executării silite pornite de A.V.A.S. A respins excepția prematurității invocată de intimată în temeiul art. 46 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/1998 raportat la art. 109 alin. (2) C. proc. civ., apreciind că prin dispozițiile invocate legiuitorul nu a instituit o procedură prealabilă sesizării instanței, cu consecința inadmisibilității cererii în situația neparcurgerii acesteia, ci prevederile reprezintă o derogare de la regula comunicării cererilor și a tuturor actelor de procedură prin intermediul instanței de judecată prevăzută de art. 86 C. proc. civ., prin dispoziția derogatorie urmărindu-se asigurarea soluționării cu celeritate a cererilor.

În ceea ce privește fondul pricinii, a reținut că A.V.A.S. a preluat, prin Protocolul din 14 noiembrie 2003 de la C.A.S. Bihor, o creanță în cuantum de 184.552,08 lei împotriva debitoarei S.C.D.P. Oradea, creanță consolidată conform art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 95/2003 la valoarea de 53.995,75 dolari S.U.A. Împotriva debitoarei a fost declanșată executarea silită, prin adresa din 4 noiembrie 2005, A.V.A.S. comunicând debitoarei titlul executoriu, prin Ordinul nr. 1261 din 25 ianuarie 2006 dispunând înființarea popririi asupra conturilor debitoarei; prin procesul verbal din 31 iulie 2006 s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile proprietatea debitoarei. Prin H.G.

nr. 1087 din 10 septembrie 2008 privind reorganizarea S.C.D.P. Oradea, prin preluare prin absorbție de către Universitatea din Oradea s-a prevăzut preluarea de către contestatoare a tuturor drepturilor și obligațiilor instituției supusa absorbției. În considerarea acestui act normativ, A.V.A.S. a emis ordinul 66 din 11 iunie 2009 dispunând înființarea popririi asupra conturilor debitoarei pentru creanța preluată. H.G. nr. 1087 din 10 septembrie 2008 a fost adoptată în considerarea dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 290/2002. Este adevărat că Legea nr. 290/2002 a fost abrogată potrivit art. 56 din Legea nr. 45/2009, însă cu excepția art. 7 alin. (1) în temeiul căruia a fost adoptată H.G.

nr. 1087 din 10 septembrie 2008. Reține și dispozițiile art. 62 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de același nivel sau de un nivel superior, trebuie abrogate expres, abrogarea implicită nefiind reglementată de lege. În consecință, intenția manifestă a legiuitorului a fost de a menține în vigoare dispozițiile H.G. nr. 1087/2008 privind reorganizarea S.C.D.P. Oradea prin preluarea prin absorbție de către Universitatea Oradea. În cauză sunt îndeplinite și condițiile impuse de art. 49 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, din cuprinsul art. 2 al H.G.

nr. 1087/2008 rezultând că patrimoniul S.C.D.P. Oradea a fost preluat potrivit situației financiare la data de 30 iunie 2008, conform celor cuprinse în anexele nr. 1 lit. a), b) și c), pe bază de protocol de predare primire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii la 25 decembrie 2008. Întrucât contestatoarea nu poate invoca propria culpă constând în nerespectarea legii, nu va reține ca unic motiv nedepunerea la dosarul cauzei a protocolului de predare primire prevăzut de art. 2 din H.G. nr. 1087/2008. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea Universitatea din Oradea invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în temeiul căruia a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii contestației la executare, anularea Ordinului nr. 166 din 11 iunie 2009 emis de A.V.A.S.

prin care a fost ordonată înființarea popririi până la concurența sumei de 184.552,08 lei, și în consecință anularea executării înseși, întoarcerea executării silite și restabilirea situației anterioare acesteia. În dezvoltarea în fapt a recursului, recurenta a susținut următoarele: - Conform art. 2 și 6 din H.G. nr. 1087/2008 Universitatea din Oradea preia patrimoniul S.C.D.P. Oradea pe bază de protocol de predare-preluare în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii, preluând toate drepturile și obligațiile S.C.D.P. Oradea, care se reorganizează. În acest sens s-a încheiat protocolul de predare-preluare a patrimoniului stațiunii semnat de cele două părți cu mențiunea expresă că: „predarea-preluarea efectivă a acestuia se va face la o dată ulterioară prin reprezentanții desemnați ai celor două părți, în baza unui proces verbal ce va face parte integrantă din protocol”.

Deci transmiterea efectivă a drepturilor și obligațiilor se face „numai pe data aprobării, de organul competent a bilanțului contabil întocmit în vederea predării-primirii. - Conducerea Universității din Oradea nu a aprobat bilanțul contabil întocmit în vederea predării-primirii, astfel că procedura de preluare a stațiunii nu a fost finalizată. - Preluarea legiferată de Legea nr. 525/2004 nu a avut nicio finalitate concretă. Abia după patru ani de la apariția Legii nr. 525/2004, a fost publicată în Monitorul Oficial H.G. nr. 1087/2008 privind reorganizarea S.C.D.P. Oradea prin preluarea prin absorbție de către Universității din Oradea. - Datorită neclarităților legislative și a situației financiare incerte, instituția nu a finalizat niciodată preluarea acesteia.

Intimata A.V.A.S. București a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Recursul nu este fondat. Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei se apreciază că instanța a pronunțat o hotărâre legală și temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat de contestatoare. Instanța de apel a apreciat corect că susținerile contestatoarei cu privire la existența unor neclarități legislative nu pot fi primite. Intenția manifestă a legiuitorului a fost de a menține în vigoare dispozițiile H.G. nr. 1087/2008 privind reorganizarea S.C.D.P. Oradea prin preluarea prin absorbție de către Universitatea Oradea.

Prin H.G. nr. 1087 din 10 septembrie 2008, la art. 6 s-a prevăzut că „Universitatea din Oradea preia toate drepturile și obligațiile S.C.D.P. Oradea, care se reorganizează”. Urmare efectelor acestui act normativ, prin preluarea prin absorbție de către Universitatea din Oradea a patrimoniului S.C.D.P. Oradea, aceasta a preluat atât activul cât și pasivul debitoarei, pasiv în care este inclusă creanța datorată A.V.A.S. , dobândind astfel calitatea de debitor al A.V.A.S. În considerarea acestui act normativ A.V.A.S. a declanșat legal procedura executării silite în temeiul O.U.G. nr. 51/1998 a emis Ordinul nr. 66 din 11 iunie 2009 dispunând înființarea popririi pentru creanța preluată prin Protocolul din 14 noiembrie 2003 de la C.A.S.

Bihor, creanță consolidată conform art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 95/2003 împotriva debitoarei S.C.D.P. Oradea. Recurenta-contestatoare nu poate invoca faptul că nu a fost încheiat protocolul de predare-primire prevăzut de art. 2 din H.G. nr. 1087/2008 (protocol ce trebuia încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ), raportat la principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans. Pentru considerentele expuse se apreciază că hotărârea nu este afectată de motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul contestatoarei ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de contestatoarea Universitatea din Oradea împotriva sentinței comerciale nr. 21 din 8 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 septembrie 2010.