ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3443/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 13913 din 16 decembrie 2008 a respins ca nefondată acțiunea reclamantei A.V.A.S. București prin care a solicitat obligarea pârâtei SC C.C. SA Borzești la plata sumei de 8.695.644,45 lei reprezentând rate din împrumut, rate din dobândă, penalități restante, dobândă restantă, plata în continuare a dobânzilor și penalităților până la achitarea integrală a debitului principal. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că pretenția reclamantei izvorăște din convenția nr. 1455 din 19 martie 2003 încheiată de părți în baza căreia reclamanta a împrumutat pârâta SC C.C.

SA Borzești cu suma de 3.736.258,84 lei/ron pentru plata consumului de energie electrică și gaze, sumă ce urma să fie restituită în 5 ani în 48 de rate, cu termen de grație 1 an. S-a reținut că obiectul acțiunii are un capăt de cerere principal care constă în plata sumei de 8.695.644,45 lei rate din împrumut, dobândă și penalități de întârziere și cererea accesorie de plată a dobânzilor și penalităților la achitarea debitului principal. Reclamanta A.V.A.S. București prin nota din 9 octombrie 2004 a aprobat conversia în acțiuni a primelor 2 rate din împrumutul acordat pârâtei în baza O.U.G. nr. 8/2003 precum și scutirea în procent de 100% a celorlalte 46 de rate, ceea ce atrage stingerea datoriei și inexistenței creanței cu titlu de împrumut izvorâtă din contractul menționat.

Instanța de fond a arătat că față de această situație, reclamanta este titulara unui număr de 480.957 acțiuni la societatea pârâtă ca efect al conversiei, astfel că, creanța pretinsă este inexistentă, fapt atestat și de adresa din 2007 emisă de A.V.A.S. prin care reclamanta precizează modalitatea tehnică de conversie a creanței în acțiuni. Pe cale de consecință și capătul accesoriu este nefondat. Prin decizia comercială nr. 514 din 30 noiembrie 2009 Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva hotărârii instanței de fond, reținând aceleași considerente în motivare. Împotriva menționatei decizii, reclamanta A.V.A.S.

București a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul admiterii acțiunii sale astfel cum a fost formulată și precizată. În criticile formulate, după o prezentare amănunțită a situației de fapt, recurenta-reclamantă A.V.A.S. București a susținut în esență următoarele: Că în aplicarea dispozițiilor art. 43 alin. (1) din O.U.G. nr. 26/2004 intimata a beneficiat de conversie în acțiuni a primelor 2 rate din împrumut în sumă de 155.677,46 lei cu dobânzi și penalități aferente calculate până la data realizării conversiei, în sumă de 325.279,24 lei. Totodată a susținut că în aplicarea art. 32 alin. (1) din O.U.G.

nr. 26/2004 SC C.C. SA Borzești ar fi trebuit să beneficieze și de scutirea celorlalte 46 de rate din împrumut (în sumă de 3.580.581,39 lei) și a dobânzilor și penalităților calculate până la data scutirii ratelor, în sumă de 5.922.929,21 lei. Potrivit art. 32 alin. (1) din O.U.G nr. 26/2004 scutirea de la plată nu se putea acorda decât în limita ajutorului de stat autorizat de către Consiliul Concurenței, fapt ce i-a fost comunicat prin adresa din 22 octombrie 2007. Recurenta-reclamantă A.V.A.S. București a arătat că adresa menționată a fost interpretată greșit de instanțe și că în baza art. 32 din O.U.G. nr. 26/2004 cu modificările ulterioare, s-a putut acorda doar scutirea parțială a creanței, până la concurența ajutorului de stat autorizat de Consiliul Concurenței, urmând ca diferența nescutită să fie achitată de societate în 90 de zile de la data conversiei.

Intimata pârâtă SC C.C. SA Borzești prin întâmpinarea și notele scrise depuse la dosar a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Recursul reclamantei este nefondat. Curtea analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că în speță nu sunt îndeplinite, situațiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ. care să conducă la casarea sau modificarea deciziei pronunțate de instanța de apel. Astfel se constată că în mod corect instanța de apel a reținut situația de fapt, în sensul că obiectul acțiunii formulate de reclamanta A.V.A.S. București are un capăt de cerere principal care constă în plata sumei de 8.695.644,45 lei rate din împrumut, dobândă și penalități, și cererea accesorie de plată a dobânzilor și penalităților până la achitarea debitului principal; că pretenția reclamantei A.V.A.S.

București izvorăște din convenția din 19 martie 2003 încheiată de părți, în temeiul O.U.G. nr. 8 din 27 februarie 2003 și H.G. nr. 238/2003, în baza căreia reclamanta a împrumutat pârâtă cu suma de 3.736.258,84 lei/ron pentru plata consumului de energie electrică și gaze, sumă ce urma în baza art. 3 din convenție să fie restituită în 5 ani în 48 de rate lunare a câte 778.387.260 lei, cu termen de grație de 1 an. Prin convenția nr. VP2/1455 din 19 martie 2003, în aplicarea dispozițiilor art. 43 alin. (1) din O.U.G. nr. 26/2001 intimata a beneficiat de conversia în acțiuni a primelor 2 rate (în sumă de 155.677,46 lei fiecare) din împrumut devenite scadente la 19 martie 2004 și 19 aprilie 2004, dobânzi și penalități calculate până la data ședinței A.G.A convocată în vederea aprobării majorării capitalului social cu acțiunile rezultate din conversie.

Susținerea recurentei pârâte, în sensul că adresa din 2007 a fost interpretată greșit, nu poate fi reținută în raport de decizia nr. 233 din 8 decembrie 2006, a Consiliului Concurenței în care se arată că intimata a beneficiat de măsuri de sprijin financiar în sensul că aceasta a fost scutită de plata celor 46 de rate neachitate pentru care A.V.A.S. București era obligată să întocmească actul adițional la ordinul comun din 14 aprilie 2004 A.P.A.P.S. și din 13 aprilie 2004/MFP, obligație pe care A.V.A.S. nu a îndeplinit-o. Față de această situație, se constată că în mod corect Curtea de Apel București a reținut că intimata nu datorează reclamantei nici o sumă, în condițiile în care aceasta a fost scutită de restituirea integrală a celor 46 de rate din împrumut, iar primele două rate au fost convertite în acțiuni de către A.V.A.S.

București, care a fost înscrisă în Registrul Comerțului ca acționar la SC C.C. SA Borzești. Totodată s-a reținut că recurenta reclamantă A.V.A.S. București, deși a pretins sume mari de bani cu titlu de penalități de întârziere și dobândă B. calculate până la 2 septembrie 2008, aceasta nu a prezentat nici un calcul în care să arate de unde provin sumele în cauză, care e debitul principal la care au fost aplicate, în lipsa unei convenții, atâta timp cât intimata a fost scutită de plata împrumutului acordat de A.V.A.S. în baza O.U.G. nr. 8/2003 și H.G. nr. 238/2003. În considerarea celor ce preced, cum decizia instanței de apel este temeinică și legală, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va respinge recursul reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva deciziei comerciale nr. 514 din 30 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 21 octombrie 2010.