ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3443/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Tribunalul București, secția a VI-a

comercială, prin sentința comercială nr. 13913 din 16 decembrie

2008 a respins ca nefondată acțiunea reclamantei A.V.A.S.

București prin care a solicitat obligarea pârâtei SC C.C. SA Borzești

la plata sumei de 8.695.644,45 lei reprezentând rate din împrumut, rate din

dobândă, penalități restante, dobândă restantă, plata

în continuare a dobânzilor și penalităților până la

achitarea integrală a debitului principal.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța de fond a reținut că pretenția

reclamantei izvorăște din convenția nr. 1455 din 19 martie 2003

încheiată de părți în baza căreia reclamanta a împrumutat

pârâta SC C.C. SA Borzești cu suma de 3.736.258,84 lei/ron pentru plata

consumului de energie electrică și gaze, sumă ce urma să

fie restituită în 5 ani în 48 de rate, cu termen de grație 1 an.

S-a reținut că obiectul

acțiunii are un capăt de cerere principal care constă în plata

sumei de 8.695.644,45 lei rate din împrumut, dobândă și

penalități de întârziere și cererea accesorie de plată a

dobânzilor și penalităților la achitarea debitului principal.

Reclamanta A.V.A.S. București

prin nota din 9 octombrie 2004 a aprobat conversia în acțiuni a primelor 2

rate din împrumutul acordat pârâtei în baza O.U.G. nr. 8/2003 precum și

scutirea în procent de 100% a celorlalte 46 de rate, ceea ce atrage stingerea

datoriei și inexistenței creanței cu titlu de împrumut izvorâtă

din contractul menționat.

Instanța de fond a arătat

că față de această situație, reclamanta este titulara

unui număr de 480.957 acțiuni la societatea pârâtă ca efect al

conversiei, astfel că, creanța pretinsă este inexistentă,

fapt atestat și de adresa din 2007 emisă de A.V.A.S. prin care

reclamanta precizează modalitatea tehnică de conversie a

creanței în acțiuni.

Pe cale de consecință

și capătul accesoriu este nefondat.

Prin decizia comercială nr. 514

din 30 noiembrie 2009 Curtea de Apel București, secția a V-a

comercială, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta A.V.A.S.

București împotriva hotărârii instanței de fond, reținând

aceleași considerente în motivare.

Împotriva menționatei decizii,

reclamanta A.V.A.S. București a declarat recurs întemeiat pe

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru

nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea

deciziei în sensul admiterii acțiunii sale astfel cum a fost formulată

și precizată.

În criticile formulate, după o

prezentare amănunțită a situației de fapt,

recurenta-reclamantă A.V.A.S. București a susținut în

esență următoarele:

Că în aplicarea

dispozițiilor art. 43 alin. (1) din O.U.G. nr. 26/2004 intimata a

beneficiat de conversie în acțiuni a primelor 2 rate din împrumut în

sumă de 155.677,46 lei cu dobânzi și penalități aferente

calculate până la data realizării conversiei, în sumă de

325.279,24 lei.

Totodată a susținut

că în aplicarea art. 32 alin. (1) din O.U.G. nr. 26/2004 SC C.C. SA

Borzești ar fi trebuit să beneficieze și de scutirea celorlalte

46 de rate din împrumut (în sumă de 3.580.581,39 lei) și a dobânzilor

și penalităților calculate până la data scutirii ratelor,

în sumă de 5.922.929,21 lei.

Potrivit art. 32 alin. (1) din O.U.G

nr. 26/2004 scutirea de la plată nu se putea acorda decât în limita

ajutorului de stat autorizat de către Consiliul Concurenței, fapt ce

i-a fost comunicat prin adresa din 22 octombrie 2007.

Recurenta-reclamantă A.V.A.S.

București a arătat că adresa menționată a fost

interpretată greșit de instanțe și că în baza art. 32

din O.U.G. nr. 26/2004 cu modificările ulterioare, s-a putut acorda doar

scutirea parțială a creanței, până la concurența

ajutorului de stat autorizat de Consiliul Concurenței, urmând ca

diferența nescutită să fie achitată de societate în 90 de

zile de la data conversiei.

Intimata pârâtă SC C.C. SA

Borzești prin întâmpinarea și notele scrise depuse la dosar a

solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recursul reclamantei este nefondat.

Curtea analizând hotărârea

recurată prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și

lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în

cauză, constată că în speță nu sunt îndeplinite,

situațiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ. care să

conducă la casarea sau modificarea deciziei pronunțate de

instanța de apel.

Astfel se constată că în

mod corect instanța de apel a reținut situația de fapt, în

sensul că obiectul acțiunii formulate de reclamanta A.V.A.S.

București are un capăt de cerere principal care constă în plata

sumei de 8.695.644,45 lei rate din împrumut, dobândă și

penalități, și cererea accesorie de plată a dobânzilor

și penalităților până la achitarea debitului principal;

că pretenția reclamantei A.V.A.S. București izvorăște

din convenția din 19 martie 2003 încheiată de părți, în

temeiul O.U.G. nr. 8 din 27 februarie 2003 și H.G. nr. 238/2003, în baza

căreia reclamanta a împrumutat pârâtă cu suma de 3.736.258,84 lei/ron

pentru plata consumului de energie electrică și gaze, sumă ce

urma în baza art. 3 din convenție să fie restituită în 5 ani în

48 de rate lunare a câte 778.387.260 lei, cu termen de grație de 1 an.

Prin convenția nr. VP2/1455 din

19 martie 2003, în aplicarea dispozițiilor art. 43 alin. (1) din O.U.G. nr.

26/2001 intimata a beneficiat de conversia în acțiuni a primelor 2 rate

(în sumă de 155.677,46 lei fiecare) din împrumut devenite scadente la 19

martie 2004 și 19 aprilie 2004, dobânzi și penalități

calculate până la data ședinței A.G.A convocată în vederea

aprobării majorării capitalului social cu acțiunile rezultate

din conversie.

Susținerea recurentei pârâte,

în sensul că adresa din 2007 a fost interpretată greșit, nu

poate fi reținută în raport de decizia nr. 233 din 8 decembrie 2006,

a Consiliului Concurenței în care se arată că intimata a

beneficiat de măsuri de sprijin financiar în sensul că aceasta a fost

scutită de plata celor 46 de rate neachitate pentru care A.V.A.S.

București era obligată să întocmească actul adițional

la ordinul comun din 14 aprilie 2004 A.P.A.P.S. și din 13 aprilie

2004/MFP, obligație pe care A.V.A.S. nu a îndeplinit-o.

Față de această

situație, se constată că în mod corect Curtea de Apel

București a reținut că intimata nu datorează reclamantei

nici o sumă, în condițiile în care aceasta a fost scutită de

restituirea integrală a celor 46 de rate din împrumut, iar primele

două rate au fost convertite în acțiuni de către A.V.A.S.

București, care a fost înscrisă în Registrul Comerțului ca

acționar la SC C.C. SA Borzești.

Totodată s-a reținut

că recurenta reclamantă A.V.A.S. București, deși a pretins

sume mari de bani cu titlu de penalități de întârziere și

dobândă B. calculate până la 2 septembrie 2008, aceasta nu a

prezentat nici un calcul în care să arate de unde provin sumele în

cauză, care e debitul principal la care au fost aplicate, în lipsa unei

convenții, atâta timp cât intimata a fost scutită de plata

împrumutului acordat de A.V.A.S. în baza O.U.G. nr. 8/2003 și H.G. nr. 238/2003.

În considerarea celor ce preced, cum

decizia instanței de apel este temeinică și legală, Curtea

în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge

recursul reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva deciziei comerciale nr.

514 din 30 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a

V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședința publică, astăzi 21 octombrie 2010.