ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5588/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5588/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului constată următoarele: Prin decizia nr. 6/A din 12 ianuarie 2009 a Curții de Apel Galați, secția civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta Istode Marița împotriva sentinței civile nr. 497 din 14 aprilie 2008 a Tribunalului Galați. S-a reținut în considerentele deciziei, ca fiind corectă soluția de primă instanță, vizând respingerea cererii reclamantei de acordare a c/valorii morii preluate de stat, nefiind îndeplinite cerințele art. 2 pct. 1 lit. d) din Legea nr. 10/2001, câtă vreme nu s-a făcut dovada că neplata impozitului de către proprietar s-ar fi datorat unor motive neimputabile acestuia. Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelanta-reclamantă, care a invocat nelegalitatea soluției cu referire la dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.
civ. Învestită cu soluționarea recursului, Înalta Curte a dispus, prin încheierea din 8 iulie 2009, suspendarea judecății în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., ca urmare a neprezentării părților legal citate. Cauza a rămas în nelucrare până la 12 iulie 2010, când s-a dispus, din oficiu, repunerea pe rol în vederea discutării perimării. Înalta Curte urmează să constate intervenită sancțiunea perimării, având în vedere următoarele considerente: Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, în materie civilă.
Rezultă că perimarea operează de drept, sub condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit în cauză niciun act de procedură în vederea judecării ei, situație datorată lipsei de diligență a părții, care nu a acționat în acest scop, deși avea posibilitatea să o facă. Ipoteza textului procedural se regăsește în speță unde, după suspendarea judecării cauzei pe temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., părțile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de un an fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății cererii . În condițiile în care, până la împlinirea termenului de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., niciuna din părți nu a înregistrat cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecății, se va reține întrunirea în cauză a cerințelor art. 248 alin. (1) C. proc.
civ., astfel încât Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Constată perimat recursul declarat de reclamanta I.M. împotriva deciziei nr. 6/A din 12 ianuarie 2009 a Curții de Apel Galați, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 octombrie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.