ÎCCJ, Secția penală

Asupra

plângerii de fața,

Î

n baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

La data de 29 martie 2010, s-a

înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală,

plângerea formulată de petiționarul M.C.V. împotriva rezoluției din 16 martie

2010 dată în dosarul nr. 132/309/VIII-1/2010 a Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, Secția Urmărire Penală și Criminalistică.

Examinând

actele dosarului, se constată că plângerea petiționarului este inadmisibilă.

Potrivit

dispozițiilor art. 287

1

alin. (1) C. proc. pen.,

împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi

penale sau a ordonanței ori,

după caz, a rezoluției de clasare, de

scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de

procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese

legitime sunt vătămate pot face plângere la judecătorul de la instanța căreia

i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Or, în cauză, rezoluția atacată, nu se referă la

soluțiile procurorului

expres și limitativ prevăzute de textul de lege

sus-menționat, ci la închiderea unei lucrări fără caracter penal.

În

raport de considerentele expuse, se constată că plângerea petiționarului este

inadmisibilă, urmând a fi respinsă, cu obligarea acestuia la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca inadmisibilă, plângerea

formulată de petiționarul M.C.V. împotriva rezoluției din 16 martie 2010 dată

în

dosarul nr. 132/309/VIII-1/2010 al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, Secția

Urmărire Penală și Criminalistică.

Obligă

petiționarul la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către

stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 mai 2010.