ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de fața, Î n baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 29 martie 2010, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, plângerea formulată de petiționarul M.C.V. împotriva rezoluției din 16 martie 2010 dată în dosarul nr. 132/309/VIII-1/2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Urmărire Penală și Criminalistică. Examinând actele dosarului, se constată că plângerea petiționarului este inadmisibilă. Potrivit dispozițiilor art. 287 1 alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Or, în cauză, rezoluția atacată, nu se referă la soluțiile procurorului expres și limitativ prevăzute de textul de lege sus-menționat, ci la închiderea unei lucrări fără caracter penal. În raport de considerentele expuse, se constată că plângerea petiționarului este inadmisibilă, urmând a fi respinsă, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiționarul M.C.V. împotriva rezoluției din 16 martie 2010 dată în dosarul nr. 132/309/VIII-1/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Urmărire Penală și Criminalistică. Obligă petiționarul la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 13 mai 2010.