ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea formulată la 12 aprilie 2010 petiționarul A.I. a solicitat tragerea la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, 264 și 289 C. pen., a magistraților K.L.C., procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și I.M., procuror șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. S-a susținut că aceste infracțiuni ar fi fost comise prin întocmirea rezoluției nr. 1741/917/II/2/2010 de către cei doi magistrați.

Prin rezoluția nr. 1639/VIII/1/2010 din 14 mai 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea formulată întrucât aceasta nu cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 221 alin. (2) C. pen., respectiv numele, prenumele, calitatea, domiciliul, descrierea faptei, indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă. Împotriva acestei rezoluții petiționarul a formulat plângere care a fost respinsă la 11 iunie 2010 prin rezoluția nr. 4951/2481/VIII-1/2010 a procurorului șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu motivarea că soluția atacată este legală și temeinică. Împotriva rezoluțiilor arătate, în baza art. 278 1 C. proc.

pen., petiționarul A.I. a formulat plângere solicitând a se constata că acestea au fost adoptate cu nerespectarea legii. Plângerea formulată nu este admisibilă. În conformitate cu dispozițiile art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori după caz a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărirea penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror, persoana vătămată poate face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Din examinarea actelor dosarului se constată că, în cauză, nu a fost dispusă de către procuror vreuna din soluțiile de neîncepere a urmăririi penale susceptibile de a fi atacate la procurorul ierarhic superior ori la judecător în condițiile și termenele prevăzute de textele de lege invocate. În atare situație plângerea adresată instanței nu poate fi primită, fiind inadmisibilă. Față de considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen. urmează a respinge ca inadmisibilă plângerea petiționarului A.I., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petiționarul A.I. împotriva rezoluției nr. 1639/VIII/1/2010 din 14 mai 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, pe care o menține. Obligă petiționarul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică azi 20 septembrie 2010.