ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 458/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 458/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului penal de
față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin
încheierea din data de 27 ianuarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală,
pronunțată în Dosarul penal nr. 2188/91/2009 s-a menținut starea de arest a
inculpatului V.Ș.
Pentru a pronunța o asemenea
soluție, instanța de apel a reținut, verificând legalitatea și temeinicia
măsurii arestării preventive, conform art. 300
2
C. proc. pen.
raportat la art. 160
b
C. proc. pen., că această măsură este legală
și temeinică.
Împotriva acestei încheieri, a
declarat recurs inculpatul V.Ș., urmând a-și preciza motivele în fața instanței
de recurs.
Astfel se critică soluția Curții de
Apel Galați ca fiind nelegală și netemeinică pe motiv că în cauză nu mai
subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Examinând legalitatea și temeinicia
soluției pronunțate în această cauză de instanța de apel, atât din punct de
vedere al motivelor de apel, cât și din oficiu, Înalta Curte, constată critica
formulată ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe
lângă Tribunalul Vrancea, a fost trimis în judecată inculpatul V.Ș. pentru
săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174 C. pen.,
raportat la art. 176 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
S-a reținut că în noaptea de 17 - 18
aprilie 2009, inculpatul V.Ș., prin cruzime și-a ucis concubina sa, C.I., în
vârstă de 43 ani.
Prin sentința penală nr. 334 din 7
decembrie 2009 a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit
de grav prev. de art. 174 C. pen., raportat la art. 176 lit. a) C. pen. cu
aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la 20 ani închisoare și 5 ani interzicerea
drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) ipoteza a II-a și lit. b) C.
pen.
În baza art. 71 C. pen., pe durata
executării, i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit.
a) ipoteza a II-a și lit. b) C. pen.
În temeiul art. 350 C. proc. pen.
s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în conformitate cu disp. art. 88
C. pen. a fost dedusă din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive
începând cu data de 18 aprilie 2009, la zi.
Astfel, infracțiunea pentru care a
fost cercetat, trimis în judecată și condamnat inculpatul este o faptă gravă,
sancționată de legiuitor cu închisoarea mai mare de 4 ani.
Raportându-se atât la datele care
circumstanțiază infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, cât și la
pericolul social concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea
în libertate a acestuia, pericol care se regăsește în însăși natura și
gravitatea faptei, Înalta Curte apreciază că se impune menținerea stării de
arest a inculpatului, urmând a se dispune în acest sens.
Mai mult chiar, recurentul este și
recidivist.
Față de aceste considerente, urmează
ca în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să se respingă ca
nefondat recursul formulat de inculpatul V.Ș. împotriva încheierii din 27
ianuarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală.
Va obliga recurentul inculpat la
plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc.
pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul V.Ș. împotriva încheierii din 27 ianuarie 2010 a Curții
de Apel Galați, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 2188/91/2009.
Obligă recurentul inculpat la plata
sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din
fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5
februarie 2010.