ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1221/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată că, prin sentința civilă nr. 1104 din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 835/110/2008 a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta SC A.F. SRL Bacău în contradictoriu cu pârâta SC T.L.I. SRL Săucești, acțiunea având ca obiect obligarea pârâtei la întocmirea facturii fiscale în valoare de 5.000 Euro pentru utilajele ce fac obiectul contractului de închiriere cu clauză de vânzare încheiat la data de 29 mai 2007, precum și constatarea încetării contractului de închiriere cu clauză de vânzare încheiat la data de 29 mai 2007. Totodată a fost anulată, ca netimbrată, cererea reconvențională având ca obiect rezilierea contractului de închiriere încheiat între părți.

Apelul declarat împotriva acestei sentințe a fost respins ca tardiv declarat prin decizia nr. 41 din 18 iunie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Pentru a pronunța această soluție, instanța de control judiciar a avut în vedere că hotărârea apelată a fost comunicată reclamantei la data de 3 februarie 2009, comunicarea fiind realizată prin afișare conform procesului verbal întocmit de agentul poștal și că apărările reclamantei cu privire la încurcăturile efectuate de agentul poștal la comunicarea actelor de procedura nu sunt confirmate de înscrisurile cauzei. Astfel, pentru primul termen de judecată atât a acțiunii, cât și a apelului procedura de citare a reclamantei s-a realizat prin afișare, iar reclamanta a fost reprezentată în fața instanței, confirmare a faptului că a primit citația.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 100 alin. ultim C. proc. civ., procesul verbal întocmit de agentul procedural face dovadă în cauză până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care 1-a încheiat. In consecință, motivele pentru care reclamanta a apreciat că este în termen pentru declararea apelului nu sunt susținute de elementele cauzei relative la aceeași situație. Având în vedere data comunicării hotărârii apelate - 3 februarie 2009, data declarării apelului - 2 aprilie 2009 și termenul de apel prevăzut de art. 284 alin. (1) C. proc. civ., instanța de control judiciar a apreciat că apelul a fost declarat peste termenul legal împlinit la data de 19 februarie 2009, cu consecința incidenței sancțiunii decăderii prevăzute de art. 103 alin. (1) teza I C. proc.

civ. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta care a invocat art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și art. 6 din Convenție cu motivarea că au fost greșit aplicate dispozițiile relative la comunicarea actelor de procedură și nu s-a ținut cont de specificul în care este structurat imobilul în care își are sediul recurenta. Recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Actul procedural al comunicării hotărârii de primă instanță a fost realizat prin afișare la ușa principală a locuinței destinatarului, mai precis, la sediul indicat chiar de către recurenta reclamantă prin acțiunea introductivă de instanță, respectiv fila 3 dosar fond: din Bacău. Actul de procedură de la fila 151 dosar fond a fost îndeplinit prin afișare conform art. 92 1 pentru că s-a constatat lipsa oricărei persoane de la sediul societății.

Deși regula instituită de textul invocat este aceea că actele de procedură nu se pot realiza prin afișare în cazul societăților, în speță suntem într-o excepție de la această regulă, permisă de finalul articolului menționat, în condițiile în care se constatată lipsa oricărei persoane de la sediu. Înscrisul de la fila 151 dosar fond este un înscris autentic, conform art. 1171 C. civ. și se bucură de o prezumție de validitate, făcând dovada până la înscrierea în fals în ceea ce privește constatările personale ale agentului instrumentator, făcute în limitele atribuțiilor sale, conform art. 100 alin. (4) C. proc. civ. Așadar, constatarea agentului procedural că, la momentul efectuării comunicării sentinței, la sediul social nu se afla nici o persoană, face dovadă până la înscrierea în fals, iar recurenta nu a uzat de această procedură față de agentul procedural.

Susținerea că societatea are angajat un portar, precum și toate referirile la împrejurarea că mai multe societăți au sediul la aceeași adresă, nu pot fi primite în contra și peste conținutul înscrisului autentic. În plus, în condițiile în care reclamanta știa că 27 de societăți au sediul la aceeași adresă precum și felul în care este configurat imobilul, trebuia să își aleagă un alt sediu pentru comunicarea actelor de procedură, așa cum a și procedat în apel și în recurs, nefiind permisă invocarea propriei turpitudini. Cât privește art. 6 din Convenție, în procesul civil ambele părți sunt egale și trebuie să se bucure de protecția drepturilor lor. Nu numai reclamantul. Și pârâtul trebuie să aibă parte de un proces echitabil atunci când reclamantul nu își exercită drepturile în termenele prevăzute de legea de procedură.

Pentru considerentele reținute, rezultă că instanța de apel a aplicat corect dispozițiile 284 alin. (1) C. proc. civ. și a apreciat în mod legal că apelul a fost declarat peste termenul împlinit la data de 19 februarie 2009, cu consecința incidenței sancțiunii decăderii prevăzute de art. 103 alin. (1) teza I C. proc. civ. Fiind la adăpost de criticile formulate, decizia atacată va fi păstrată, iar recursul va fi respins ca nefondat, conform art. 312 C. proc. civ. Văzând dispozițiile art. 274 C. proc. civ. și culpa procesuală în care se află, Înalta Curte va obliga reclamanta SC A.F. SRL la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată către pârâta SC T.L.I. SRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC A.F. SRL Bacău împotriva deciziei nr. 41 din 18 iunie 2009 a Curții de Apel Bacău. secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Obligă reclamanta SC A.F. SRL la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată către pârâta SC T.L.I. SRL. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 14 aprilie 2010.