ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7778/2009

Asupra

conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2911 din 30

octombrie 2008, Judecătoria Slobozia a admis excepția necompetenței teritoriale

a Judecătoriei Slobozia și, în baza art. 158 alin. (3), art. 159 pct. 3 și art.

5 C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei Ploiești, județul Prahova.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a

reținut că reclamanta SC J.D. SRL, prin cererea care face obiectul prezentei

cauze, a solicitat „să se constate intervenită vânzarea-cumpărarea între părți

a imobilului teren arabil în suprafață de 50.000 mp, situat în extravilanul ,

județul Ialomița”.

În motivarea cererii, reclamanta a

arătat că la data de 28 noiembrie 2007 a încheiat cu pârâții P.F., P.N.R., P.C. și C.P. un antecontract de vânzare-cumpărare, prin care s-a convenit

asupra prețului de 19.000 lei, achitat integral, iar pârâții s-au angajat să

facă toate demersurile privind obținerea documentelor cadastrale în vederea

încheierii contractului în formă autentică.

În drept, s-au invocat prevederile

art. 1073-1077 C. civ. și art. 5 Titlul X din Legea nr. 247/2005.

A reținut prima instanță că,

potrivit art. 5 C. proc. civ., în cazul acțiunilor personale, cererea se face

la instanța domiciliilor pârâților, iar în cauză instanța este învestită cu o

acțiune personală, prin care se urmărește valorificarea unui drept de creanță.

S-a mai reținut, că nu sunt

incidente prevederile art. 13 C. proc. civ., deoarece prin acțiunea formulată

de reclamantă nu se urmărește valorificarea unui drept real.

Nu sunt aplicabile nici prevederile

art. 10 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru că cererea reclamantei nu

izvorăște dintr-un raport de locațiune a unui imobil. Acțiunea este personală,

izvorând dintr-o convenție privind transferul dreptului de proprietate.

Primind dosarul, Judecătoria

Ploiești, prin sentința civilă nr. 1661 din 13 februarie 2009, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu, a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slobozia, județul Ialomița și,

constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei

Curți, pentru soluționarea conflictului.

Judecătoria Ploiești a reținut că,

potrivit art. 13 C. proc. civ., cererile privitoare la bunuri imobile se fac

numai la instanța în circumscripția căreia se află imobilele. Textul, care

instituie o competență teritorială exclusivă și absolută, nu face distincție

între diferitele cereri privitoare la bunurile imobile, iar imobilul care face

obiectul pricinii este situat pe raza comunei Reviga, județul Ialomița.

Înalta Curte, competentă să

soluționeze conflictul în baza art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va stabili

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.

În prezenta cauză, reclamanta a învestit

prima instanță cu o acțiune care vizează pronunțarea unei hotărâri care să țină

loc de contract de vânzare-cumpărare, invocând antecontractul încheiat de

părți.

Antecontractul sau promisiunea

bilaterală de a contracta este o convenție prin care părțile se obligă să încheie

în viitor contractul, cu conținutul stabilit în promisiunea respectivă. Prin

antecontract, ambele părți se angajează să încheie contractul, asumându-și obligația

de a face.

O asemenea convenție nu este translativă

de proprietate. Ea dă naștere doar la un drept de creanță.

De aceea, acțiunea prin care se

urmărește valorificarea dreptului născut din promisiunea de vânzare este personală,

chiar dacă se referă la bunuri imobile, iar competența de soluționare a acestei

acțiuni nu se stabilește potrivit art. 13 C. proc. civ., deoarece, în sensul

acestui text, prin „cereri privitoare la bunuri imobile” se înțeleg numai

acțiunile reale imobiliare, nu și cele personale.

În situația acțiunilor personale

privitoare la un imobil, competența aparține instanței domiciliului pârâtului,

potrivit art. 5 C. proc. civ., iar în prezenta cauză, față de faptul că pârâții

au domiciliul în orașul Ploiești, competentă să soluționeze acțiunea este

Judecătoria Ploiești.

Pentru considerentele expuse, va fi

stabilită competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a pricinii în favoarea Judecătoriei Ploiești

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 28 septembrie 2009.