ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1825/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 23

februarie 2005, Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. 96/P/Ap/2005, a dispus,

printre altele, menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților intimați

apelanți M.M. și D.C.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța, în baza dispozițiilor art. 160

d

și art. 300

2

C.

proc. pen., a reținut că măsura arestării preventive a ambilor inculpați a fost

luată legal și, de asemenea legal menținută, în cauză, inculpații fiind

condamnați în primă instanță, D.C. la pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare,

iar M.M., la 13 ani și 6 luni închisoare, pentru mai multe fapte de pericol

social grav.

Totodată, instanța a reținut

că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a

ambilor inculpați se mențin și faza soluționării apelurilor declarate de

Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și de către ambii inculpați, împotriva

sentinței penale nr. 618 din 23 noiembrie 2004 a Tribunalului Brașov.

În termenul legal,

inculpații au declarat recursuri împotriva încheierii menționate, motivele

invocate fiind nemenținerea temeiurilor avute în vedere la luarea, față de ei,

a măsurii arestării preventive.

Recursurile declarate nu

sunt fondate.

Art. 148 alin. (1) lit. e),

f) și h) C. proc. pen., prevede că măsura arestării preventive poate fi luată

dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 din același cod,

inculpații săvârșind din nou o infracțiune, ambii fiind recidiviști, iar textul

de lege incriminator prevăzând pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există

probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea

publică.

Referitor la motivul de

recurs, se reține că acesta nu relevă vreun temei care să justifice revocarea

măsurii arestării preventive a intimaților apelanți inculpați.

Verificând, din oficiu,

temeinicia și legalitatea încheierii recuzate, Curtea constată că în raport de

gradul de pericol social al faptelor pentru care inculpații au fost condamnați

în primă instanță, precum și pentru a se asigura desfășurarea în condiții de

celeritate a judecării apelurilor declarate, există, în continuare, temeiuri

care justifică menținerea stării de arest preventiv a inculpaților.

Pentru considerentele

expuse, recursurile declarate de inculpați nefiind fondate, vor fi respinse.

În baza dispozițiilor art. 192

C. proc. pen., inculpații recurenți vor fi obligați să plătească cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații M.M. și D.C., împotriva încheierii din 23

februarie 2005 a Curții de Apel Brașov, pronunțată în dosarul nr. 96P/Ap/2005.

Obligă pe recurenți la plata

sumei de câte 800.000 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat

din care, suma de câte 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 15 martie 2005.