ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1312/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 248

din 9 octombrie 2008, Curtea Apel Craiova, secția de contencios administrativ

și fiscal, a admis cererea formulată de petenta SC C.E. SRL Craiova în

contradictoriu cu D.G.F.P. Dolj și a suspendat executarea deciziei de impunere nr.

468 din 28 august 2008, a raportului de inspecție fiscală nr. 77536 din 27

august 2008 și a deciziei privind modificarea bazei de impunere nr. 469 din 28

august 2008, emise de A.F.P. a Municipiului Craiova, până la pronunțarea

instanței de fond asupra legalității acestor acte administrativ-fiscale.

Este vorba de acte juridice

prin care s-au stabilit în sarcina petentei obligații bugetare în valoare

totală de 932.313 lei, cu titlu de impozit pe profit, TVA, impozit pe dividende

și majorări de întârziere aferente.

Instanța a reținut, în

esență, că prin executarea acestor acte administrativ-fiscale, ce se poate

porni oricând, respectiv prin înființarea popririi asupra conturilor bancare se

creează posibilitatea producerii unui prejudiciu material, de natură a conduce

la imposibilitatea continuării activității societății comerciale.

Cazul bine justificat, la

care se referă dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, derivă din faptul

că procedura administrativă nu este finalizată, iar executarea înainte de

definitivarea acestei proceduri și de pronunțarea instanței de judecată

competentă asupra legalității și temeiniciei actelor respective, constituie în

mod întemeiat pentru admiterea cererii de suspendare.

Au mai fost invocate în

sprijinul soluției și argumente ce decurg din Recomandarea nr. R/ 89/8 din 13

septembrie 1989 a Comitetului de Miniștri din cadrul C.E. privind protecția

jurisdicțională provizorie în materie administrativă.

Împotriva sentinței a

declarat recurs pârâta D.G.F.P. a județului Dolj.

Recurenta a susținut că în

mod greșit prima instanță a admis cererea de suspendare a executării actelor administrativ

- fiscale, deoarece în cauză condițiile prevăzute cumulativ în art. 14 din

Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ nu sunt îndeplinite. Că,

instanța de fond a concluzionat în privința pagubei iminente fără a indica

temeiul de drept în baza căruia actul administrativ nu poate fi executat decât

după soluționarea în fond a contestației.

Critica formulată de

recurentă este neîntemeiată.

Așa cum s-a arătat cu

prilejul expunerii rezumative a actelor și lucrărilor dosarului, prin decizia

de impunere nr. 468 din 28 august 2008, raportul de inspecție fiscală nr. 77536

din 27 august 2008 și decizia privind nemodificarea bazei de imputare nr. 469

din 28 august 2008, A.F.P.M. Craiova a stabilit în sarcina SC C.E. SRL

obligații fiscale în valoare totală de 932.313 lei, cu titlu de impozit pe

profit, TVA, impozit pe dividende și majorări de întârziere aferente.

Legalitatea acestor acte

administrativ-fiscale a fost contestată de societatea comercială la autoritatea

publică competentă.

S-a invocat existența unor

inadvertențe grave între constatările cuprinse în raportul de inspecție fiscală

și cele două decizii emise de organul din subordinea pârâtei.

Curtea de apel a apreciat în

mod judicios că prin executarea acestor acte juridice se creează posibilitatea

producerii pentru petentă a unui prejudiciu material, iminent de natură să

determine chiar încetarea activității agentului economic.

De asemenea, nu poate fi

ignorată împrejurarea că odată cu emiterea actelor, A.F.P.M. Craiova a dispus

instituirea unor măsuri asiguratorii, inclusiv poprirea asiguratorie asupra

disponibilităților bănești din conturile bancare ale societății.

Cazul bine justificat derivă

din faptul că procedura administrativă nu este încă finalizată, iar executarea

imediată a măsurilor dispuse, înainte ca judecătorul să se pronunțe asupra

legalității actelor administrativ-fiscale constituie în adevăr, un argument

puternic în sprijinul admiterii cererii.

Acestor considerente, li se

adaugă argumentele cuprinse în Recomandarea nr. R/89/8/1989 a Comitetului de

Miniștri al C.E. care îndeamnă instanțele judecătorești naționale să ia măsuri

provizorii, adecvate, în ipoteza în care executarea unor decizii administrative

poate să provoace daune grave particularilor cărora li se aplică deciziile

respective.

Măsura suspendării actului

administrativ dispusă în cauză de curtea de apel se circumscrie noțiunii de

protecție provizorie corespunzătoare, recomandată de Comitetul de Miniștri.

Apreciind așadar, că în

cazul dedus judecății sunt îndeplinite condițiile stabilite de art. 14 din

Legea nr. 554/2004 și admițând cererea reclamantei, prima instanță a pronunțat

o hotărâre legală și temeinică ce urmează a fi menținută prin respingerea

recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta A.

F.P.M. Craiova împotriva

sentinței nr. 248 din 9

octombrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 martie 2009.