ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2434/2010

Asupra recursurilor penale de

față,

Prin încheierea din 4 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 300

2

raportat la art. 160

b

C. proc. pen. s-a menținut starea de

arest a inculpaților L.F., M.M. și D.A., apreciindu-se că

temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpaților impun

în continuare privarea de libertate a acestora.

Împotriva acestei hotărâri, în

termen legal, au declarat recurs inculpații, solicitând casarea încheierii

și punerea în libertate întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în

vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Examinând legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate conform disp. art. 385

6

alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate pentru

considerentele ce urmează:

Inculpata D.A. a fost trimisă

în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37

lit. a) C. pen.; inculpatul L.F. sub aspectul comiterii infracțiunilor

prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.; art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., iar inculpatul M.M. pentru

săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr.

143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (2) din Legea

nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a)

C. pen.

Prin sentința penală nr. 124

din 18 februarie 2010 a Tribunalului București, secția I penală,

au fost condamnați inculpații la pedepse cu închisoarea pentru

infracțiunile respective, dispunându-se ca acestea să se execute în

regim de detenție.

Pentru inculpata D.A. s-a

reținut că la data de 30 octombrie 2008 împreună cu inculpatul C.C.M.

au vândut colaboratorului cu nume de cod C.F. cantitatea de 3,27 grame heroină contra sumei de 650 lei, iar în cursul lunii septembrie 2008 au aprovizionat

cu heroină pe inculpatul I.I. din com. Chiajna, sat Roșu.

Inculpatul L.F., în perioada 26

decembrie 2008 - 17 ianuarie 2009, atât împreună cu inculpata P.C., cât

și singur, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții

infracționale, au vândut colaboratorului cu nume de cod M.F. cantitatea

totală de 1,13 grame heroină contra sumei de 590 lei.

Inculpatul M.M., în mod repetat

și în baza aceleiași rezoluții infracționale, implicându-l

pe minorul C.M., au vândut colaboratorului C.F. cantitatea de 0,31 grame heroină contra sumei de 160 lei.

Potrivit art. 300

2

C.

proc. pen. în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal

sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății,

legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând conform

disp. art. 160

b

.

Constatând că sunt întrunite

condițiile art. 300

2

raportat la art. 160

b

C. proc.

pen., Curtea de Apel a dispus în mod legal menținerea stării de arest

a inculpaților. Temeiurile care au determinat arestarea acestora impunând

în continuare privarea de libertate.

Astfel, pedeapsa prevăzută

pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este

închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora

prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce

rezultă din natura și gravitatea infracțiunilor comise,

modalitatea de săvârșire, frecvența acestui gen de

infracțiuni, probabilitatea ca puși în libertate inculpații

să comită infracțiuni legate de traficul de droguri.

Pe de altă parte,

recurenții inculpați sunt recidiviști în modalitatea prev. de art.

37 lit. a) sau art. 37 lit. b) C. pen., aspect ce dovedește că

inculpații perseverează în activitatea infracțională,

existând temerea că puși în libertate vor relua această

activitate.

Inculpații sunt legal

deținuți, față de aceștia fiind pronunțată o

hotărâre de condamnare, chiar dacă împotriva acesteia s-a exercitat

calea de atac.

Față de considerentele

expuse, Înalta Curte, în raport de art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații L.F., M.M. și D.A. împotriva

încheierii din 4 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a

II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie,

pronunțată în Dosarul nr. 21312/3/2009.

Obligă

recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa

din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 18 iunie 2010.