ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 401/2010

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 95 din 14 octombrie 2009

Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art.

278

1

alin. (1)3 raportat la art. 278 alin. (1) C. proc. pen. a

trimis cauza Procurorului Șef Serviciu al Serviciului Teritorial Suceava din

cadrul D.N.A., în vederea soluționării plângerii formulate de petentul G.I. împotriva

rezoluției nr. 32/P/2009 din 26 august 2009 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava.

Împotriva sentinței penale

mai sus menționate petiționarul a declarat recurs.

Recursul declarat de

petiționarul G.I. este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele

considerente:

Examinându-se actele și

lucrările dosarului se constată că prin rezoluția din 26 august 2009 emisă de D.N.A.

- Serviciul Teritorial Suceava în Dosarul penal nr. 32/P/2009, s-a dispus în

baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. neînceperea

urmăririi penale față de numiții: comisar șef de poliție H.I., șeful Biroului

Investigații Criminale din cadrul Poliției Suceava, inspector principal de

poliție M.C.V. - ofițer în cadrul Biroului Investigații Criminale din cadrul

Poliției Suceava, inspector de poliție T.C. – ofițer în cadrul Biroului

Investigații Criminale din cadrul Poliției Suceava, agent de poliție A.N.M. –

din cadrul Biroului Investigații Criminale din cadrul Poliției Suceava,

cercetați sub aspectul comiterii infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art.

254 C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu modificările

și completările ulterioare, întrucât fapta nu există.

Prin cererea adresată

instanței de fond, Curtea de Apel Suceava, petentul a formulat plângere

împotriva rezoluției mai sus menționată și întrebat fiind de instanță a

confirmat împrejurarea că nu s-a adresat cu plângere la procurorul ierarhic

superior celui care a dat rezoluția atacată, astfel cum rezultă și din

practicaua sentinței penale nr. 95 din 14 octombrie 2009 a Curții de Apel

Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Potrivit art. 278 C. proc.

pen., plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror

ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de

prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului

de pe lângă curtea de apel ori de procurorul șef de secție al Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Totodată, în conținutul art.

278

1

alin. (1) C. proc. pen. se prevăd următoarele: după respingerea

plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a

urmăririi penale sau a ordonanței, ori, după caz, a rezoluției de clasare, de

scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de

procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese

legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data

comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art.

278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii,

competența să judece cauza în primă instanță.

Așadar, legiuitorul a

prevăzut o etapă procesuală obligatorie în sensul că plângerea împotriva

măsurilor luate sau a actelor procurorului ori efectuate pe baza dispozițiilor

date de acesta se rezolvă de procurorul ierarhic superior numai după

respingerea de către acesta a plângerii făcute conform art. 275-278 C. proc.

pen., ori după scurgerea termenului de 20 de zile în care procurorul ierarhic

trebuie să rezolve plângerea, în cazul în care acesta nu a soluționat-o, partea

interesată se poate adresa instanței.

În cauză, petiționarul G.I. a

adresat plângerea efectuată împotriva rezoluției nr. 32/P/2009 din 26 august

2009 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava direct instanței fără să se

adreseze procurorului ierarhic superior, așa cum el însuși a declarat întrebat

fiind de instanță, astfel că neparcurgerea acestei etape obligatorii constituie

o încălcare a dispozițiilor procesuale referitoare la sesizarea instanței.

Față de dispozițiile legale

anterior enunțate și în raport de prevederile art. 278

1

alin. (1)3 C.

proc. pen. potrivit cărora plângerea greșit îndreptată se trimite organului

judiciar competent, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de

petiționar împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția

penală și pentru cauze cu minori. Totodată recurentul petiționar va fi obligat

la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționarul G.I. împotriva sentinței penale nr. 95 din 14

octombrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu

minori.

Obligă recurentul petiționar la

plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 3 februarie 2010.