ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3156/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3156/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 1739,
pronunțată la data de 14 decembrie 2009, în dosarul nr.
4507/114/2009, Tribunalul Buzău,
secția comercială și de contencios administrativ, a
respins acțiunea
formulată de reclamanta S.I.F.
T. SA, în contradictoriu cu pârâta
SC C. SA Buzău și a obligat reclamanta
la plata sumei de 1500
lei cheltuieli de judecată.
Împotriva
acestei sentințe a formulat apel, în termen,
reclamanta S.I.F.T. SA
.
Curtea de Apel Ploiești, secția
comercială și de contencios
administrativ și fiscal, prin decizia nr. 43, pronunțată
la data de 20
aprilie 2010,
a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta
S.I.F.T.
SA
împotriva sentinței nr. 1739 din
data de 14 decembrie
2009,
pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta
SC
C. SA Buzău.
Împotriva deciziei nr. 43 din 20 aprilie 2010,
pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția
comercială și de contencios
administrativ și fiscal, a declarat recurs, în termen, reclamanta
S.I.F.T. SA
Brașov, solicitând
admiterea recursului, așa cum a fost
formulat și, pe cale de consecință, modificarea în tot a
hotărârii
recurate, în sensul
admiterii apelului formulat de societatea sa
împotriva sentinței civile nr. 1739 din 14 decembrie 2009, cu
consecința constatării caducității clauzelor din actul
constitutiv referitoare la
administrarea SC C. SA Buzău prin
intermediul administratorului unic.
Cum recurenta nu a timbrat anticipat, în
întregime, recursul,
aceasta
a fost legal citată pentru termenul din 6 octombrie 2010
cu mențiunea de a timbra recursul,
în completare, cu
9,5 lei
taxă judiciară de timbru, obligație căreia nu s-a
conformat.
Or, prin art. l din Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de
timbru, a
fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile
introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor
judiciare de
timbru prevăzute de acest act normativ,
taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice,
care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la
termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de
judecată.
Potrivit
prevederilor art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 a G.R., art. 20 alin. (3)
din Legea nr. 146/1997 și
normelor de
aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu
achită taxa judiciară de timbru
și/sau timbrul judiciar, cererea părții se
anulează, după caz, ca netimbrată
sau insuficient timbrată.
Constatând că recursul nu a fost timbrat
anticipat, în întregime,
că
recurenta nu s-a conformat obligației de completare a timbrajului,
potrivit mențiunii din citația
pentru termenul de judecată din 6
octombrie 2010, când procedura de citare a fost legal îndeplinită,
că
în cauză nu
operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de
obligația timbrării, Înalta
Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor
art. 20 pct. l și 3 din Legea nr.
146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (l) și (5)
din Normele metodologice de aplicare a legii
și să dispună anularea,
ca insuficient
timbrat, a recursului reclamantei.
Așa fiind,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I
D E
Anulează
recursul declarat de reclamanta S.I.F.
TRANSILVANIA
SA Brașov împotriva deciziei nr. 43 din 20 aprilie
2010, pronunțată de Curtea de Apel
Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ
și fiscal, ca insuficient timbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 6 octombrie 2010.