ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1013/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1013/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra

recursurilor de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. Prin

sentința penală nr. 663 pronunțată la data de 14 iulie 2009 de către Tribunalul

București, secția a ll-a penală, în dosarul nr. 36037/3/2007, s-au dispus

următoarele:

1) În

baza art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 74-76 lit. c) C.

pen. și art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.L. la o pedeapsă

de 8 ani închisoare.

S-a

făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza

II

și lit. b)

C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza

art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a)

teza

II

și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după

executare, ca și pedeapsă complementară.

În baza

art. 293 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a) că, a

mai condamnat pe același inculpat la o pedeapsa de 2 ani închisoare.

Î

n baza art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.

a) și art. 33 lit. a) C. pen.

, a fost condamnat pe același inculpat la o

pedeapsa de 2 ani închisoare.

Conform

art. 33-34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul

urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare.

S-a

făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza

II

și lit. b)

C. pen.

Conform

art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a)

teza

II

și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după

executarea pedepsei.

Î

n baza art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul

liberării condiționate

al pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare

aplicată aceluiași inculpat prin

sentința

penală nr. 64 din 14 mai 2003 pronunțată de Judecătoria Avrig și a fost

contopit

restul de pedeapsă rămas neexecutat de 513 zile cu pedeapsa aplicată în speță,

inculpatul B.L. urmând să execute pedeapsa finală de 8 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza

II

și lit. b) C. pen.

Conform

art. 65 C. pen., s-au interzis aceluiași inculpat drepturile

prev. de art. 64 lit. a) teza

II

și lit. b) C. pen., pe o perioada de 3 ani, după

executarea

pedepsei.

2) În

baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplic.

art. 74-76 lit. c) C. pen., a fost condamnat

inculpatul S.G. la

o pedeapsă de 7 ani închisoare (pentru fapta din luna

noiembrie 2006).

S-a

făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza

II

și lit. b)

C. pen.

Conform

art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a)

teza

II

și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după

executarea pedepsei.

În baza

art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 74-76 lit.

c) C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 7 ani închisoare

(fapta din octombrie 2007).

S-a

făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza

II

și lit. b)

C. pen.

Conform

art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a)

teza

II

și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, după

executarea pedepsei.

Î

n baza art. 33-34 lit. b) C. pen., au fost

contopite pedepsele de mai

sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa

cea mai grea de 7 ani închisoare.

S-a

făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza

II

și lit. b)

C. pen.

Conform

art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a)

teza

II

și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după

executarea pedepsei.

3) În

baza art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 74-76 lit. c) C. pen.,

a fost condamnată inculpata L.M. la o pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza

art. 86/1 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere

pentru un termen de încercare de 5 ani, conform art. 86/2 C. pen.

Conform

art. 86/3 C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a impus ca inculpata să

se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să

se prezinte la judecătorul desemnat cu supravegherea lui pentru a-i fixa o dată

în vederea monitorizării sale lunare;

b) să

anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și

orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să

comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să

comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de

existentă.

S-a atras atenția asupra prev. art. 86/4, art. 86/5

cu ref. la art. 83 și art. 84 C. pen.

În baza art. 65 C. pen., s-au interzis

inculpatei drepturile prev de art. 64 lit. a) teza

II

și

lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei.

În baza art. 71 pct. 5 C. pen., pe durata

suspendării executării pedepsei sub supraveghere, s-a dispus și suspendarea

executării pedepselor accesorii.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția

inculpatei L.M. de la 18 martie 2008 la zi.

În baza art. 350

pct. 3 lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea

de îndată

în libertate a inculpatei, dacă nu e arestată în altă cauză.

4)

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c)

C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului I.F.

pentru săvârșirea infracțiunii

prev. de

art. 26 rap. la art. 215 alin. (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 37 lit.

b) C. pen.

Conform art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția

inculpatului de la 04 iulie 2007 până la 21 decembrie 2007.

5)

Î

n baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea

inculpatului V.T.,

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap.

la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen.

Conform art. 88 C. pen., s-a dedus reținerea de

o zi a acestui inculpat, din data de 14 aprilie 2007.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția

inculpatului B.L. de la 04 iulie 2007, la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut

starea de arest a inculpatului B.L.

Conform art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția

inculpatului S.G. de la 18 martie 2008, la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut

starea de arest a inculpatului S.G.

S-a luat act că părțile vătămate R.L. și R.L.C.

nu se constituie părți civile în prezenta cauză.

În baza art. 14

rap. la art. 346 C. proc. pen., au fost obligați

inculpații

B.L. și S.G., în solidar, la plata sumei de 270.000 Euro sau c/val. în lei a

acestei sume, calculată la cursul BNR la data executării, despăgubiri civile

către partea civilă H.C.

În baza art. 14

rap. la art. 346 C. proc. pen., au fost obligați

inculpații S.G., B.L. și L.M., în

solidar, la plata sumei de 175.000 Euro sau c/val. în lei a acesteia,

calculată la cursul BNR la data executării, cu titlu de despăgubiri civile,

către părțile civile S.D., G.A.M.I.V. și O.I.

În baza art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen.,

a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de părțile vătămate

S.N. și S.E.I.

Totodată, s-a dispus anularea totală a

următoarelor înscrisuri:

contract de

vânzare-cumpărare nr. 7286 din 14 decembrie 2006, încheiat la BNP L.S.

,

a procurii speciale nr. 2047 din 5 decembrie 2006, emisă de BNP P.T.I., a

încheierii nr. 38495/2006, emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate

Imobiliară, a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2878 din 18

aprilie 2006, încheiat de BNP D.T., contractul de

vânzare-cumpărare nr. 7177 din 8 decembrie 2006 emis de BNP S.L., a

actelor de identitate false emise de Secția 1 Politie și cărțile de identitate emise

de Secția 22 Politie.

S-a dispus restabilirea situației juridice

anterioare a imobilelor în litigiu.

În baza art. 191 C. proc. pen., au fost

obligați pe inculpații B.L., S.G. și L.M., la câte 800 lei fiecare cheltuieli

judiciare statului. Onorariul apărător din oficiu pentru inculpatul B.L., în

sumă de 100 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această soluție, instanța

fondului a reținut următoarea situație de fapt:

În luna noiembrie 2006, inculpatul I.F. s-a

întâlnit cu inculpații V.T., S.G. și cu martorul S.I., propunându-le acestora

să vândă fraudulos imobilul. Tot cu acel prilej ei și-au împărțit rolurile.

Astfel, inculpatul I.F. urma să procure

originalul actului de proprietate a imobilului, iar inculpații V.T. și S.G.

trebuia să găsească două persoane care să se prezinte la notar ca fiind soții S.

și, sub această identitate, care nu corespundea realității, să-l

împuternicească pe C.S. să vândă imobilul acestora.

Pe baza înțelegerii menționate, la data de 05

decembrie 2006, inculpatul I.F. s-a întâlnit cu C.S. și apoi cu inculpații V.T.

și S.G. Aceștia din urmă veniseră fiecare cu un autoturism, în unul dintre

acestea aflându-se F.V. iar în celălalt M.I.

Anterior, inculpații V.T. și S.G. s-au ocupat

de procurarea actelor de identitate false pentru pretinșii proprietari ai

imobilului.

La data de 14 decembrie 2006, inc. C.S., în

calitate de fals mandatar al soților S., a vândut părții vătămate H.C. imobilul

și a încasat prețul de 270.000 Euro, sumă pe care a predat-o inculpatului I.F. care,

la rândul său, a împărțit-o participanților la

infracțiune. Astfel, i-a dat lui C.S. 22.500 Euro, 10.000

Euro

inculpatului V.T. și circa 40.000 Euro inculpatul S.G., care a pretins că se

împrumutase anterior pentru procurarea actelor - filele 22-25, 19-20, 110.

În vara anului 2006, S.G. i-a propus

inculpatului B.L. să-l ajute să vândă o proprietate.

Astfel, la data de la data de 18 august 2006,

el a fost anunțat telefonic de S.G. să se prezinte la notar. Inculpatul B.L. a

fost condus la sediul biroului notarial de inc. I.F. Acolo, primul inculpat,

folosind o carte de identitate falsă, s-a prezentat ca fiind R.L., proprietar

al imobilului,

iar inculpata L.M. prin

același procedeu s-a prezentat ca

fiind R.L.C., soția proprietarului

imobilului, R.L.

Apoi, inculpatul B.L.

și inculpata L.M.

au semnat contractul de

vânzare-cumpărare a imobilului din sector 1, în numele adevăraților proprietari

R.L. și R.L.C., și astfel au indus în eroare pe cumpărătorii, părți vătămate, S.D.,

G.A.M.I.V. și O.I. cu suma de 175.000 Euro, reprezentând prețul plătit de

aceștia fără temei, cu care se constituie părți civile.

Prețul încasat ca urmare a vânzării frauduloase

a imobilului a fost împărțit ulterior de participanții la infracțiune.

S-a reținut că, la data de 18 aprilie 2006,

inculpații B.L. și L.M. s-au prezentat la biroul notarului public D.T.

sub o identitate falsă, cu numele de R.L. și

respectiv

R.L.C.

Pretinzând că sunt proprietari ai imobilului

situat în sector 1, cei doi inculpați i-au indus în eroare pe cumpărătorii S.D.,

G.A.M.I.V. și O.I., cărora le-au vândut fără drept imobilul menționat și le-au

produs astfel un prejudiciu de 175.000 Euro.

B. Împotriva acestei soluții au declarat apel

Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații B.L. și S.G.

Prin apelul declarat Parchetul de pe lângă

Tribunalul București a criticat soluția pronunțată pentru nelegalitate, vizând:

greșita achitare a inculpaților V.T. și I.F.; omisiunea instanței de fond de a

se pronunța cu privire la alte două infracțiuni prev. de art. 293 și art. 291 C.

pen., privind pe inculpata L.M., astfel cum este menționat în rechizitoriul nr.

2743/P/2007 din 14 mai 2008 al Parchetului pe lângă Tribunalul București și

pentru netemeinicie, vizând: greșita reținere a circumstanței atenuante

prevăzute de art. 74-76 lit. c) C. pen. în favoarea inculpatului B.L., dar

numai în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C.

pen. și a omis reținerea acestora și în ceea ce privește infracțiunile prev. de

art. 293 și art. 291 C. pen., infracțiuni aflate în concurs real, cât și în

ceea ce îi privește pe inculpații S.G. și L.M., cu consecința

aplicării unor pedepse sub minimul special

prevăzut de lege.

De asemenea, sub aspectul netemeiniciei este

criticată sentința fondului și în ceea ce privește modalitatea de executare a

pedepsei de 3 ani închisoare aplicate, în sensul aplicării dispozițiilor art. 86

1

C. pen., art. 86

4

și art. 86

5

C. pen.

Prin apelul formulat, inculpatul B.L. a

criticat soluția pentru nelegalitate, sub aspectul greșitei soluționări a

laturii civile a cauzei, invocând faptul că a fost obligat în solidar cu

inculpatul S.G.

la despăgubiri civile

pentru imobilul din str.,

deși la această faptă nu a participat, iar sub

aspectul netemeiniciei a

solicitat

redozarea pedepsei, arătând că 8 ani închisoare este o pedeapsă

prea

mare, chiar dacă infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată Ie-a

săvârșit în condițiile recidivei postcondamnatorii [art. 37 lit. a) C. pen.].

Apelantul inculpat S.G. a criticat soluția

fondului pentru netemeinicie, solicitând redozarea pedepsei de 7 ani închisoare

aplicată, motivat de faptul că a recunoscut fapta, având o atitudine sinceră, a

regretat-o și nu este cunoscut cu antecedente penale.

Prin decizia penală nr. 272 din 21 decembrie

2009 a Curții de Apel București, secția

I

penală, s-au

admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de

către apelanții inculpații B.L. și S.G., s-a desființat sentința penală nr. 663

pronunțată la data de 14 iulie 2009 de către Tribunalul București, secția a

ll-a penală, în dosarul nr. 36037/3/2007 și s-a trimis cauza spre rejudecare la

aceeași instanță, menținându-se starea de arest preventiv a apelanților

inculpați B.L. și S.G.

Pentru a decide în acest sens, instanța de apel

a reținut că, prin rechizitoriul nr. 203/P/2007, Parchetul de pe lângă

Tribunalul București a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 215 alin. (3) și (5) C. pen., cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

infracțiunilor prevăzute

de art. 215 alin.

(1), (3) și (5) C. pen.; art. 293 C. pen. și art. 291 C. pen.,

toate cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și în concurs real de infracțiuni [art. 33 lit.

a) C. pen.];

3 V.T. -

sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de

art. 26 C.

pen., raportat la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.

b) C. pen.;

infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1), (3)

și (5) C. pen.

Prin rechizitoriul nr. 2743/P/2007 din

14 mai 2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a dispus trimiterea în

judecată și a inculpaților:

1.

L.M. - pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute

de art. 215 alin.

(1), (3) și (5) C. pen., art. 293 C. pen. și art. 291 C. pen.,

cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și

2.

S.G. - pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.26 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1), (3)

și (5) C. pen.

Prin încheierea de ședință din 24 iulie

2008, pronunțată de Tribunalul București, secția a ll-a penală, în temeiul

prevederilor art. 34

lit. b) și d) C.

proc. pen., s-a dispus conexarea celor două dosare, având identitate de părți

și obiect.

S-a format, astfel, un dosar unic, cu

numărul 36037/3/2007 iar instanța fondului, atunci când a pronunțat soluția, a

omis a se pronunța și cu privire la două infracțiuni, reținute prin actul de

sesizare în sarcina inculpatei L.M. și anume: art. 293 și art. 291 C. pen.

Așa fiind, s-a constatat că în cauză

s-a pronunțat o soluție de

condamnare ce

cade sub incidența dispozițiilor prevăzute de art. 197 alin. (1)

și alin.

(2) C. proc. pen., nulitate absolută care nu poate fi înlăturată decât prin

anularea sentinței deoarece, în caz contrar, inculpatei i s-ar aduce o vătămare

determinată de faptul că nu s-ar respecta dublul grad de jurisdicție în

privința sa.

Ca atare, instanța de apel a admis

apelurile declarate de către parchet și de către inculpații B.L. și S.G., a

desființat sentința penală nr. 663 pronunțată la data de 14 iulie 2009 de către

Tribunalul București, secția a ll-a penală, și a trimis cauza, spre

rejudecare, aceleiași instanțe - Tribunalul

București, menținând starea de

arest a inculpaților.

C. împotriva acestei decizii, în termen

legal, au declarat recurs inculpații, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, numai în ceea ce privește menținerea stării de arest preventiv a

acestora, astfel cum și-au precizat oral recursurile.

Examinând decizia recurată sub acest

aspect, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate.

Astfel, dispunând casarea cu trimitere

spre rejudecare pentru motivele arătate, instanța de apel a reținut în mod

justificat că se impune menținerea în continuare a stării de arest preventiv a

inculpaților. ÎNALTA

CURTE constată, prin

prisma propriului examen, că temeiurile care au stat

la baza luării

măsurii arestării preventive se mențin și în prezent și impun în continuare

privarea de libertate a inculpaților B.L. și S.G.

, existând presupunerea rezonabilă că aceștia au comis faptele

pentru

care sunt cercetați.

Totodată, constată că sunt îndeplinite

și cerințele prevăzute de

art. 148 lit. f) C.

proc. pen. - pedeapsa prevăzută de lege

pentru infracțiunea pentru care

inculpații sunt cercetați este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe

certe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea

publică -, având în vedere că pericolul pe care îl prezintă acești inculpați

pentru ordinea publică subzistă și în

prezent,

aceasta rezultând, adăugat la cele reținute mai sus, din starea de

insecuritate

și rezonanța socială negativă care s-ar crea în rândul comunității din care

provin inculpații în condițiile în care persoane care au săvârșit astfel de

fapte penale ar fi judecate în stare de libertate, în

condițiile în care prin activitatea infracțională imputată fiecăruia,

aceștia au

adus atingere ireversibilă unor valori sociale expres

ocrotite de către

legiuitorul român,

ca de altfel orice alt legiuitor din orice stat democratic al lumii -

patrimoniul unor persoane. Nu în ultimul rând, pentru aspectele expuse și

datele personale ale inculpaților, există temerea că, odată puși în libertate,

vor săvârși și alte fapte de același gen.

ÎNALTA CURTE mai constată că, în raport

de data arestării preventive a fiecărui inculpat, nu s-a depășit durata

rezonabilă a acestei măsuri, astfel că detenția provizorie este licită, fiind

respectate atât exigențele cerute de legea internă cât și cele prevăzute de art.

5 paragraful 1 lit. c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și

Libertăților fundamentale, impunându-se menținerea în continuare a acesteia și

judecarea inculpaților în stare de arest preventiv.

Pentru aceste considerente, având în

vedere și faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare

din oficiu, conform dispozițiilor art. 385/9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta

Curte, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge

recursurile formulate de inculpați ca nefondate.

Conform dispozițiilor art. 192 alin.

(2) din același cod, recurenții-inculpați vor fi obligați la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații B.L.

și S.G.

împotriva deciziei penale nr. 272 din 21 decembrie

2009 a Curții de Apel

București, secția

I

penală.

Deduce din

cuantumul pedepsei aplicate inculpatului B.L.,

durata

arestării preventive de la 4 iulie 2007 la 17 martie 2010.

Deduce din

cuantumul pedepsei aplicate inculpatului S.G.,

durata

arestării preventive de la 18 martie 2008 la 17 martie 2010.

Obligă recurenții

inculpați la plata sumelor de câte 500 lei cu titlu de

cheltuieli

judiciare către stat, din care sumele de câte 300 lei, reprezentând onorariile

apărătorului desemnat din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului

Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 17 martie 2010.