ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2634/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2634/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr. 429 din 27
martie 2009, Tribunalul Constanța, secția civilă, a admis acțiunea
reclamantului F.S., formulată în contradictoriu cu pârâtul Primarul
municipiului Constanța; a obligat pârâtul să emită dispoziție motivată asupra
notificării comunicate prin B.E.J. M.A. sub nr. 313 din 12 februarie 2002 și
înregistrată la Primăria Constanța sub nr. 23486 din 14 februarie 2002, cu
privire la imobilul situat în Municipiul Constanța, și a respins cererea
reclamantului de obligare a pârâtului la cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul
Constanța a reținut că, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,
republicată, unitatea deținătoare are obligația legală de a răspunde notificării
în termen de 60 de zile prin decizie/dispoziție motivată.
În speță, unitatea deținătoare nu s-a
pronunțat asupra notificării reclamantului prin emiterea unei dispoziții
motivate în termenul legal de 60 de zile în care entitatea juridică deținătoare
trebuia să răspundă, termenul fiind unul imperativ și nu de recomandare. S-a
respins cererea reclamantului de obligare a pârâtului la cheltuieli de judecată,
cu motivarea că nu au fost prezentate dovezi ale acestora, pentru a deveni
aplicabile prevederile art. 274 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 224/C din 5 octombrie
2009, Curtea de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de
muncă și asigurări sociale, a respins apelurile formulate de reclamantul F.S.
și Primarul municipiului Constanța, reținând, în esență, că există o obligație
fixată de lege în sarcina unității deținătoare de a răspunde într-un termen
determinat; că este posibilă prorogarea termenului de soluționare a notificării
statuat prin art. 25 din Legea nr. 10/2001, republicată, doar în măsura în care
unitatea deținătoare a comunicat, în scris, persoanei îndreptățite faptul că
fundamentarea și emiterea deciziei/dispoziției de restituire sunt condiționate
de depunerea unor înscrisuri, solicitate explicit, însă, în speță,
apelantul-pârât nu a dovedit existența unei astfel de situații, că, dimpotrivă,
prin adresa nr. R-26047 din 18 februarie 2009 a Serviciului juridic din Direcția Administrației Publice Locale a municipiului Constanța, se atestă că dosarul
administrativ privitor la notificarea reclamantului este complet.
S-a concluzionat, că, în cauză, nu
s-a făcut dovada existenței unui impediment legal în ceea ce privește
îndeplinirea acestei obligații de către pârât, astfel că, legal, prima instanță
a apreciat că pârâtul este ținut să-și îndeplinească obligația pe care, în mod
culpabil, nu a executat-o.
În ceea ce privește apelul declarat
de apelantul-reclamant, s-a reținut că nu este întemeiat, în măsura în care, cu
ocazia soluționării în fond a litigiului, reclamantul nu a prezentat dovezile
necesare „aplicării dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., pentru judecata în
fond”.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs pârâtul Primarul municipiului Constanța, indicând ca temei legal al
criticilor formulate art. 304 pct. 9 C. proc. civ., iar în dezvoltarea acestora
a arătat că, în mod greșit, instanța de apel a respins apelul declarat de
acesta, având în vedere că termenul de 60 de zile, prevăzut de lege pentru
soluționarea notificărilor, este un termen de recomandare, iar acesta începe să
curgă de la data la care dosarul cuprinzând notificarea este complet.
S-a mai arătat, că dosarul
administrativ a fost înaintat Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 10/2001,
pentru soluționare; că primarului îi revine competența exclusivă de soluționare
a notificărilor prin decizie/dispoziție motivată și că se impuneau efectuarea
unor demersuri pentru verificarea stadiului actual al soluționării notificării
reclamantului.
Examinând decizia civilă în limita
criticilor formulate ce permit încadrarea în art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
instanța constată recursul nefondat pentru următoarele considerente :
Prin art. 23 din Legea nr. 10/2001 (
art. 25 din legea republicată) s-a stabilit în sarcina unității deținătoare,
notificate, obligația de a se pronunța asupra cererii de restituire în natură
sau prin măsuri reparatorii, în termen de 60 de zile de la înregistrarea
notificării sau, după caz, de la depunerea actelor doveditoare.
Termenul pentru îndeplinirea acestei
obligații de „a face" se poate proroga numai dacă unitatea deținătoare, în
urma analizei actelor doveditoare deja depuse, comunică celeilalte părți, în
intervalul de 60 de zile, faptul că documentația depusă este insuficientă
pentru fundamentarea deciziei de restituire.
Textul prevede în mod expres că pentru
a avea beneficiul
acestei prorogări este
necesar ca unitatea deținătoare să comunice, în
scris, persoanei
îndreptățite faptul că fundamentarea și emiterea deciziei de restituire sunt
condiționate de depunerea probelor solicitate.
Prin urmare, prorogarea termenului
stabilit de lege pentru
soluționarea
notificării nu operează, de drept, în beneficiul unității notificate, ori de
câte ori notificatorul nu precizează că nu mai deține
alte probe.
Prorogarea fiind condiționată de
faptul analizării notificării de
către
unitatea deținătoare și comunicării, în intervalul de 60 de zile, a faptului că
documentația este insuficientă, în prezenta cauză, în mod
corect, prin
decizia atacată, s-a menținut soluția primei instanțe prin care instituția
notificată, care nu a făcut o asemenea comunicare, a fost obligată să emită
dispoziția.
De altfel, deși din adresa nr.
R-26047 din 18 februarie 2009 emisă de Municipiul Constanța – Direcția
Administrație Publică Locală, rezultă că dosarul de notificare având ca obiect
imobilul situat în Constanța, este complet, dispoziția prevăzută de art. 25 din
legea republicată, nu a fost emisă nici până la data soluționării prezentei căi
de atac.
Așa fiind, instanța, în baza art.
312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâtul Primarul
municipiului Constanța.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Constanța
împotriva deciziei nr. 224/C din 5 octombrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări
sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29
aprilie 2010.