ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1294/2010

Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din data de 23 martie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 332 C. proc. pen., ridicată de recurenta T.M. Împotriva acestei încheieri, a formulat recurs T.M. care critică soluția instanței de apel, ca fiind nelegală și netemeinică, solicitând admiterea recursului așa cum l-a formulat, mai exact admiterea excepției de neconstituționalitate invocată de instanța de apel. În acest sens, prin fax, trimite un memoriu depus la dosar.

Recursul va fi respins ca nefondat, pentru următoarele motive: Examinând legalitatea și temeinicia soluției instanței de apel, Înalta Curte constată că această soluție este legală și temeinică față de următoarele considerente: Înalta Curte are în vedere condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 în examinarea motivelor de recurs formulate și constată că aceste condiții nu subzistă, deoarece nu se impune sesizarea Curții Constituționale privind soluționarea excepției de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 332 C. proc. pen. În argumentarea acestor considerente se constată că dispozițiile procedurale prevăzute de dispozițiile art. 322 C. proc.

pen. nu sunt esențiale în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de apel. În primul rând, dosarul a fost înregistrat pe rolul instanței de apel la data de 18 februarie 2008, fiind acordate 13 termene de judecată, termene la care nu s-a ridicat această excepție. Dispozițiile art. 332 C. proc. pen. se referă la restituirea pentru refacerea urmăririi penale, ori în speța de față se solicită restituirea cauzei la procuror invocându-se excepția de neconstituționalitate a prevederilor dispozițiilor art. 332 C. proc. pen., când se putea cere pur și simplu acest lucru (restituirea cauzei la procuror) în conformitate cu textul de lege a cărui neconstituționalitate se invocă. Mai mult chiar, se constată că prin invocarea acestei excepții, dopă 13 termene de judecată nu se face altceva decât încercarea de a se tergiversa soluționarea cauzei.

Față de această situație, Înalta Curte în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge recursul formulat ca nefondat. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații T.M. și B.I. împotriva încheierii din 23 martie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 9230/111/2003. Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 2 aprilie 2010.