ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3598/2008

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 29/P/2008 din 23 aprilie 2008 Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza dispozițiilor art. 278/1 alin. (8) lit. a) teza II C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea formulată de petiționarii K.A., K.F. și K.C., împotriva rezoluției din 20 noiembrie 2007, emisă în dosarul nr. 208/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, menținută prin rezoluția din 10 decembrie 2007, dată de procurorul general de la Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, în dosarul nr. 499/VIII. 1/2007. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele: Prin plângerea adresată Curții de Apel Oradea de petenții K.A., K.F.

și K.C. au solicitat desființarea rezoluției nr. 499/VIII.1 din 10 decembrie 2007 a procurorului general de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea și a rezoluției din 20 noiembrie 2007 dată în dosarul nr. 208/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea ca fiind nelegale și netemeinice, întrucât făptuitoarele C.I.C. și G.E. au săvârșit infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 292, art. 246 C. pen., prima, respectiv art. 25 sau art. 26 C. pen. combinat cu art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. În plângerea adresată instanței petenții au invocat faptul că notarul C.I.C. a întocmit un contract de întreținere pe baza unor declarații false și nu a respectat dispozițiile art. 6 alin. (1) și art. 2 din Legea notarilor publici, în complicitate cu avocatul G.E.

Față de plângerea formulată de petiționarii K.A., K.K.L., K.A., A.K. și K.F., prin rezoluția penală nr. 208/P/2007 din 20 noiembrie 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, în temeiul dispozițiilor art. 228 alin. (4), (6) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) și art. 38 din același cod, a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public C.I.C. și avocatul G.E. și a disjuns cauza privind pe făptuitorii H.A., K.K.Y., K.I., F.S., P.M. și trimiterea la organul competent, Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare. Prin rezoluția mai sus menționată s-a reținut că notarul C.I.C. a respectat întocmai toate atribuțiunile sale la încheierea și autentificarea contractului de întreținere autentificat sub nr. 2683 din 3 august 2006 încheiat între întreținuta K.E.

și întreținătorii K.K.Y.T. și K.I., iar în sarcina avocatului G.E. s-a stabilit că nu poate fi reținuta o fapta prevăzută de legea penală. Împotriva rezoluției procurorului, petiționarii K.A., K.F. și K.C. au formulat plângere la procurorul ierarhic superior, și prin rezoluția dată în dosarul nr. 499/VIII. 1/2007 din 10 decembrie 2007 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea în temeiul art. 278 C. proc. pen. s-a dispus respingerea plângerii formulată de petiționarii K.A., K.F. și K.C. împotriva soluției adoptată în dosarul nr. 208/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, cu motivarea că soluția adoptată de procuror este legală. Împotriva celor două rezoluții, petiționarii K.A., K.F.

și K.C., au formulat plângere, în termen legal, în temeiul art. 278 1 C. proc. pen., adresată Curții de Apel Oradea și au solicitat admiterea plângerii și trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăriri penale față de cele două intimate, sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 289, art. 291 și art. 246 C. pen., urmând ca procurorul căruia îi va fi repartizată cauza să administreze toate probele necesare aflării adevărului și justei soluționări a cauzei. Curtea de Apel Ploiești, examinând plângerea, a respins ca nefondată, plângerea petiționarilor K.A., K.F., K.C. împotriva rezoluției din 20 noiembrie 2007, emisă în dosarul nr. 208/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, cu motivarea că faptele reclamate de către petenți neexistând în materialitatea lor, în mod corect procurorul a apreciat că se impune neînceperea urmăririi penale față de notarul public C.I.C.

și față de avocat G.E.. Împotriva hotărârii Curții de Apel Ploiești au declarat recurs petiționarii K.A., K.F., K.A., A.K. și K.C. și au solicitat admiterea recursului și trimiterea cauzei la parchet pentru începerea urmăririi penale, întrucât sunt suficiente elemente din care rezultă săvârșirea infracțiunilor de fals, uz de fals, abuz în serviciu de către intimate. Recursurile petiționarilor K.A., K.F. și K.C. sunt nefondate iar recursurile petiționarilor K.A., A.K. sunt inadmisibile urmând a fi respinse ca atare pentru următoarele considerente: Analizând actele și lucrările dosarului, inclusiv rezoluțiile atacate și hotărârea primei instanțe se constată că în mod justificat s-au respins plângerea formulată de petiționarii petiționarilor K.A., K.F.

și K.C., față de notarul C.I., întrucât din probatoriul administrat în cauză, C. nu rezultă că la autentificarea contractului de întreținere aceasta a nesocotit prevederile legale în materie, iar față de actele existente la dosarul cauzei și declarația numitei K.E., mod corect, procurorul a apreciat că făptuitoarea G.E. nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunilor de care a fost acuzată de către petiționari, acestea neexistând în materialitatea lor. De asemenea, Curtea de Apel Oradea în mod corect a constatat, în urma analizării probelor, referitor la notarul C.I.C. că orice alegații referitoare la lipsa numitei K.E. cu ocazia încheierii contractului sau imposibilitatea acesteia de a-și exprima un acord valabil sunt nefondate, fiind contrazise de actele și lucrările aflate la dosar, inclusiv de raportul de constatare grafică, iar referitor la avocatul G.E.

aceasta nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunilor de care a fost acuzată de către petenți. Înalta Curte apreciază ca fiind legale și temeinice argumentele expuse în cele două rezoluții ale procurorului, cât și în sentința recurată neimpunându-se reiterarea lor. Față de recursurile petiționarilor K.A., A.K., Înalta Curte constată că sunt inadmisibile, față de dispozițiile art. 278/1 alin. (10) C. proc. pen., întrucât petiționarii nu au uzat de toate căile de atac, nu au formulat plângere la procurorul ierarhic superior și nu au atacat rezoluția procurorului la instanța de fond, astfel că, nu se pot adresa direct în calea de atac a recursului, fără să fi uzat de celelalte căi de atac. În temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., Înalta Curte urmează să respingă recursurile declarate de petiționarii K.A., K.F. și K.C. și în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibile, recursurile declarate de petiționarii A.K. și K.A. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiționarii K.A., K.F. și K.C. împotriva sentinței penale nr. 29/P.I din 23 aprilie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de petiționarii A.K. și K.A. împotriva aceleiași sentințe. Obligă recurenții petiționari K.A., K.F. și K.C. la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Obligă recurenții petiționari A.K. și K.A. la plata sumei de câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 6 noiembrie 2008.