ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2021/2009

Prin rezoluția din 25 septembrie 2008 dată în dosarul nr. 298/P/2008 al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, în temeiul art. 10 lit. d) C.

proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatele C.M. și S.M.

sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen.

În rezoluția menționată, s-a reținut că în urma unei

plângeri formulate de către petiționarul F.G., s-au efectuat cercetări față de

numitul P.M. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de dare de mită, amenințare

și omor, iar prin rezoluția nr. 244/P/2003 a Parchetului de pe lângă Tribunalul

Bihor s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză.

Ulterior, numitul P.M. a formulat împotriva intimatului F.G.

plângere penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de denunțare calomnioasă,

faptă prevăzută de art. 259 C. pen.

Plângerea a format obiectul

dosarului nr. 883/P/2003 al Parchetului

de pe lângă

Judecătoria Marghita.

Prin ordonanța din 23 aprilie 2004 dată în dosarul

menționat, Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita a dispus scoaterea de sub

urmărire penală a învinuitului F.G., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii

de denunțare calomnioasă, prevăzută de art. 259 C. pen. și aplicarea unei

sancțiuni cu caracter administrativ în sumă de 10.000.000 lei (ROL) amendă.

Împotriva acestei soluții, petiționarul F.G. a formulat

plângere, care a fost respinsă ca neîntemeiată de prim-procurorul C.M. prin

rezoluția nr. 117/VII 1.1/2004.

Plângerea formulată de

petiționar, în conformitate cu art. 278

1

C. proc. pen.

, a fost respinsă ca neîntemeiată, prin sentința penală nr. 393 din 7

septembrie 2004 a Judecătoriei Marghita, pronunțată de judecătorul S.M.

Prin decizia penală nr. 38 din 19 ianuarie 2005,

pronunțată de Tribunalul Bihor, s-a respins ca nefondat recursul declarat de

petiționar împotriva sentinței penale nr. 393/2004 a Judecătoriei Marghita.

În motivarea soluției de

neîncepere a urmăririi penale, dispusă prin

rezoluția nr.

298/P/2008 din 25 septembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Oradea, s-a reținut că nu poate fi pusă în mișcare acțiunea penală față de

intimatele C.M. și S.M., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale

infracțiunii prev. de art. 246 C. pen., lipsind atât latura obiectivă cât și

latura subiectivă

Prin rezoluția nr. 551/11.2/2008 din A noiembrie 2008 a

procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, s-a

respins, ca neîntemeiată, plângerea petiționarului F.G., formulată în baza art.

278 C. proc. pen., împotriva soluției dată în dosarul nr. 298/P/2008 al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale, petiționarul

F.G. a formulat plângere la instanță, în conformitate cu dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen., solicitând desființarea rezoluției nr. 551/11.2/2008 din 4

noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, ca netemeinică

și nelegală.

Prin sentința penală nr. 40/PI din 25 martie 2009 a Curții

de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins, ca

tardivă, plângerea formulată de petiționarul F.G. împotriva rezoluției din 25

septembrie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în dosarul

nr. 298/P/2008, menținută prin rezoluția din 4 noiembrie 2008, dată de

procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea în dosarul

nr. 551/11.2/2008.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a

reținut că la 13 februarie 2009 s-a înregistrat plângerea formulată, în baza

art. 278

1

C. proc. pen., de petiționarul F.G. împotriva rezoluției

din 4 noiembrie 2008 dată în dosarul nr. 551/11.2/2008 al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Oradea.

Această plângere a fost depusă la Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Oradea la data de 13 februarie 2009, ulterior fiind înaintată la

Curtea de Apel Oradea, pentru competentă soluționare.

Rezoluția din 4 noiembrie 2008 dată în dosarul nr.

551/11.2/2008 de procurorul general al Curții de Apel Oradea a fost comunicată

petiționarului la data de 12 noiembrie 2008, iar plângerea împotriva acesteia a

fost expediată de petiționar prin poștă la data de 6 februarie 2009.

Instanța de fond a concluzionat că, de la data

comunicării rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel Oradea -12 noiembrie 2008 - și până la data expedierii prin poștă a

plângerii - 6 februarie 2009 - au expirat cele 20 de zile înăuntrul cărora

petiționarul putea formula plângerea, conform art. 278

1

alin. (1) C.

proc. pen.

Împotriva hotărârii primei instanțe, în termen legal,

petiționarul F.G. a declarat recurs, susținând că în mod greșit s-a respins ca

tardivă plângerea formulată împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi

penale.

Recursul este nefondat, pentru considerentele următoare:

Conform art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen.,

termenul de introducere a plângerii împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor

procurorului de netrimitere în judecată este de 20 de zile și curge de la data

comunicării actului prin care conducătorul parchetului ori procurorul ierarhic

superior a respins plângerea formulată conform art. 275 -278 împotriva

rezoluției sau ordonanței de netrimitere în judecată.

În mod corect instanța de fond a constat că, în prezenta

cauză, nu a fost respectat termenul prevăzut de dispozițiile art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., având în vedere că rezoluția din data de 4

noiembrie 2008 dată în dosarul nr. 551/11.2/2008

de procurorul general al

Curții de Apel Oradea a fost comunicată

petiționarului F.G. la data de 12 noiembrie 2008, iar plângerea împotriva

acesteia a fost expediată de petiționar prin poștă la data de 6 februarie 2009.

În consecință, respingând, ca tardivă, plângerea formulată

de

petiționarul F.G.

,

împotriva

rezoluției din 25 septembrie 2008,

dată de Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel Oradea în dosarul nr. 298/P/2008, prima instanță a pronunțat o hotărâre

legală și temeinică.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat,

recursul declarat de petiționarul F.G. împotriva sentinței penale nr. 40/PI din

25 martie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare, conform

dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul F.G.

împotriva sentinței penale nr. 40/PI din 25 martie 2009 a Curții de Apel Oradea,

secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 28 mai 2009.