ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 23/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 2647/1007/2008 pe rolul Tribunalului Alba, Municipiul Aiud a chemat în judecată M.E.C.I. și Inspectoratul Școlar al Județului Alba, solicitând obligarea acestora să emită avizul conform pentru schimbarea destinației a două imobile, astfel cum s-a propus prin Hotărârile nr. 170/2007 și 188/1007 ale Consiliului Local Aiud. Cauza a fost soluționată în primă instanță prin sentința civilă nr. 1135/2008 prin care s-a dispus respingerea acțiunii. Recursul declarat de reclamant a fost admis de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, care prin Decizia nr. 34 din 13 ianuarie 2009 a casat în parte hotărârea, disjungând acțiunea formulată împotriva M.E.C.I.

și reținând-o spre soluționare în primă instanță. Sentința a fost menținută cu privire la respingerea acțiunii față de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Alba, cu motivarea că instituția în drept să emită avizul conform este celălalt pârât. Prin sentința nr. 107 din 29 aprilie 2009, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea și a dispus obligarea M.E.C.I. să emită avizul conform pentru schimbarea destinației imobilului clădire – internat situată în Aiud, identificat prin CF 9283 nr. top 1740/3/1/3/2/2/1/4; 1742/3/1/3/2/2/1/4; 174/1/2/1/3/2/2/1/4, din internat în cabinete medicale și respectiv, imobilul clădire-școală situat în Aiud la intersecția Străzilor M. cu B., din spații de învățământ în C.C.F.P.L.R.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că ambele clădiri sunt în stare de degradare și nu mai sunt folosite pentru procesul de învățământ, schimbarea destinației imobilelor fiind aprobată de Consiliul Local Aiud începând cu luna august 2007. S-a mai reținut că refuzul pârâtului de a emite avizul este nejustificat, întemeiat pe o împrejurarea viitoare și incertă, cea de a păstra cele două spații în ipoteza în care ar fi evacuat Colegiul Național B.G. din imobilul pentru care s-a încheiat în 2008 contract de comodat pe o perioadă de 12 ani. Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul M.E.C.I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, pârâtul a invocat interpretarea greșită a dispozițiilor art. 164 din Legea învățământului nr. 84/1995, dreptul de a decide asupra imobilelor care fac parte din baza materială a învățământului aparținând exclusiv ministerului, indiferent de calitatea pe care o are reclamantul de proprietar al imobilelor.

Împrejurarea că prin hotărârile Consiliului Local Aiud s-au aprobat propunerile de schimbare a destinației unor spații nu presupune automat emiterea avizului conform, fiind necesar ca ambele imobile să rămână cu funcțiunea de învățământ pentru procesul instructiv – educativ al unităților de învățământ preuniversitar de stat. Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Astfel, imobilul face parte din domeniul privat al municipiului Aiud, nemaifiind folosit pentru activitățile de învățământ din anul 2004, administratorul clădirii-internat, Grupul Școlar A.B.C.

procedând la predare către Administrația Patrimoniului Local Aiud în anul 2005. În privința celui de-al doilea imobil, situat la intersecția străzilor M. cu B., rezultă din actele dosarului că acesta este proprietatea publică tabulară a municipiului Aiud și nu mai este afectat procesului de învățământ și bazei materiale aferente din anul 2007. Potrivit art. 166 alin. (4) 1 din Legea nr. 84/1995 republicată, se condiționează apartenența imobilelor terenuri și clădiri la domeniul public al unității administrativ-teritoriale, în administrarea prin delegare a unităților de învățământ, în măsura în care acestea își desfășoară efectiv activitatea în aceste spații, premisă care nu este îndeplinită pentru cele două clădiri în discuție.

Municipiul Aiud, în calitate de proprietar al imobilelor, se află în imposibilitatea exploatării și întrebuințării spațiilor respective, refuzul pârâtului de a soluționa favorabil solicitarea reclamantului fiind nejustificat. În raport de cele expuse mai sus, sentința atacată fiind legală și temeinică, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.E.C.I. împotriva sentinței nr. 107/F/CA/2009 din 29 aprilie 2009 a Curții de Apel Alba Iulia, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 ianuarie 2010.