ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3884/2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3884/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra

recursului penal de față:

Prin încheierea nr. 118/F din 19 noiembrie 2008,

Curtea de Apel Pitești, s

ecția penală și pentru cauze cu minori și de

familie, în baza art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 modificată, și în

temeiul mandatului european de arestare emis de către Procuratura de pe lângă

Curtea de Apel Atena la data de 29 august 2008, în dosar FE 6057, pentru

executarea hotărârii nr. 1243 din 20 septembrie 2000 a Curții de Primă Instanță

din Euboea, a dispus arestarea persoanei solicitate G.M.

pe o durată de 29 zile, începând cu data de

19

noiembrie 2008 până la 17 decembrie 2008 inclusiv.

A

constatat că persoana solicitată a fost reținută la data de 18 noiembrie 2008,

orele 13,30.

Pentru

a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că a fost sesizată de

către Ministerul Justiției - Direcția Drept Internațional și Tratate -Serviciul

Cooperare Judiciară Internațională în materie penală, pentru soluționarea

mandatului european de arestare din 29 august 2008, emis de Procuratura de pe

lângă Curtea de Apel Atena în dosar FE 6057 pentru executarea hotărârii nr. 1243

din 20 septembrie 2000 a Curții de Primă Instanță din Euboea privind persoana

solicitată O.M., hotărâre prin care persoana solicitată a fost condamnată la o

pedeapsă privativă de libertate de 30 luni închisoare.

S-a

reținut că în noaptea de 11 mai 1999, împreună cu o altă persoană, persoana

solicitată a sustras mai multe bunuri mobile, respectiv echipament electronic

în valoare de 1.000.000 drahme din incinta unui liceu din Euboea.

Fapta

se încadrează în

disp. art. 45

și art. 372 alin.

(1) B din Codul Penal grec referitor la furtul comis în comun.

Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Pitești a identificat persoana solicitată ca fiind

numitul G.M., acesta fiind și audiat de procuror.

Prin

ordonanța din 18 noiembrie 2008, dată în dosar nr. 6124/ll/5/2008, parchetul a

dispus reținerea persoanei solicitate pe timp de 24 ore, începând cu 18

noiembrie 2008.

Persoana

solicitată a fost prezentată instanței la data de 19 noiembrie 2008,

procedându-se la identificarea sa în prezența apărătorului din oficiu.

Acesta

a precizat că datele de identificare din mandatul european de arestare

corespund cu datele sale personale, dar că și-a schimbat numele în urma

încheierii căsătoriei.

Î

n baza

disp. art. 91

din Legea nr. 302/2004 modificată,

persoanei solicitate i s-a adus la cunoștință conținutul mandatului european de

arestare și drepturile pe care le are conform legislației în vigoare, fiind

atenționat asupra efectelor regulii specialității și a posibilității de a consimți

la predare către autoritatea judiciară emitentă, precum și asupra caracterului

irevocabil și a consecințelor juridice ale consimțământului la predare.

Persoana

solicitată a precizat că are cunoștință despre faptul că a fost condamnat

pentru faptele arătate în mandatul european de arestare, dar că a primit o

pedeapsă cu suspendare pe care a executat-o pe teritoriul statului elen, fiind

lăsat să plece din Grecia, țară în care chiar a revenit fără să aibă consecințe

din partea autorităților.

Persoana

solicitată a declarat că este de acord cu predarea către statul elen, dar

dorește să plece liber și de bună voie.

Instanța

a constatat că persoana solicitată este identificată în mod corespunzător în

mandatul european de arestare, că aceasta nu consimte la predare în mod

necondiționat și prin urmare, nu sunt aplicabile dispozițiile corespunzătoare

din Legea nr. 302/2004 modificată.

De

asemenea, constatând că sunt îndeplinite cerințele

disp.

art. 90

din Legea nr. 302/2004, instanța a dispus, în

baza art. 90 alin. (2) din legea amintită, arestarea persoanei solicitate

pentru 29 zile, începând cu 19 noiembrie 2008 până la 17 decembrie 2008,

inclusiv.

Avându-se în vedere susținerile persoanei

solicitate, instanța de fond a constatat că sunt necesare informații

suplimentare din partea autorității judiciare emitente, în sensul de a se

preciza dacă pedeapsa aplicată persoanei solicitate a fost executată în tot sau

în parte pe teritoriul statului elen.

Împotriva încheierii a declarat recurs persoana

solicitată, invocând motive de nelegalitate și netemeinicie și solicitând

casarea încheierii, dat fiind că a executat pedeapsa ce i-a fost aplicată,

chiar pe teritoriul statului elen.

Examinând hotărârea prin prisma criticilor

recurentului, ca și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru

considerentele ce se vor expune în continuare:

Instanța de fond a fost investită cu executarea

mandatului european de arestare emis la 29 august 2008 de către Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel din Atena în dosar FE 6057, pentru executarea hotărârii

nr. 1243 din 20 septembrie 2000 pronunțată de Curtea de Primă Instanță din

Euboea privind persoana solicitată O.M.

În executarea mandatului, reținând că nu există

nici o cauză de refuz al executării, potrivit art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004

modificată, instanța de fond a dispus arestarea persoanei solicitate pe o

durată de 29 zile, începând cu 19 noiembrie 2008 până la 17 decembrie 2008,

inclusiv.

Procedând în acest mod, prima instanță s-a

conformat obligațiilor stabilite de decizia cadru adoptată în materie de

Consiliul Europei și de legea internă, acte normative care consacră principiul

recunoașterii reciproce a hotărârilor pronunțate în țările membre ale Uniunii

Europene și obligativitatea executării unui mandat european în situațiile în

care nu există vreo cauză de refuz al executării.

Nu pot fi analizate susținerile recurentului cu

ocazia verificării legalității și temeinicie arestării acestuia, fiind de

constatat că prima instanță a efectuat deja demersurile solicitate de recurent

pentru soluționarea pe fond a cererii de executare a mandatului și de predare a

persoanei solicitate.

Drept urmare, constatând că hotărârea primei

instanțe este legală și temeinică, în baza art. 385

15

pct. 1 Iit. b)

C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

Văzând și

disp. art. 192

alin. (2)C. proc. pen.,

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

persoana solicitată G.(O.) M. împotriva încheierii nr. 118/F din 19 noiembrie

2008 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie,

în dosarul nr. 642/46/2008.

Obligă recurenta persoană solicitată să

plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200

lei, reprezentând

onorariul pentru apărarea

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 25

noiembrie 2008.