ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2561/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2561/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 11/ MEA
din 7 august 2008, pronunțată în dosarul nr. 671/45/2008, Curtea de Apel Iași, secția
penală, a dispus arestarea persoanei solicitate P.G., în baza mandatului
european de arestare emis, la data de 22 iulie 2008, de Procuratura din
Aschaffenburg, Germania, pe o durată de 29 zile cu începere de la data de 7
august 2008 la 4 septembrie 2008, inclusiv.
Instanța a stabilit termen
pentru audierea persoanei solicitate la data de 8 august 2008.
S-a reținut, în esență că,
instanța a fost sesizată cu executarea mandatului european de arestare nr. 110/
JS 6068/04 din 22 iulie 2008 al Procuraturii Aschaffenburg, Bavaria 2,
Germania, emis în baza mandatului de arestare preventivă nr. 1 Gs 1466/04 din
10 ianuarie 2005 al Judecătorului de instrucție de la Tribunalul de primă
instanță Aschaffenburg, privind pe persoana solicitată P.G.
Faptele săvârșite pentru
care a fost emis mandatul sunt prevăzute în Codul penal german sub art. 242 și
243 alin. (f), pct. 1 (furt cu spargere) și art. 249 alin. (1), art. 250 alin.
(1) și (2), art. 25 alin. (2) (furt grav comunitar) și constau în aceea că în
nopțile de 27 și 28 noiembrie 2003, făptuitorul a intrat în proprietatea din
Deipertsacker 35 în Schollkrippen și a sustras obiecte în valoare de 930 euro
și, respectiv, în data de 10 decembrie 2003, împreună cu altă persoană, sub
amenințarea cu arma a angajaților și clienților filialei de poștă din
Aschaffenburg Strabe din Schollkrippen, a sustras suma de 47.289,70 euro.
La data de 6 august 2008
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a dispus reținerea pentru 24 ore a
persoanei solicitate.
Constatând că sunt întrunite
condițiile prevăzute de lege pentru formularea cererii de arestare, a celor
pentru emiterea mandatului european precum și cele ale art. 89 alin. (3) din
Legea nr. 302/2004, modificată, privind cooperarea judiciară internațională în
materie penală, Curtea de Apel Iași a dispus prin încheierea din 7 august 2008,
așa cum s-a arătat, arestarea persoanei solicitate P.G., fixând termen la 8
august 2008 pentru audierea acesteia.
Împotriva acestei încheieri
persoana solicitată a declarat recurs, criticând-o personal și prin apărător,
pentru netemeinicie și nelegalitate, motivat de existența unor îndoieli în ceea
ce privește săvârșirea faptelor de către persoana solicitată, care susține că
la datele comiterii acestora nu se afla pe teritoriul Germaniei. A mai arătat
că instanța a admis cererea de verificare prin I.G.P.F. București a intrărilor
și ieșirilor din țară ale persoanei solicitate în perioada 2002-2003, neexistând
motive pentru arestare până la obținerea răspunsului.
Verificând hotărârea atacată
pe baza actelor și lucrărilor de la dosar în raport de criticile făcute, dar și
de dispozițiile legale care reglementează cooperarea judiciară internațională
în materie penală, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Potrivit art. 77 alin. (2)
din Legea nr. 302/2004, modificată, privind cooperarea judiciară internațională
în materie penală, mandatul european de arestare se execută pe baza
principiului recunoașterii și încrederii reciproce.
Drept consecință, prin art. 90
alin. (6) din aceiași lege, se statuează că „opoziția persoanei solicitate la
predare se poate baza numai pe existența unei erori cu privire la identitatea
acesteia sau a unui motiv de refuz al executării mandatului european de
arestare”.
Nici unul dintre aceste
cazuri de opoziție nu se regăsește în cauză.
Persoana solicitată P.G. nu
a contestat că este persoana față de care s-a emis mandatul european de
arestare, iar motivele de refuz al executării, enumerate limitativ prin art. 88
din lege, nu există.
Din examinarea actelor și
lucrărilor de la dosar rezultă că instanța a respectat dispozițiile legale în
materia soluționării cererii de executare a mandatului european de arestare.
Mandatul european de arestare
a fost emis de o autoritate competentă a statului solicitant în vederea
efectuării urmăririi penale, pentru săvârșirea faptelor prevăzute în art. 85 alin.
(1) pct. 18 din Legea nr. 302/2004, care dau loc la predare chiar dacă nu este
îndeplinită condiția dublei incriminări (ceea ce nu este cazul), fără să existe
motive de refuz al executării.
Confirmând interpretarea
instanței de fond, potrivit cărora mandatul european de arestare este
instrumentul de aducere a persoanei solicitate în fața justiției statului
emitent pentru îndeplinirea procedurilor penale, Curtea constată că încheierea
atacată este legală și temeinică și, de urmare, va respinge recursul declarat
de P.G. ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de persoana solicitată P.G. împotriva încheierii nr. 11/ MEA
din 7 august 2008 a Curții de Apel Iași, secția penală, pronunțată în dosarul nr.
671/45/2008.
Obligă recurentul persoană
solicitată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către
stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat
din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 20 august 2008.