ÎCCJ, Secția penală

Asupra

cererii de revizuire de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Înalta Curte

de Casație și Justiție, Completul de 9 judecători, prin decizia nr. 512 din 22

iunie 2009, în baza dispozițiilor art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a trimis

cererea de revizuire formulată de revizuientul M.C.V., împotriva deciziei

penale nr. 300 din 27 aprilie 2009 a aceleiași instanțe (Înalta Curte de

Casație și Justiție, Completul de 9 judecători, din dosarul nr. 103/1/2009), la

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru

a pronunța decizia, instanța a reținut că prin sentința penală nr. 1661 din 8

octombrie 2008 a Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a

respins, ca nefondată, plângerea petentului împotriva rezoluției nr. 91/P/2007

din 24 martie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Ploiești, rezoluție care

a fost menținută.

Ca

atare, în conformitate cu dispozițiile art. 278

1

alin. (8) lit. a) C.

proc. pen., prin hotărârea menționată, plângerea petentului a fost respinsă, ca

nefondată, din actele premergătoare efectuate de procurorul competent,

nerezultând vreun indiciu de săvârșire a vreunei fapte penale de către

magistratul judecător M.V. din cadrul Curții de Apel Ploiești, cele susținute

prin plângere nefiind probate, iar martorul indicat de petent, numitul C.G.,

neconfirmând vreo susținere de-a lui M.C.V., procurorul stabilind, just, că

faptele sesizate nu există.

Completul

de 9 judecători, în recursul declarat de petent, a constatat că acesta este

nefondat, din actele premergătoare nerezultând că intimatul judecător ar fi

influențat sau ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra unui

funcționar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în

atribuțiile sale de serviciu, primind bani sau alte foloase ori acceptând

promisiuni, daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul.

La 5

mai 2009, petentul a formulat cerere de revizuire a hotărârii Completului de 9

judecători al instanței supreme.

Referitor

acesteia, sunt de reținut următoarele:

Rezoluția

din 24 martie 2008, dispusă în dosarul nr. 91/P/2007 a fost luată de Parchetul

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională

Anticorupție, Serviciul Teritorial Ploiești.

Potrivit

dispozițiilor art. 397 alin. (1) C. proc. pen., cererea de revizuire se

adresează procurorului.

Totodată,

conform art. 399 alin. (1) din același cod, după introducerea cererii de

revizuire procurorul ascultă, dacă este cazul, persoana care solicită

revizuirea. Dispoziția menționată trebuie coroborată cu art. 397 alin. (3),

care prevede posibilitatea procurorului de a chema persoana care a făcut

cererea, fie pentru a o completa, fie pentru precizări.

Pe de

altă parte, odată ce plângerea petentului a vizat o rezoluție a Parchetului de

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Direcția

Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Ploiești, în conformitate cu

dispozițiile art. 278

2

C. proc. pen. ea se rezolvă de procurorul șef

de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectându-se

însă legislația specială, respectiv dispozițiile art. 1 alin. (3) din O.U.G.

nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție.

În

aceste condiții, cererea de revizuire fiind formulată în procedura specială a

plângerii împotriva actelor procurorului, respectându-se și dispozițiile art. 397

C. proc. pen., ea se trimite procurorului competent.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Trimite cererea de revizuire

formulată de petiționarul M.C.V. pentru efectuarea de cercetări prealabile, la Parchetul

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională

Anticorupție.

Cu recurs.

Pronunțată, în ședință publică, azi 22

septembrie 2009.