ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 749/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 749/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursurilor de față;
În baza
lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 338 din
26 iunie 2007, a Tribunalului Argeș, secția penală, inculpații:
- L.E.;
- B.D., au
fost condamnați, fiecare, la câte:
- 5 ani închisoare
(cu executare în condițiile art. 57 și art. 71,
raportat la art. 64 lit. a) și b) C. pen.) pentru infracțiunea prevăzută
de art.
273 alin. (2), raportat la art. 277 alin. (2) C. pen.
În consecință, inculpații au fost obligați să plătească, cu titlu de
despăgubiri civile:
- în solidar între
ei, cât părții civile SC S.I. SA București, suma de 18.089,1522 lei, actualizată
începând cu data producerii prejudiciului până la stingerea datoriei;
- în solidar,
între ei și cu partea responsabilă civilmente SC S.I. SA - București, părții
civile S.N.T.F.M. C.F.R.M. SA, sumele de:
-
24.192,80 lei, reprezentând costurile de reparare a 2 vagoane;
- 231.000,00
lei, reprezentând costurile de înlocuire a 3
vagoane;
- 233.415,53 lei, reprezentând
beneficiul nerealizat.
A
fost respinsă acțiunea civilă formulată de SC S.I. SA București împotriva
asigurătorului O. SA București.
În fine, inculpații
au fost obligați să plătească, cu titlu de cheltuieli judiciare, după cum
urmează:
- în solidar între
ei, suma de 6.966,00 lei, părții civile SC S.I. SA București;
- în solidar între ei, cât și cu partea responsabilă civilmente SC
S.I. SA București, sumele de:
-
1.270,50 lei, părții civile S.N.T.F.M. C.F.R.M. SA;
- 5.000 lei (din care
3.800 lei reprezintă onorariul de expertiză), statului.
S-a
reținut, în esență, că, în ziua de 20 decembrie 2003, inculpații
L.E. și B.D. - prepuși ai SC S.I. SA București
- îndeplineau, primul, funcția de mecanic de
locomotivă,
iar cel de al doilea, funcția de șef de tren, pe garnitura
(locomotivă/ vagoane de marfă - cisternă pentru
produse petroliere) nr.
30677, expediată la ora 03,03 din Stația Chitila
către Stația Golești
(Argeș) pe tronsonul
Săbăreni - Leordeni Argeș, circulând, la un interval
de timp variabil (5-8
minute), în urma trenului (împrejurare
adusă
la cunoștința inculpatului L.E., potrivit instrucțiunilor
profesionale, la expedierea trenului din stația
Chitila).
Din motive tehnice, trenul a fost nevoit, în jurul orei 4,47,
să oprească necomandat,
"în linie curentă", ocupând distanța dintre km
88+730 și km 89+115, imediat după ce depășise,
"pe verde, semnalul luminos de trecere amplasat la km 88+390.
Luând
cunoștință de acesta împrejurare, impegatul de mișcare de serviciu din Stația
Călinești, martorul T.N., a încercat în mod repetat să ia legătura, prin stația
RTF, cu "echipajul" trenului
,
pentru a-l informa asupra situației create, însă nu a primit nici un
răspuns
de la inculpatul L.E.; fără răspuns din parte aceluiași inculpat a rămas și
comunicarea făcută prin RTF de martorul M.
M.
din Stația Leordeni, care, la trecerea trenului prin fața
biroului de
mișcare al acestei stații, aflându-se "la defilare", a auzit semnalul
acustic emis de locomotiva acestui tren.
După depășirea,
"pe galben", a semnalului de ieșire al Stației Leordeni - prin
dreptul căruia a circulat cu viteza de 46 km /h- viteza tenului condus de
inculpatul L.E. a scăzut treptat până la 39 km/h, iar în jurul orei 4,47 ternul
a depășit, "pe roșu", semnalul
luminos
de la km 88+390, viteza continuând să scadă până la 31 km/h,
moment în
care a lovit din urmă trenul oprit fortuit (necomandat)" în linie curentă",
după cum deja s-a arătat.
Consecutiv
coliziunii, au fost avariate 5 vagoane - cisternă din compunerea trenului, din
care pentru două s-a propus să fie reparate, iar pentru 3 s-a propus casarea,
fiind avariate 100%, ceea ce,
în
cele din urmă, s-a și întâmplat.
Prin
Decizia penală nr. 87/ A din 15 octombrie 2008 a Curții de
Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu
minori și de familie,
admițându-se apelurile declarate de inculpații L.E.
și
B.D., s-a decis, după cum urmează:
- achitarea inculpatului B.D., în baza art. 11 pct.
2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C.
proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 273 alin. (2), raportat la art.
277 alin. (2) C. pen.;
-
reducerea, de la 5 ani la 3 ani închisoare, a pedepsei
stabilite inculpatului L.E., consecutiv acordării
unor circumstanțe atenuante judiciare (art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. b) C.
pen.), cu aplicarea art. 81 C. pen., pe un termen de încercare de 5 ani,
inclusiv în privința pedepsei accesorii;
- înlăturarea obligării inculpatului B.D. la plata
tuturor despăgubirilor
civile și a cheltuielilor judiciare;
- respingerea
acțiunii civile exercitate de SC S.I. SA București;
- obligarea
inculpatului L.E., în solidar cu partea
responsabilă
civilmente SC S.I. SA București la plata
către partea civilă S.N.T.F.M. C.F.R.M. SA București, cu titlu de
despăgubiri,
a sumelor de:
-
8.064,26 lei, costurile de reparare a 2 vagoane;
-
77.000 lei, valoarea de înlocuire a 3 vagoane;
-
77.805,11 lei, beneficiu nerealizat;
-
obligarea părții responsabile civilmente SC S.I.
SA la plata, către partea civilă S.N.T.F.M. C.F.R.M.
SA cu titlu de
despăgubiri, a sumelor de:
- 16.128,54 lei, costurile de reparare a 2 vagoane;
- 154,00 lei,
valoarea de înlocuire a trei vagoane;
- 155.610,22
lei, beneficiu nerealizat; obligarea la plata cheltuielilor judiciare către
partea civilă S.N.T.F.M. C.F.R.M. SA:
- a inculpatului L.E.,
în solidar cu partea responsabilă
civilmente
SC S.I. SA, pentru suma de 423,50 lei;
- a părții
responsabile civilmente SC S.I. SA București pentru suma de 847 lei.
Au
fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Au fost
respinse, ca nefondate, apelurile declarate de partea
civilă S.N.T.F.M. C.F.R.M. SA București și de partea responsabilă
civilmente
SC S.I. SA București cu obligarea fiecăreia la câte 600 lei cheltuieli judiciare
către stat.
Prin Decizia
penală nr. 1051 din 24 martie 2009, a Înaltei
Curți
de Casație
și Justiție, secția penală, admițându-se recursurile
declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Pitești, de partea civilă S.N.T.F.M. C.F.R.M. SA București, și de inculpatul L.
E.
și casându-se, în parte, decizia pronunțată în apel (rezumată mai sus, sub pct.
2) s-a decis astfel:
-
în latura penală;
- în baza art.
273 alin. (2), raportat la art. 277 alin. (2), cu aplicarea
art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) și a art. 76
lit. b) C. pen. condamnarea
inculpatului
B.D. la 1 an închisoare, cu aplicarea art. 71 și
art. 64 lit. a), teza a
II-a și lit. b) C. pen., precum și a art. 81 și art.
82 C. pen., pe un termen de încercare de 2 ani, și, în baza art. 191
C.
pen., obligarea acestuia la plata sumei de 2500 lei cheltuieli judiciare către
stat;
Au fost
menținute celelalte dispoziții ale deciziei recurate cu privire la latura
penală a cauzei.
- în latura civilă:
- trimiterea cauzei
aceleiași instanțe de apel (Curtea de Apel Pitești) pentru rejudecarea - numai
sub aspectul laturii civile - a apelurilor declarate de partea civilă
S.N.T.F.M. CFR Marfa S.A.
București, de
partea responsabilă civilmente SC S.I. SA
București și de inculpații L.E.
și B.D.
Consecutiv, cheltuielile
judiciare în recurs au rămas în sarcina statului.
Pentru a decide
astfel cu privire la latura civilă, Înalta Curte a apreciat că, sub incidența
cazului de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 10, teza a llI-a C.
proc. pen., că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cererii părții civile
de actualizare a despăgubirilor
începând cu
data producerii pagubei și până la stingerea datoriei (mai
mult de 5 ani
de la data deciziei în recurs) și că este necesar să se administreze toate
probele apte a duce la aflarea adevărului în cauză,
prilej cu care, vor fi avute corespunzător în vedere toate criticile
invocate
în recursul declarat de acesta parte civilă (S.N.T.F.M. C.F.R.M.
SA București - n. Red.).
Prin Decizia sa
penală nr. 62/ A din 20 octombrie 2009, Curtea de Apel Pitești, secția penală
și pentru cauze cu minori și de familie,
rejudecând
cauza în limitele și potrivit îndrumărilor deciziei "de trimitere
",
a admis apelurile declarate de inculpații L.E. și
B.D. și partea civilă S.N.T.F.M. C.F.R.M. București a
desființat,
în parte, sentința penale nr. 338 din 26 iunie 2007, a Tribunalului Argeș, secția
penală, dispunând actualizarea cu rata
inflației,
începând cu data producerii accidentului - 20 decembrie 2003-
până la
data plății efective a acestora, a sumelor de 24.192,80 lei, 231.000 lei și
233.415,53 lei, la plata cărora inculpații fuseseră obligați
către parte civilă S.N.T.F.M. C.F.R.M. București,
a înlăturat obligarea
inculpaților L.E.
și B.D. la plata sumei de 18.089,15
lei despăgubiri părții civile SC S.I.
SA București, căreia i-a respins acțiunea civilă, și i-a respins, ca nefondat,
apelul,
obligând-o la 1000 lei cu cheltuieli
judiciare către stat; celelalte dispoziții
ale sentinței au fost
menținute.
Pentru a decide
astfel, instanța de apel a reținut și motivat în sensul celor ce succedă:
- s-a stabilit, cu
putere de lucru judecat, că inculpații L.E. și B.D., au provocat prin
nerespectarea obligațiilor de serviciu, un eveniment feroviar soldat cu
avarierea a 5 vagoane cisternă, din care 2 avariate parțial, au putut fi repuse
în serviciu prin
reparații adecvate, în timp
de alte 3 vagoane, avariate complet, au fost
înlocuite, nemaiputând fi
reparate;
-
prejudiciul - reprezentând costul reparațiilor a
două vagoane
(24.192,80 lei), costul înlocuirii a trei vagoane (231.000,
00 lei) și beneficiul nerealizat (233.415,53 lei) - pe care l-a suferit partea
civilă S.N.T.F.M. C.F.R.M. București a fost imputat, în mod corect, inculpaților
care au fost obligați să-l repare în solidar cu partea
responsabilă civilmente SC S.I. SA București, ai cărei
prepuși erau, aspect sub care, de asemenea,
sentința este temeinică și
legală;
-
instanța de fond a omis, deși partea civilă solicitase aceasta, să
dispună actualizarea
sumelor datorate cu titlu de despăgubiri cu rata
inflației (indicele inflației), începând cu data
producerii evenimentului
păgubitor-20
decembrie 2003 - până la plata efectivă a acestora;
- s-a apreciat,
contrar legii (art. 14 alin. (1) C. proc. pen.
),
că SC S.I. SA București are (și) calitatea de parte
civilă în cauză, din
moment ce inculpații nu au fost trimiși în judecată
pentru o infracțiune cauzatoare de prejudicii în patrimoniul acesteia -
în calitatea sa de comitent - prejudiciul (eventual) care ar putea fi reparat
pe
alte căi, dar în nici un caz în prezenta cauză.
Împotriva acestei din
urmă decizii, în termen legal, au declarat
recurs
inculpații L.E. și B.D. și partea civilă SNTFM
C.F.R.M. SA - Sucursala
București.
A. Inculpații
- printr-un unic și comun motiv de reformare, au
susținut, în esență, invocând incidența cazului de
casare prevăzut de art. 385
9
alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., că
prejudiciul suferit de
partea civilă este
imputabil culpei prorii exclusive - a părții responsabile
civilmente SC
S.I. SA, care nu ar fi lucrat "instrucțional" cu prepușii săi
(inculpații recurenți ) și, astfel, a creat starea de pericol care a condus la
producerea evenimentului feroviar generator de daune, condiții în care trebuie
să suporte singură consecințele patrimoniale ale acestui eveniment.
Asupra motivelor de casare
;
Motivul de
casare invocat de inculpați se apreciază ca nefondat deoarece, în cadrul
procesual de față - inculpații au fost trimiși în judecată și condamnați
definitiv pentru o infracțiune contra siguranței
circulației pe căile ferate -
problema
obligării la despăgubiri a SC
S.I.
SA pentru o culpă proprie (răspundere directă,
întemeiată pe prevederile
art. 998 - 999 C. civ.) nu se putea pune;
ceea
ce se putea examina (în cadrul procesual configurat în prezenta
cauză) - și s-a și examinat și rezolvat efectiv -
era obligarea acesteia la
despăgubiri, în calitate de comitent, pentru
prepușii săi - inculpații - adică o răspundere civilă indirectă (în condițiile art.
1000 alin. (3) C. civ.), aspect sub care decizia pronunțată la rejudecarea
apelului nu este criticabilă; în context, Înalta Curte observă că raporturile
dintre comitent și prepușii săi pentru plata despăgubirilor și a cheltuielilor
judiciare la care fuseseră obligați in solidum
pot fi, eventual, examinate
într-un alt cadru procesual.
Așa fiind,
recursurile declarate de inculpați urmează a fi respinse
în baza art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit.
b) C. proc. pen., cu obligarea
acestora
la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
B. Partea civilă
SNTFM C.F.R.M. SA
- invocând
cazurile de casare prevăzute de art. 385
9
alin. (1) pct. 10 și pct. 9
C. proc. pen.
, a susținut că decizia
atacată este deficitară și, în
consecință, reformabilă sub aspectele ce
urmează :
- valoarea de
înlocuire a celor 3 vagoane distruse este, în realitate de 233,877 DOLARI SUA
iar nu de doar 231.000 lei, valoare preluată de instanță dintr-un raport de
expertiză în care a fost luat în calcul un cursul al dolarului din anul 1998 (deși
evenimentul feroviar s-
a produs la sfârșitul
anului 2003 (20 decembrie); așa fiind, instanța de
apel (în rejudecare)
trebuia să-i oblige pe inculpați, în solidar cu
partea responsabilă civilmente SC S.I. SA, la plata
sumei de
233877 DOLARI SUA (plătibilă în lei, la cursul oficial din ziua plății
efective);
- inculpații trebuia
obligați, în solidar cu aceeași parte
responsabilă
civilmente, la repararea celor două vagoane considerate
reparabile, pe
cheltuială proprie, la o societate de profil care să dețină
agrement tehnic și autorizație de furnizor
feroviar (A.F.E.R.), indiferent de
valoarea
devizului de reparații, și la predarea acestora, în stare de funcționare părții
civile, iar nu la plata sumei de 24.192,80 lei (preluată,
de asemenea, dintr-un raport de expertiză), sumă
care, în mod evident,
nu reprezintă
o reparație integrală a prejudiciului suferit de partea civilă;
- instanța de
rejudecare în apel a omis obligarea inculpaților, în solidar cu aceeași cu
partea responsabilă civilmente, la plata, pe
lângă
despăgubirea în sumă de 233.415,53 lei, stabilită de instanța de
fond,
și a unei despăgubiri reprezentând beneficiul nerealizat pe toată durata
lipsirii părții civile de folosința celor 5 vagoane (2 avariate +3
distruse), beneficiu determinabil pe baza
tarifelor uzuale de închiriere;
-
s-a omis, la rejudecarea cauzei în apel, obligarea inculpaților, în
solidar cu partea responsabilă civilmente, la
plata sumei de 1.270,50
lei, reprezentând
cheltuieli judiciare la fond (astfel cum se stabilise prin
sentință);
-
despăgubirile acordate trebuiau actualizate începând cu data
producerii prejudiciului
(20 decembrie 2003) până la achitarea integrală
a acestora;
Asupra acestor motive
de reformare
;
a) cuantumul
despăgubirilor reprezentând valoarea de înlocuire a celor 3 vagoane distruse în
evenimentul feroviar - 231.000, 00 lei - a fost corect stabilit pe baza
raportului de expertiză contabilă și a suplimentului de expertiză (autor -
expert contabil A.S.) concluzii însușite, la acea epocă, de partea civilă
recurentă, iar actualizarea acestei sume cu indicele inflației, începând cu
data
producerii evenimentului feroviar - 20
decembrie 2003 - până la plata
efectivă
a acestora, asigură o justă și completă reparare a prejudiciului;
așa
fiind critica se apreciază a fi neîntemeiată;
b) obligarea
inculpaților, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la repararea, pe
cheltuială proprie, a celor două vagoane considerate
reparabile, și la predarea acestora, în stare de funcționare, părții
civile,
nu putea intra în discuție
întrucât nu se circumscrie înțelesului expresiei „restabilirea situației
anterioare săvârșirii infracțiunii „, întrebuințată de
legiuitor în
cuprinsul art. 14 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., text de lege care, de
altfel, nici nu a fost invocat vreodată de partea civilă; în consecință,
opțiunea instanței de fond - confirmată, ca atare, de instanțele de control
judiciar care i-au succedat - pentru obligarea inculpaților - în solidar cu
partea responsabilă civilmente - la „plata unei despăgubiri bănești” (art. 14 alin.
(3) lit. b) C. proc. pen.)
este
întrutotul justificată; tot astfel, se constată că suma acordată cu acest titlu
- 24.192,80 lei - a fost corect determinată în cuantum, în
baza acelorași concluzii de specialitate
(contabilă), și acestea însușite
de parte civilă; față de cele expuse și
această critică se apreciază a fi neîntemeiată;
c) neîntemeiată se apreciază și critica referitoare la neacordarea, în
continuare, peste suma de 233.415,53 lei, reprezentând beneficiul
nerealizat până la
pronunțarea sentinței - sumă confirmată de instanțele
de control judiciar - a beneficiului (pretins)
nerealizat până la data
achitării
despăgubirilor (reprezentând contravaloarea reparațiilor a 2
vagoane
avariate și a valorii de înlocuire a 3 vagoane distruse),
deoarece, abstracție făcând de pasivitatea în
care pare a se complace,
partea civilă încearcă să valorifice o simplă
eventualitate iar nu un prejudiciul efectiv și cert, în privința căruia să fi
administrat probe pertinente și concludente;
d) dispoziția
din sentință referitoare la obligarea inculpaților - în
solidar cu partea responsabilă civilmente - la plata cheltuielilor
judiciare
suportate de partea civilă - 1.270,50 lei - nu a fost
înlăturată de nici una dintre instanțele de control judiciar, încât această
dispoziție este
executorie; așa fiind,
această critică apare ca lipsit de obiect;
e) dacă prin
ultima obiecțiune recurentă parte civilă înțelege să reproșeze instanței de
rejudecare în apel că nu a determinat cifric cuantumul actualizării, urmează a
se observa că dispoziția acelei
instanțe
- potrivit cu care „sumele vor fi actualizate cu indicele de
inflație, începând cu data producerii
accidentului până la plata
efectivă
a acestora „ - este suficientă prin ea însăși în raport cu prevederile art. 371
alin. (2) și (3) C. proc. civ., încât și această critică se apreciază a fi neîntemeiată.
În fine, în
cuprinsul motivelor scrise de recurs (pag. 3) se semnalează că în dispozitivul
deciziei atacate, sumele la plata cărora
au
fost obligați inculpații - în solidar cu partea responsabilă civilmente -
sunt
greșite (23.000 lei, în loc de 231.000 lei) respectiv 23.145,53 lei în loc de
415,53 lei); simpla comparare a dispozitivului deciziei (fila 30 verso,
dosar apel II) cu minute acesteia (fila 26, același dosar) evidențiază, fără
dubiu, o simplă eroare materială strecurată în dispozitiv, eroare remediabilă
în condițiile art. 195 C. proc. pen.
Așa fiind și
neconstatându-se incidența vreunui caz de casare care să poată fi luat în
considerare din oficiu, urmează ca, în baza art.
385
15
alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile
declarate de
partea civilă SNTFM C.F.R.M.
SA - Sucursala București și de inculpații L.E. și B.D. să fie respinse ca
nefondate,
cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către
stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate,
recursurile declarate de partea civilă
SNTFM
C.F.R.M. SA
- Sucursala București
și de inculpații
L.E.
și B.D.
împotriva Deciziei penale nr. 62/ A din
20
octombrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu
minori și de familie. Obligă recurenta parte civilă și recurenții inculpați la
plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 februarie 2010.