ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1051/2009

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin sentința penală nr. 338 din 26 iunie 2007 a Tribunalului Argeș s-a dispus, în baza art. 273 alin. (2) rap. la art. 277 alin. (2) C. pen. condamnarea inculpatului L.E., și a inculpatului B.D., la câte 5 ani închisoare cu executare în condițiile art. 57, art. 71 rap. la art. 64 lit. a) și b) C. pen. A admis acțiunea civilă promovată de partea civilă SC S.I. SA București cu sediul în București, și a obligat pe inculpați în solidar la plata sumei de 18.089,1522 lei despăgubiri civile, actualizată, începând cu data producerii prejudiciului și până la achitarea integrală a acestuia. A respins acțiunea civilă a acestei părți civile față de SC O. SA București, cu sediul în București.

A admis în parte acțiunea civilă promovată de partea civilă S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA cu sediul în București, SC S.I. SA București la plata următoarelor despăgubiri civile: - 24.192,8 lei reprezentând costurile de reparare a celor 2 vagoane; - 231.000 lei reprezentând valoarea de înlocuire a celor 3 vagoane; - 233.415,53 lei beneficiu nerealizat. A obligat în solidar pe inculpați și partea responsabilă civilmente SC S.I. SA București la plata sumei de 1270,5 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă S.N.T.F.M. C.F.R. M. Au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 6966 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă SC S.I. SA București. Au fost obligați inculpații în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC S.I.

SA București la plata sumei de 5.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 3.800 lei taxă expertiză tehnică plătită de Ministerul Justiției. S-a reținut că prin rechizitoriul nr. 1387/P/2003 din 31 mai 2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților L.E. și B.D. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 273 alin. (2) C. pen. rap. la art. 277 alin. (2) C. pen. In actul de sesizare al instanței s-a reținut în esență, în fapt, că la data de 20 decembrie 2003 cei doi inculpați nu și-au respectat obligațiile de serviciu ce le reveneau, încălcând din ușurință prevederile instrucționale și semnificația semnalelor luminoase, fapt ce a condus la ciocnirea a două mijloace de transport ale căilor ferate cu importante pagube materiale.

Din probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele: Inculpatul L.E., era angajat la SC "S.I. " SA București, iar la data de 20 decembrie 2003 în calitate de mecanic de locomotivă remorca trenul 30677. Inculpatul B.D., în calitate de șef de tren însoțea trenul condus de celălalt inculpat. Trenul 30677 remorcat de locomotiva DA009 condusă de mecanicul L.E. , este expediat la 20 decembrie 2003, ora 3,003 din Stația Chitila la Stația Golești. Trenul circula pe distanța Săbăreni-Leordeni Argeș în urma trenului 93351 la un interval de timp între 5-8 minute, pe BLA faptul că circula în urma altui tren de marfă, i-a fost adus la cunoștință mecanicului L.E. de către IDM dispozitor din Stația Chitila, la expedierea trenului din stația Chitila.

De la expedierea din Stația Chitila și până la locul producerii evenimentului, trenul circula cu viteze diferite cuprinse între 25-55 km/h în funcție de caracteristicile liniei și indicațiile semnalelor și indicatoarelor. După expedierea din Stația Chitila și până la locul producerii accidentului, pe banda de vitezometru a locomotivei DA 009 se înregistrează 2 frânări de urgență fără oprirea trenului 30677 și anume la ora 3,22 când trenul trece prin Stația Ciocănești, respectiv la ora 4,23 când trenul trece prin Stația Găești. Aspectele de mai sus relevă faptul că instalația DSV+INDUSI a locomotivei era izolată în momentul producerii accidentului și că mecanicul nu era atent la circulația trenului, respectiv nu urmărea și nu respecta indicațiile semnalelor din parcurs, circulând neintructional cu o viteză neadecvată situației concrete (la sector de bloc, în urma altui tren).

Deși a fost avizat de IDM din Stația Călinești că trenul din față este oprit în linia curentă pe sectorul de bloc acoperit de semnalul BL1 și cu toate că acest semnal ordona oprirea având aprins roșul de rezervă, chiar în condițiile de vizibilitate bună ale acestuia, mecanicul L.E. nu a oprit în fața semnalului, având alte preocupări decât conducerea trenului, a continuat mersul pe o distanță de cea 600 m. scăzând viteza de la 38-39 km/h până la 31 km/h, când a tamponat din spate trenul 93351. Acest din urmă tren a trecut prin Stația Leordeni Argeș la ora 3,39. După ce a depășit semnalul luminos de trecere BL1 amplasat la kmM+390, respectiv culoarea „verde"- permisivă, în jurul orei 4,47, a oprit necomandat, în linie curentă, pe firul I Leordeni-Calinești, pe distanța dintre km.88 +730 și kmS9+155.

Impegatul de mișcare de serviciu în Stația Călinești, martorul T.N., după ce a primit avizul de trecere prin Stația Leordeni, Argeș, a trenului 93351, ora 4,40 și a comunicat cu mecanicul de locomotivă condițiile de circulație ale acestui tren prin Halta Călinești, folosindu-se de Stația RTF a observat că trenul 93351 prelungește timpul de mers. In această situație, martorul a luat legătura cu mecanicul trenului care i-a comunicat că trenul a fost oprit în linie curentă deoarece are probleme la conducta generală de aer a trenului. În continuare, martorul a solicitat prin stația RTF în mod repetat trenul 30677 pentru a-1 înștiința că are tren oprit în față, însă nu a primit niciun răspuns de la inculpatul L.E.

De asemenea, după trecerea trenului 93351, prin Stația Leordeni, martorul M.M. a comunicat prin Stația RTF către mecanicul 30677 faptul că a fost efectuat parcurs de intrare la linia II directă și urmează "ieșirea" la sector de bloc, ora 4,44, însă nici de această dată inculpatul L.E. nu a răspuns. La trecerea trenului prin fața biroului de mișcare al stației Leordeni, martorul M.M. aflat la „defilare" a auzit semnalul acustic dat cu fluierul de la locomotiva trenului condus de inculpat.

In aceste condiții, trenul 30677 a depășit semnalul de ieșire al Stației Leordeni cu viteza de 46 lan/h la lumina „galben" cu acționarea butonului "atenție". Apoi, viteza a scăzut la cca 39km/h, iar în jurul orei 4,47 a depășit semnalul de bloc la linie din fața acestuia, sector ce era ocupat cu trenul de marfă 93351, oprit la km.88+730 - 89+ 155. După depășirea semnalului BL l, pe o distanță de 5-600 metri viteza trenului condus de inculpat a scăzut lent la 31 km/h și cu această viteză a lovit din urmă trenul 93351. Din raportul de cercetare a evenimentului întocmit de Revizorul Regional de Siguranța Circulației (f. 64-290 d.urm.pen.), expertiza tehnică întocmită în cursul judecății, coroborat cu fișele postului aferente inculpaților (f. 248 și urm. dos.urm.pen.) rezultă că vinovați la producerea evenimentului feroviar se fac: - L.E.

- funcția de mecanic de locomotivă aparținând SC „S.I." SA, care a încălcat obligațiile stabilite prin fișa postului și reglementările de serviciu specifice în sensul că: - nu a urmărit indicația semnalului de bloc BL1 aflat pe distanța Leordeni-Călinești, județ Argeș; - a depășit semnalul BL1 care ordona oprirea, fără respectarea reglementărilor instrucționale; - după depășirea semnalului BL1 care ordona oprirea, nu a urmărit linia și parcursul și nu a luat măsuri de frânare pentru evitarea lovirii trenului 93351; - a circulat de la plecare din stația Chitila până la producerea evenimentului, cu instalația locomotivei INDUȘI, izolată; - nu a procedat instructional nici în cadrul frânărilor din parcurs (între Stațiile Gocănești -Baldana și Stația Găești); - a avut alte preocupări în timpul conducerii trenului, în loc să urmărească și sa respecte indicațiile semnalelor a făcut unele intervenții la aeroterma de încălzire a cabinei; - nu a comunicat prin stația de radio cu impegații de mișcare din stația Leordeni Argeș, respectiv HM Călinești, pentru confirmarea recepției condițiilor de circulație transmise, deși s-a stabilit că stația RTF era în bună stare de funcționare.

- B.D. - șef tren aparținând SC S.I. SA, care: • Nu a respectat atribuțiile care îi revin prin fișa postului pct. 6 alin. (1) și 18. Potrivit declarațiilor inculpaților rezultă că în cazul parcursului trenului 30677 al cărui mecanic de locomotivă era L.E., nu a fost vorba de o conducere simplificată. Conducere simplificată înseamnă că locomotiva este condusă doar de mecanic, fără mecanic ajutor, iar în timpul conducerii, șeful de tren are atribuții numai în cazul în care mecanicul și-a pierdut capacitatea de a conduce locomotiva. Inculpații recunosc că în cazul în speță, nu a fost vorba de conducere simplificată ci de conducere în linie curentă, inculpatul B.D. - în calitate de șef de manevră, era autorizat conform fișei postului - pct. 18 - ca al doilea agent pe locomotiva deservită de celălalt inculpat.

Astfel, inculpatul B.D. recunoaște că în cazul de față" m-am ocupat atât de problemele comerciale cât și de cele de manevră când a fost cazul (f. 21 - d.urm.pen.). Mai mult, din adresa nr. 1050/108 din 03 iunie 2004 emisă de Ministerul Transporturilor (f. 6 - d. instanță), rezultă că trenurile de marfă nu pot fi deservite în sistem simplificat(fără mecanic de ajutor), conform prevederilor Reglementărilor nr. 310/1/441/1993. Inculpații au avut poziții oscilante privind cauzele și împrejurările producerii evenimentului feroviar, în special cu plivire la semnalul BL1 despre care au afirmat pe de o parte că nu arăta nicio culoare, iar pe de altă parte că pur și simplu nu l-a observat, ca, ulterior, să susțină că sunt nevinovați.

Este motivul pentru care inculpații au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică judiciară - f. 405 d. instanță și au solicitat refacerea lucrării avându-se în vedere registrele de mișcare căi libere și comenzi din stațiile CFR Leordeni și Călinești, registrele de revizie a instalațiilor pe anul 2003, ordinele de circulație de la data montării inductorului semnalului B1/2003; registrele și graficele operatorilor de mișcare de pe Stația Leordeni - Călinești, instrucțiunile de manipulare a instalațiilor de la Leordeni - Călinești.

Obiecțiunile au fost admise și din conținutul suplimentului de expertiză tehnică, depus la 15 martie 2007, rezultă că, din analiza tuturor registrelor, a graficelor de circulație, a dispozițiilor operatorilor RC de pe secția de circulație, se constată că circulația între Stațiile Leordeni și Călinești, s-a desfășurat pe baza de bloc de linie automat (BLA și nu pe bază de cale liberă, cum au susținut inculpații (înțelegere telefonică). Analizând întregul probatoriu administrat , rezultă că inculpații nu și-au respectat obligațiile de serviciu ce le reveneau, încălcând cu ușurință prevederile instrucționale și semnificația semnalelor luminoase. Fiind preocupați cu desfășurarea unor activități legate de repararea instalațiilor aerotermei de pe locomotivă și circulând cu instalația INDUȘI izolată pneumatic - inactivă, ceea ce făcea imposibilă oprirea trenului de către această instalație și-au asumat riscul producerii evenimentului rutier.

In drept, fapta celor doi inculpați întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 273 alin. (2) rap. la art. 277 alin. (2) C. pen., în raport de care se va dispune condamnarea inculpaților la pedeapsa închisorii. La individualizarea acesteia vor fi avute în vedere gradul de pericol social concret ridicat al faptei comise, dar și persoana inculpaților. Aceștia au avut o poziție oscilantă, mai mult de susținere a nevinovăției, nu au antecedente penale, nu au depus niciun efort în repararea prejudiciului, criterii în raport de care se va dispune condamnarea acestora la pedeapsa închisorii, al cărui cuantum va fi orientat spre minimul special, cu executare prin privare de libertate.

Cât privește latura civilă se constată următoarele: Partea vătămată SC "S.I." SA București s-a constituit parte civila cu suma de 18089,1522 lei reprezentând prejudiciul la locomotiva DA009 proprietatea sa cu actualizarea sumei (f. 1 d. urm. pen. + f.15 dos. instanță). In temeiul art. 14, art. 346 C. proc. pen., art. 998, art. 999 C. civ. și art. 1003 C. civ. cei doi inculpați vor fi obligați în solidar la plata acestei sume, ce va fi reactualizată, începând cu data producerii prejudiciului și până la achitarea integrală a acestuia. In urma accidentului feroviar, cu excepția locomotivei s-a produs avarierea a 5 vagoane aparținând S.N.T.F.M. C.F.R.

M. , societate ce s-a constituit parte civilă (f. 29 - d. inst), cu următoarele sume: - 5.395.137.000 lei reprezentând valoarea de înlocuire a vagoanelor 315379712088; 315379918362 și 825378553713 (vagoane ce nu mai pot fi reparate); - 1.930.533.000 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor la vagoanele avariate 315379654918 și 315379653647; - alte sume ca urmare a neutilizării acestora. In dovedirea despăgubirilor solicitate s-a dispus efectuarea unei expertize contabile, lucrare efectuată în cauză de A.S. (f. 359 și urm.), la care s-a adăugat și un supliment de expertiză (f. 565-567 și 571). Deși experții tehnici au răspuns și obiectivelor ce vizau latura civilă a cauzei, expertiza contabilă va fi mijlocul de probă ce va fi avut în vedere la calculul prejudiciului.

Astfel, s-a constatat că din cele 5 vagoane cisternă pe patru osii pentru transport marfă produse petroliere, numai 2 mai pot fi reparate, conform procesului verbal nr. 1788 din 17 noiembrie 2004 al SC U. SA întocmit cu ocazia inspectării acestora și anume Vagonul 2AS 31537965491 -8 și vagonul Zaes 315379655374-7. S-a constatat că primul vagon a fost dat în funcțiune în 1979 și a depășit durata de funcționare cu 6 ani, iar al doilea vagon a fost dat în funcțiune în 1980 și a depășit durata normală de funcționare cu 5 ani. Cu toate acestea , primul vagon (cu terminația 91-8) a fost reparat capital în luna mai 2001 costând suma de 798.000.000 ROL conform facturii fiscale nr. 1816515 din 31 mai 2001 a SC U. SA Ploiești; cel de-al doilea (cu terminația 64-7) a fost reparat capital în luna decembrie 2000 costând suma de 798.000.000 ROL conform facturii fiscale nr. 2556368 din 27 decembrie 2000 a SC M. SA Dr.Tr.Severin.

Pentru acest motiv, vagoanele au fost menținute în stare de funcționalitate, calculându-se în continuare amortizarea mijloacelor fixe până la recuperarea integrală a valorii (art. 14 din Ord. MF 746/1994 pentru aplicarea Legii nr. 15/1994). Pentru celelalte 3 vagoane și anume Zaes 82537855371-3; Zaes 31537971208-8 și Zaes 31537991836-2 s-a propus casarea fiind deteriorate în procent de 100% și considerate nereparabile. La stabilirea valorii de înlocuire trebuie să se țină seama de prevederile Legii nr. 15/1994 modificată și de legislația privind achizițiile de bunuri de către agenții economici cu capital integral sau majoritar de stat. In conformitate cu O.U.G. nr. 60 din 25 aprilie 2001 privind achizițiile publice și H.G.

nr. 461 din 09 mai 2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. nr. 60/2001, achiziționarea unui produs se face prin licitație sau selecție de oferte aplicându-se criteriul prețului cel mai mic. Instanța fiind obligată să soluționeze acțiunea civilă alăturată celei penale, va lua în calcul ofertele menționate în raportul de expertiză contabilă, atât pentru valoarea de înlocuire cât și cele privind reparațiile impuse pentru readucerea vagoanelor la starea de funcționalitate tehnică și economică. Astfel, valoarea de înlocuire a vagoanelor cisternă Zas și Zaes pentru transport petrolier, care poate fi luată în calcul potrivit O.U.G. nr. 60/2001 este cea prezentată de către SC "M." Drobeta Turnu Severin, reprezentând valoarea de înlocuire a unui vagon cisternă de 770.000.000 lei ROL,, respectiv 77.959 dolari SUA, iar pentru repararea celor două vagoane avariate și considerate recuperabile este cea prevăzută de către SC I.R.V.C.F.R.

S.I.R.V. Mărășești de 186.699.000 lei ROL, pentru vagonul cisternă cu terminația 364-7 (reparat capital - modernizat în anul 200 - în valoare de 798.000.000ROL) și 55.229.000 ROL pentru vagonul cisternă cu terminația 4918 (reparat capital în anul 2001). In baza art. 998, art. 1000 alin. (3) și art. 1003 C. civ. inculpații vor fi obligați în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC "S.I." SA (comitent pentru prepușii-inculpați) la plata sumelor de: - 24.192,8 RON - costurile de reparare a celor 2 vagoane; - 231.000 RON (233.877 dolari SUA) valoarea de înlocuire a celor 3 vagoane, către partea civilă S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala București. Cât privește capătul de cerere privind beneficiul nerealizat de către S.N.T.F.M.C.F.R.M.

București prin indisponibilizarea celor 5 vagoane avariate, conform suplimentului de expertiză contabilă modificată conform f. 571 - d. instanță, se rețin două variante de calcul. Prima are în vedere situația în care vagoanele ar fi fost folosite în transporturi, caz în care beneficiul nerealizat ar fi de 191.227 lei. Cea de-a doua variantă are în vedere situația în care vagoanele ar fi închiriate în alte scopuri, nu în activitate de transporturi, beneficiul ce s-ar fi realizat fiind de 233.415,53 lei. Instanța apreciază că cea de-a doua variantă răspunde rezolvării acestei situații date fiind circumstanțele referitoare la necunoașterea exactă a costurilor, cu care s-ar fi realizat un beneficiu din exploatarea celor 5 vagoane, pe de altă parte SC S.N.T.F.M.

C.F.R. M. SA București, la activitatea de transport produse petroliere pe ultimii 3-5 ani premergător producerii evenimentului feroviar s-a înregistrat cu pierderi. Astfel, se va lua în calcul la capătul 3 de acțiune, varianta a doua cu care partea civilă a fost de acord. La termenul de judecată din 22 februarie 2005, partea civilă SC S.I. SA a solicitat introducerea în cauză, în calitate de parte civilă a SC O. SA București (f. 64), cerere ce a fost admisă de instanță, avându-se în vedere că partea civilă avea semnat un contract de asigurare cu această societate, respectiv poliția privind asigurarea de răspundere civilă seria G nr. 342086, valabilă în perioada 14 martie 2003 - 13 martie 2004. Instanța a admis cererea și a introdus în calitate de parte civilă societatea de asigurări, deși aceasta avea calitatea de asigurător.

Cu toate acestea, în speță, fapta cauzatoare de prejudiciu, nu face parte din riscurile acoperite de polița de asigurare. Faptele inculpaților reprezintă nerespectări ale funcției de mecanic de locomotivă, motiv pentru care inculpaților li s-au desfăcut contractele de muncă, pentru necorespundere profesională și li s-au ridicat licențele, iar răspunderea O. ar fi fost antrenată doar în baza unei polițe de răspundere profesională și nicidecum în baza unei polițe de răspundere civilă, ca în cazul de față. In acest sens sunt prevederile pct. X din art. 4.1 din Condiții generale privind asigurare de răspundere civilă, în care părțile stipulează: „O. nu acordă despăgubiri pentru: daune provenind din sau în legătură cu răspunderi profesionale, erori sau omisiuni,..." precum și cele de la pct. III: „O.

nu acordă despăgubiri pentru pretenții de despăgubire formulate pentru daune produse în timpul comiterii unor fapte care fac obiectul unui proces penal". Este motivul pentru care acțiunea civilă a SC S.I. SA față de partea civilă (asigurător) O. va fi respinsă. In raport cu modul de soluționare a laturii civile, în baza art. 193 C. proc. pen., se va dispune și obligarea la plata cheltuielilor judiciare efectuate de părți, în funcție de partea ce a suportat efectuarea acestor cheltuieli. II. Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpații L.E. și B.D., partea responsabilă civilmente SC S.T. SA și partea civilă C.F.R. M. SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând desființarea.

Partea civilă a invocat, ca motiv de apel, calcularea greșită a despăgubirilor și a solicitat majorarea acestora, potrivit concluziilor expertului. La rândul său, partea responsabilă civilmente a invocat concluziile raportului de expertiză tehnică de specialitate, solicitând modificarea cuantumului beneficiului nerealizat, în sensul de a fi stabilit doar la contravaloarea celor două vagoane și diminuarea despăgubirilor acordate cu contravaloarea sumelor de bani care, potrivit rapoartelor de expertiză, sunt necesare pentru valorificarea deșeurilor ce vor rămâne în proprietatea apelantei. Inculpații au formulat critici atât în ceea ce privește modul de soluționare al laturii penale, cât și al laturii civile.

Ei au susținut că încadrarea juridică dată faptelor prin hotărâre nu este cea corectă, în opinia acestora fiind vorba de un accident de cale ferată, iar nu de o catastrofă. Cea de-a doua critică vizează soluția de condamnare, pe care inculpații - apelanți o consideră nelegală. Se solicită, astfel, achitarea, în temeiul art. 10 lit. c) ori art. 10 lit. d) C. proc. pen. Dezvoltându-se aceste motive de apel, s-a arătat că situația de fapt a fost stabilită în baza unui probatoriu incomplet, că trenurile au circulat, contrar instrucțiunilor, în regim de conducere simplificată, că cel de-al doilea inculpat avea, potrivit fișei postului, atribuțiuni în activitatea de manevră, iar nu de trafic, așa încât nu se face în niciun mod vinovat de producerea evenimentului feroviar.

In apel, au fost depuse la dosar calculații estimative de preț, s-a răspuns motivelor de apel formulate de partea responsabilă civilmente, inculpații au formulat în scris criticile expuse anterior, atașând, în dovedirea nevinovăției lor, acte. S-au luat declarații celor doi inculpați, a fost încuviințată la cererea inculpaților și a SC S.T. SA administrarea probei testimoniale, având ca teză probatorie împrejurările în care s-a produs evenimentul feroviar ce face obiectul cauzei. Au fost audiați martorii S.I., D.V. Martorii a căror audiere au solicitat-o apelanții - inculpați, Z.C. și D.C., au invocat prevederile art. 79 alin. (1) C. proc. pen. (filele 258 - 261 dosar apel), precizând că au luat cunoștință de accidentul feroviar după producerea acestuia și au participat, conform fișei postului, în calitate de inspectori, la constatarea efectuată la fața locului, semnând actul de constatare (f. 82 dosar de urm. penală).

La solicitarea instanței de apel, au fost depuse la dosar fișele postului celor doi martori (filele 309 - 317), iar în baza acestora și a Regulamentului de funcționare A.F.E.R. curtea a stabilit că ambilor martori propuși spre audiere le revine sarcina de a participa la cercetarea accidentelor feroviare, răspunzând de păstrarea confidențialității datelor și informațiilor obținute cu ocazia cercetărilor efectuate în cursul îndeplinirii sarcinilor de serviciu. S-a concluzionat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 79 alin. (1), fiind vorba despre persoane obligate a păstra secretul profesional, iar toate faptele și împrejurările de care aceștia au luat cunoștință în calitatea lor de inspectori de stat teritorial, în care au supravegheat cercetările finalizate cu raportul de cercetare nr. SC2/215/215/2003 din 13 ianuarie 2004 întocmit de C.N.C.F.

C.F.R. SA Regionala CF București, Revizoratul Regional de Siguranța Circulației, fiind expuse în raportul oficial întocmit de instituția ale cărei interese le reprezintă. Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor invocate, cum și sub toate aspectele, așa cum impun dispozițiile art. 371 alin. ultim C. proc. pen., curtea reține următoarele: La data de 20 decembrie 2003, inculpatul L.E., angajat la SC SI SA București în calitate de mecanic de locomotivă, a pornit la ora 03,03 trenul de marfă nr. 30677 remorcat de locomotiva D.A. 009, compus din 22 de vagoane, din stația Chitila spre stația Golești, județul Argeș. In aceeași zi, înainte cu aproximativ o oră, un alt tren de marfă a fost expediat de la stația Buftea către stația Golești, fiind compus din 29 de vagoane; trenul era remorcat de locomotiva BA.

999, aparținând S.N.T.F. Marfă și era condus de mecanicul de locomotivă E.V. și de mecanicul ajutor C.G.I., iar după ce acest tren a trecut prin stația Leordeni, județul Argeș și a depășit semnalul luminos de trecere B.L. 1, amplasat la km. 88, în jurul orei 04,47 a oprit „nerecomandat, în linie curentă, pe fir I Leordeni Argeș - Călinești, pe distanța dintre km. 88+730 și km. 89+155" (potrivit raportului de cercetare nr. S.C2/215/2003 întocmit de C.N.C.F.C.F.R. SA, Regionala București (f. 68 dosar de urm. penală). De precizat că inculpatul L.E. a fost înștiințat că un alt tren de marfă a fost expediat pe aceeași linie și că circulă înaintea locomotivei pe care o conduce, pentru a manifesta prudență.

După oprirea nepermisă a primului tren de marfa (93351) pe linia curentă, martorul T.N., impiegatul de mișcare de serviciu în stația Călinești, intrigat de faptul că acesta prelungește timpul de mers, a luat legătura cu mecanicul E.V., care i-a comunicat că sunt defecțiuni la conducta generală de aer a trenului. La rândul său, inculpatul L.E., care conducea locomotiva trenului nr. 30677, ce venea din urmă, se ocupa în timpul mersului, împreună cu șeful de tren, inculpatul B.E., de aeroterma de încălzire a locomotivei, încercând să o repare, deoarece, fiind iarnă, era foarte frig. Deși impiegatul de mișcare a încercat să îl avertizeze prin stația RTF (radio telefon telegraf) pe inculpat că trenul care circula înaintea sa a oprit pe linia curentă pe care se deplasa, acest mesaj nu a fost recepționat de către inculpat, care nu a putut auzi la aparatul instalat pe locomotiva pe care o conducea decât „un hârâit", potrivit propriei declarații.

Astfel, după ce trenul 30677 a trecut prin stația Leordeni Argeș, a depășit semnalul de ieșire al stației cu viteza de 46 km./h, în timp ce indicatorul avea culoarea galbenă, simbolizând „atenție". In continuare, viteza trenului a scăzut la circa 39 km./h, cercetările efectuate relevând că pe banda vitezometru a locomotivei este înscrisă influența inductorului de 500 Hz, aflat în fața semnalului de trecere BL 1 (bloc luminos 1), iar după depășirea semnalului, pe o distanță de aprox. 500 - 600 m., viteza de deplasare a scăzut lent la circa 31 km/h., după care trenul 30677 a ajuns din urmă celălalt tren (93351) și 1-a lovit.

In aceeași zi, la fața locului deplasat o comisie de cercetare, care a constatat că starea semnalului luminos BL 1 era următoarea: „focul roșu stins și focul roșu de rezervă cu lentilă dispersoare spartă și filtru murdar", așadar inductorul din cale 1000/2000 Hz pasiv la roșu (defect), iar cel de 500 Hz - activ la roșu (f. 70, 78 și 82 dosar urm. penală). In raportul de expertiza tehnică de specialitate efectuat pe parcursul cercetării judecătorești (filele 449 dosar fond), se concluzionează că starea tehnică a instalațiilor de cale și poziția semnalului BL 1 nu a influențat dinamica producerii evenimentului, atâta timp cât instalația de pe locomotiva condusă de inculpat DVS + induși a fost izolată (pct. 5). Se precizează de către expert că, și în condițiile în care inductorul de 1000/2000 Hz din fața semnalului BL 1 era activ, frânarea trenului nu s-ar fi produs, din cauza izolării pneumatice a stației DVS + induși.

Vinovat de cele întâmplate se face mecanicul de locomotivă L.E., care avea obligația de a lua măsuri de oprire a trenului în fața semnalului roșu. Pe parcursul judecății în fond și în apel, inculpatul sus-numit a încercat să-și dovedească nevinovăția, susținând în mod nereal că nici focul de rezervă al semnalului luminos nu era funcțional, dar chiar și în aceste condiții, este fără dubiu că circulația pe calea ferată în momentul producerii accidentului se desfășura potrivit indicațiilor date de semnalele luminoase în funcțiune (pe bază de bloc de linie automat), iar nu în regim de cale liberă. De aceea, chiar și în situația în care, așa cum susține inculpatul, aceste semnale ar fi fost defecte și n-ar fi funcționat, culpa sa subzistă, întrucât în cazul în care instalația de semnalizare se defectează, iar la blocul luminos toate luminile sunt stinse, obligația ce îi revine este de a opri locomotiva în dreptul respectivului bloc luminos, iar nu de a continua drumul.

Culpa acestuia este, însă, concurentă cu aceea a angajatorului, parte responsabilă civilmente în cauză SC S.T. SA, care la plecarea în cursă nu a asigurat mecanicului de locomotivă condițiile necesare desfășurării activității sale. A rezultat, astfel, din coroborarea ansamblului probator aflat la dosar că era obligatoriu ca la conducerea locomotivei să se afle, pe lângă mecanic, și un mecanic ajutor, regimul de circulație a trenurilor de marfă fiind mecanic+mecanic ajutor, iar nu în conducere simplificată; s-a făcut, de asemenea, dovada că angajatorul SC S.T. SA a fost în repetate rânduri sancționat pentru nerespectarea normelor de circulație pe calea ferată, ce prevăd ca în locomotiva ce tractează trenurile de marfă să existe mecanic ajutor, însă, cu toate acestea, nu s-a conformat, continuând să ignore dispozițiile legale enunțate.

Partea responsabilă civilmente SC S.T. SA a pretins că este exclusiv culpa inculpatului, căci a acceptat, la plecarea în cursă, să lucreze în aceste condiții improprii desfășurării activității sale, însă această apărare nu poate fi primită de instanță, atâta vreme cât a fost făcută dovada că împrejurarea mai sus-relatată nu a constituit o situație de excepție, ci era modul obișnuit în care se proceda la societatea comercială menționată, așa încât refuzul angajatului de a presta o activitate obligatorie conform fișei postului său nu ar fi făcut decât să atragă față de acesta sancțiuni administrative și pecuniare, putându-se finaliza chiar cu pierderea locului de muncă, fără a avea eficiență în îmbunătățirea condițiilor de lucru.

Întrucât accidentul feroviar a avut ca urmare ciocnirea și deraierea celor două trenuri, circulația pe calea ferată fiind complet întreruptă pe linia respectivă timp de aproximativ 11 ore (filele 13-19 dosar de urm. penală), fapta comisă de inculpatul L.E. se încadrează în dispozițiile art. 273 alin. (2) rap. la art. 277 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căreia judecătorul fondului a dispus condamnarea. Ținându-se, însă, seama că urmarea imediată a fost realizată prin concurența culpei inculpatului cu cea a angajatorului, individualizarea pedepsei nu a fost realizată conform prevederilor art. 72 C. pen. Nu s-a avut în vedere împrejurarea că cel în cauză se află la primul conflict cu legea penală și că poziția sa nu a fost, așa cum reține prima instanță, una oscilantă, ci de colaborare cu organele de anchetă, descriind împrejurările în care a avut loc evenimentul feroviar și formulându-și apărări în funcție de modul în care el a perceput respectivul eveniment.

Este, prin urmare, excesivă și nu corespunde scopului prevăzut de art. 52 C. pen. pedeapsa închisorii în cuantumul aplicat și în modalitatea de executare aleasă, în regim de deținere, fără a fi fost reținute circumstanțele atenuante legale la care am făcut referire anterior, prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen., căci ea nu este în măsură de a realiza decât un rol punitiv, ignorându-1 în totalitate pe cel educativ și preventiv. Așa fiind, apelul său va fi admis, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va fi desființată în parte sentința penală și se vor aplica în favoarea inculpatului L.E. dispozițiile art. 74 și art. 76 C. pen., reducându-se în mod corespunzător pedeapsa, de la 5 ani la 3 ani închisoare.

De asemenea, se vor înlătura dispozițiile art. 57 C. pen. și se va dispune suspendarea executării pedepsei, în condițiile art. 81 C. pen., fixându-se un termen de încercare de 5 ani. In baza art. 71 C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei va fi suspendată și executarea pedepselor accesorii. Referitor la fapta reținută în sarcina coinculpatului B.E., ce a atacat, la rândul său, cu apel sentința, curtea apreciază că aceasta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost pronunțată condamnarea, atât în ceea ce privește latura obiectivă, cât și cea subiectivă.

Calitatea în care acest inculpat se afla în locomotiva condusă de inculpatul L.E., de șef de tren, nu era de natură să-i confere atribuții în conducerea trenului, el putând interveni, conform regulamentelor privind circulația pe calea ferată, doar în situații excepționale în oprirea trenului (în cazul în care mecanicul de tren își pierdea cunoștința și nu mai era apt de a efectua această manevră - ceea ce nu era cazul în speță). Faptul că angajatorul a permis plecarea în cursă fără mecanic ajutor nu impunea în sarcina șefului de tren să participe la conducerea locomotivei, această concluzie desprinsă din actele aflate la dosar fiind susținută pe deplin de către expertul tehnic.

Acesta din urmă, în concluziile formulate cu privire la dinamica producerii accidentului (f. 227 și 228 dosar fond) subliniază cele reținute de instanța de apel în privința primului inculpat, mecanicul de locomotivă L.E., precizând că în timpul conducerii trenului el a încălcat obligațiile stabilite prin fișa postului și reglementările de serviciu specifice, prin faptul că: - nu a urmărit indicația semnalului de bloc BL 1 aflat pe distanța Leordeni Argeș - Călinești; - a depășit semnalul BL 1 care ordonă oprirea, fără respectarea reglementărilor instrucționale; - după depășirea semnalului BL 1, care ordona oprirea, nu a urmărit linia și nu a luat măsuri de frânare pentru evitarea lovirii trenului 93351; - a circulat de la plecare din stația Chitila, până la producerea evenimentului, cu instalația locomotivei „induși" izolată; - nu a procedat instrucțional nici în cadrul frânărilor din parcurs (între stațiile Ciocănești Bâldana și în stația Găești).

Referitor la cel de-al doilea inculpat, expertul menționează că șeful de tren ce se afla în locomotiva condusă în regim de conducere simplificată (numai cu mecanic, fără mecanic ajutor), contrar dispozițiilor Ordinului nr. 310/1/441/1993 al Direcției generale de tracțiune și a Reglementărilor privind experimentarea deservirii simplificate a locomotivelor, lit. B, cap. I, pct. 11, avea atribuții în timpul conducerii trenului numai în cazul în care mecanicul și-ar fi pierdut capacitatea de a conduce locomotiva . Cazul în speță - precizează expertul - nu a impus exercitarea acestor obligații Neavând, prin urmare, obligația de a interveni pentru oprirea locomotivei la semnalul luminos de culoare roșie, inculpatul B.D.

nu are nicio culpă în producerea evenimentului feroviar, astfel încât se va înlătura condamnarea acestuia și se va dispune achitarea sa de orice penalitate, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. In continuare, asupra acțiunii civile, curtea reține următoarele: Potrivit art. 1000 alin. (3) C. civ., stăpânii și comitenții sunt responsabili de prejudiciul ce s-a cauzat de servitorii și prepușii lor, în funcțiile ce li s-au încredințat. In speță sunt realizate condițiile răspunderii comitentului SC S.T. SA pentru fapta prepusului său, L.E., și anume: existența prejudiciului, existența faptei ilicite a prepusului, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vina prepusului în comiterea faptei ilicite.

In plus, așa cum s-a arătat mai sus, comitentul însuși are culpă într-o proporție mai mare chiar decât cea a angajatului său în producerea evenimentului feroviar, prin nerespectarea obligațiilor ce-i incumbă privind desfășurarea în bune condiții a activității de circulație pe calea ferată. De aceea, prejudiciul cauzat părții civile S.N.T.F.M. C.F.R. M., așa cum a fost calculat de expert, și nu în cuantumul pretins de această parte civilă, urmează a fi recuperat prin obligarea în solidar a inculpatului L.E. cu partea responsabilă civilmente, până la limita la care primul răspunde potrivit culpei sale, iar diferența - prin obligarea SC T.S. la plata de despăgubiri. Deși partea responsabilă civilmente pretinde că a suferit, la rândul său, o pagubă, curtea apreciază că pretențiile sale nu pot fi valorificate în prezenta cauză, în care este ținută a răspunde pentru fapta cauzatoare de prejudicii terțului S.N.T.F.M.

C.F.R. M. Aceasta, întrucât ea nu poate avea, concomitent cu calitatea deja enunțată, de parte responsabilă civilmente, și calitatea de parte civilă Prima instanță a procedat greșit conferindu-i SC S.T. SA ambele calități (de persoană vătămată constituită parte civilă, cum și de parte responsabilă civilmente), cu încălcarea prevederilor art. 14 alin. 3 și celor ale art. 15 alin. (1) C. proc. pen. Pentru considerentele enunțate, acțiunea civilă promovată de partea responsabilă civilmente SC S.T. SA va fi respinsă, această parte urmând a-și valorifica pretențiile pe calea unei acțiuni civile separate, adresată instanței civile . In fine, partea civilă S.N.T.F. M. a formulat apel pentru același motiv ca și partea responsabilă civilmente (cuantumul despăgubirilor acordate), însă solicitarea sa este de a fi majorate daunele la suma de 230.870 dolari SUA (f. 21, 22 dosar apel).

Această cerere nu are corespondent în calculele efectuate de către expertul tehnic, pe care instanța de fond le-a luat în considerare, descriind amplu în sentință motivele pentru care a procedat astfel (f. 622, 623 dosar fond). Se constată că modul de calcul avut în vedere este judicios, astfel că nu se impune nici diminuarea, nici majorarea despăgubirilor acordate S.N.T.F. M. In consecință, ambele apeluri (al părții civile și al părții responsabile civilmente) sunt nefondate, urmând a fi respinse, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Așa fiind, prin decizia penală nr. 87/A din 15 octombrie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-au admis apelurile declarate inculpații: L.E., B.D., împotriva sentinței penale nr. 338 din 26 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr. 3055/109/2004.

Desființează în parte sentința penală. Înlătură condamnarea inculpatului B.D. cu toate consecințele. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpatul B.D. pentru săv. infr. prev. de art. 273 alin. (2) C. pen. rap. la art. 277 alin. (2) C. pen. Aplică în favoarea inculpatului L.E. disp. art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen. și reduce pedeapsa aplicată acestuia de la 5 ani închisoare, la 3 ani închisoare. Înlătură dispozițiile art. 57 C. pen. față de inculpatul L.E. În baza art. 81 C. pen., dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei. Fixează termen de încercare de 5 ani. Atrage atenția inculpatului asupra disp.

art. 83 C. pen. In baza art. 71 alin. ultim C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei suspendă și executarea pedepselor accesorii. înlătură obligarea inculpatului B.D. de la plata oricăror despăgubiri. Respinge acțiunea civilă a SC S.I. SA București. Obligă pe inculpatul L.E., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC S.I. SA București la plata de despăgubiri civile către partea civilă S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA București, astfel: - 8064,2666 lei reprezentând costurile de reparare a celor două vagoane; - 77.000 lei reprezentând valoarea de înlocuire a celor 3 vagoane; - 77.805,11 lei reprezentând beneficiu nerealizat; Obligă pe SC „S.I. " SA la plata următoarelor despăgubiri civile către partea civilă S.N.T.F.M.

C.F.R. M. SA, astfel: - 16.128,54 lei reprezentând costurile de reparare a celor două vagoane; - 154 lei reprezentând valoarea de înlocuire a celor 3 vagoane; - 155.610,22 lei reprezentând beneficiu nerealizat. Înlătură obligarea inculpatului B.D. la plata de cheltuieli judiciare. Obligă pe inculpatul L.E. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC „S.I. " SA la 423,5 lei cheltuieli judiciare către partea civilă S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA și pe SC „S.I. " SA la 847 lei cheltuieli judiciare către partea civilă S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA. Menține în rest dispozițiile sentinței penale atacate. Respinge ca nefondate apelurile declarate de SC „S.I. " SA și S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA. Obligă pe apelantele SC „S.I.

" SA și S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA la câte 600 lei cheltuieli judiciare avansate de stat. III. Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, partea civilă S.N.T.F.M. C.F.R. M. S.A., sucursala București, și inculpatul L.E. În recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești decizia atacată este criticată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385 9 pct. 18 și 14 C. proc. pen., apreciind că s-a comis o eroare gravă de fapt ce a avut drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare a inculpatului B.D. iar pedeapsa aplicată inculpatului L.E. a fost netemeinic individualizată în raport cu prevederile art. 72 și art. 52 C. pen., învederându-se instanței că în raport de probele administrate în cauză vinovăția sub forma culpei a inculpatului B.D.

a fost pe deplin dovedită și solicitându-se condamnarea acestuia la o pedeapsă în limitele prevăzute de lege. Cu privire la intimatul inculpat L.E. s-a învederat instanței de recurs că nu se impunea aplicarea disp. prev. de art. 81 C. pen. Față de aceste susțineri, s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale recurate și pe fond menținerea hotărârii primei instanțe. În recursul declarat de partea civilă S.N.T.F.M. C.F.R. M. S.A., sucursala București, decizia atacată a fost criticată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385 9 pct. 9 și 10 C. proc. pen., doar sub aspectul laturii civilă, învederând instanței că hotărârea pronunțată este plină de erori, instanța de fond a acordat o sumă ce a fost stabilită de către expertul contabil, însă instanța de apel a stabilit o sumă de 3 ori mai puțin.

S-a mai arătat faptul că nu s-a solicitat niciodată majorarea daunelor ce au fost acordate, ci dispunerea obligării și a valorii de înlocuire a celor 3 vagoane distruse ce nu au putut fi reparate. S-a mai susținut că instanța de apel nu s-a pronunțat pe actualizarea sumelor, deși de la efectuarea raportului de expertiză contabilă au trecut peste 5 ani și nu s-a pronunțat nici cu privire la devizul încheiat suplimentar cu privire la cele 3 vagoane și contravaloarea lipsei de folosință în continuare. Față de aceste susțineri s-a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurată pe latură civilă în sensul obligării inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente SC S.T.I. SA la plata despăgubirilor în sumă de 233.877 dolari reprezentând valoarea de înlocuire pentru cele 3 vagoane distruse în accident în lei la cursul zilei în momentul achitării, obligarea părții responsabilă civilmente SC S.T.I.

SA la repararea celor două vagoane considerate reparabile pe cheltuiala proprie și predarea acestora în stare de funcționare către societate; 233.415,53 lei reprezentând beneficiul nerealizat chiria pentru cele 5 vagoane și plata în continuare a tarifului de închiriere pentru acestea după cum urmează: pentru cele 3 vagoane distruse în totalitate până la data achitării integrale a valorii de înlocuire a vagoanelor iar pentru cele 2 vagoane considerate reparabile până la repararea acestora și predarea efectivă către societate; 1.270,50 lei reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de societate și actualizarea despăgubirilor începând cu data producerii prejudiciului și până la achitarea integrală a acestuia.

Față de acest susțineri s-a solicitat admiterea recursului și casarea cu trimitere spre rejudecare la Curtea de Apel Pitești. În recursul declarat de inculpatul L.E. aceeași decizie este criticată ca nelegală și netemeinică prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 2, 10, 12, 14, 17 și 18 C. proc. pen., solicitându-se admiterea recursului, casarea deciziei din apel și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel. Cu privire la disp. art. 385 9 pct. 17 C. proc. pen. s-a solicitat casarea deciziei recurate și în rejudecare în baza disp. art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 273 alin. (2) rap. la art. 277 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 273 alin. (2) rap.

la art. 277 alin. (1) C. pen., fiind vorba de un accident pe cale ferată nu de catastrofă. Cu privire la disp. art. 385 9 pct. 2 C. proc. pen. s-a învederat instanței faptul că instanța nu a fost legal sesizată, în rechizitoriu s-a reținut săvârșirea infracțiunii prev. de art. 273 alin. (2) rap. la art. 277 alin. (1) C. pen., iar în dispozitivul acestuia a apărut o modificare olografă , iar acest dubiu profită inculpatului. Cu privire la disp. art. 385 9 pct. 10 C. proc. pen. s-a învederat instanței că prin încheierea din 27 octombrie 2007 instanța de apel a revenit asupra probatoriului încuviințat inculpatului și a respins proba cu martori încuviințați inițial, pe considerentul că acești martori se află sub incidența secretului profesional și nu pot da lămuriri cu privire la cauză din acest motiv permițând consilierului juridic al A.F.E.R.

care nu avea nicio calitate în dosar dreptul de a reprezenta două persoane fizice care erau citate în calitate de martori. S-a mai susținut că revenirea asupra probatoriului echivalează cu nepronunțarea pe o cerere esențială. Cu privire la cazul de casare prev. de disp. art. 385 9 pct. 12 C. proc. pen. s-a învederat instanței că în apel instanța s-a pronunțat pe altă faptă decât cea pentru care a fost sesizată. Cu privire la disp. art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen. s-a învederat instanței că instanța de apel a soluționat greșit cauza întrucât a reținut în mod eronat situația de fapt și că raportul întocmit de Revizorul Regionalei CFR conține mari greșeli , iar față de această situație s-a solicitat achitarea conform art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc.

pen. ca urmare a lipsei culpei. Cu privire la cazul de casare prevăzut de disp. art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. s-a solicitat să se de o mai mare eficiență dispozițiilor art. 74 C. pen. pe care instanța de apel nu le-a avut în vedere la pronunțarea deciziei penale, motivat de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, era angajat la data producerii evenimentului feroviar, are o caracterizare foarte bună și are o vârstă înaintată, nu s-a sustras urmăririi penale și cercetării judecătorești prezentându-se la fiecare chemare a organelor judiciare, a înlesnit prin relațiile furnizate organului de urmărire penală desfășurarea procesului penal, a fost sincer, iar față de această situație în baza art. 76 C. pen.

a considerat că pedeapsa poate fi coborâtă sub minimum special până la minimum prev. de art. 76 C. pen. și aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării în condițiile art. 81 sau art. 86 1 C. pen. Examinând actele și lucrările dosarului, decizia recurată în raport de totalitatea motivelor de critică invocate în recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, partea civilă S.N.T.F.M. C.F.R. M. S.A., SUCURSALA BUCUREȘTI, și inculpatul L.E. și de cazurile de casare sus-indicate, Înalta Curte, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare are în vedere că toate cele trei recursuri de față declarate sunt fondate, astfel cele al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești numai sub aspectul greșitei achitări a intimatului inculpat B.D., iar cele ale părții civile S.N.T.F.M.

C.F.R. M. S.A., SUCURSALA BUCUREȘTI, și inculpatului L.E. numai sub aspectul greșitei soluționări a laturii civile. A.1.a) Sub aspectul recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, cu referire la primul motiv de critică prin care se tinde la incidența cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen. datorat aceea că instanța de apel a comis o gravă eroare de fapt ce a avut drept consecință pronunțarea hotărârii greșite de achitare a inculpatului B.D., Înalta Curte are în vedere pertinența acestuia. Astfel, într-adevăr instanța de control judiciar prin decizia recurată a determinat o contrarietate esențială, intrinsecă și necontestabilă între actele dosarului și faptele reținute în sarcina inculpatului B.D.

rezultată din denaturarea vădită a probelor administrate în cauză. Din acest punct de vedere, fără a proceda la reaprecierea mijloacelor de probă ce au fost administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală și anume: - plângerea penală formulată de SC S.I. SA și actele anexe (f. 1,2, 42-61 dos.urm.pen.); - dosarul de cercetare a evenimentului întocmit de Revizoratul Regional de Siguranța Circulației (f. 64-290 dos.urm.pen.); - devizele estimative privind reparațiile la locomotivă și vagoane (f.291-354 dos.urm.pen.); - cercetarea locului faptei efectuată de organul de cercetare penală (f.5-20 dos.urm.pen.); - declarațiile martorilor M.M. (f.34), C.I. (f.36), E.V. (f.38), T.N.

(f.40); - copii extras din Instrucția CFR 201 (f.42), Instrucția de semnalizare (f.48), regulamentul de exploatare tehnico-feroviară (f.53), Instrucțiuni privind funcționarea dispozitivelor de siguranță (f.55) toate din dosarul de urmărire penală, cât și cele din faza cercetării judecătorești la prima instanță, respectiv raportul de expertiză tehnică (fila 427 și urm.dosar Tribunalul Argeș) toate coroborate cu depozițiile inculpaților L.E. și B.D., Înalta Curte are în vedere ca situație de fapt pe cea configurată - prin rechizitoriul procurorului nr. 1387/P/2003 din 31 mai 2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș. Astfel cu titlu de premisă se reține că la data de 20 decembrie 2003, ora 3.03 a fost expediat din Stația Chitila la Stația Golești trenul de marfa 30677 remorcat de locomotiva D.A.

009 aparținând SC R.I. SA București, compus din 22 vagoane și condus de învinuitul L.E., mecanic de locomotivă însoțit de șef de tren înv. B.D., ambii salariați ai societății comerciale sus menționată. În aceeași dată, la ora 2,44, a fost expediat de la Stația Buftea către Stația Golești, trenul de marfa 93351 compus din 29 vagoane, remorcat de locomotiva B.A.999 aparținând S.N.T.F.M condus de mecanicul E.V. și mecanic ajutor C.G.I., salariați la Depoul CF Piatra Olt, punct de lucru Pitești. Expedierea ambelor trenuri s-a făcut pe baza indicației semnalului luminos de ieșire, trenul 30677, circulând pe distanța Săbăr