ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin plângerea înregistrată la 7

septembrie 2009, petiționarul A.I. a solicitat în baza art. 278

1

alin. (2) C. proc. pen. tragerea la răspundere penală pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 264 și art. 289 C. pen., a

magistratului procuror de la cabinetul Procurorului General al Parchetului de

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care a semnat rezoluția din

dosarul nr. 1711/C/2009.

În motivarea plângerii petiționarul a

susținut că anterior a mai depus o plângere împotriva aceleiași persoane și că

nu a primit nici un răspuns.

Plângerea formulată nu este admisibilă.

În conformitate cu dispozițiile art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278

C proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a

ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire

penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată

poate face plângere în termen de 20 zile de la data comunicării de către procuror

a modului de rezolvare potrivit art. 277 și art. 278, la judecătorul de la

instanța căruia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în

primă instanță.

Potrivit alin. (2) al aceluiași text în

cazul în care prim procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al

parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori procurorul ierarhic superior

nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut

în alin. (1) curge de la data termenului inițial de 20 zile.

Din examinarea actelor dosarului se

constată că în cauză nu a fost dispusă de către procuror vreuna din soluțiile

de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire

penală sau de încetare a urmăririi penale susceptibile de a fi atacate la

procurorul ierarhic superior, ori la judecător în condițiile și termenele

prevăzute de textele legale evocate.

În această situație, lipsind o astfel de

soluție a procurorului, plângerea adresată direct instanței nu poate fi

primită, fiind inadmisibilă.

Față de cele ce preced, Curtea, în baza

art. 278

1

alin. (8) lit. a) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

urmează a respinge, ca inadmisibilă, plângerea petiționarului A.I. cu obligarea

acestuia la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge ca inadmisibilă plângerea

formulată de petiționarul A.I.

Obligă petiționarul la plata sumei de 200

lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică azi 19

octombrie 2009.