ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1447/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată, la data de 21 noiembrie 2007, reclamantul C.J.G. a chemat în judecată M. Giurgiu prin P., solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună întoarcerea executării pentru suma de 885.000 ron încasată de pârât în baza sentinței comerciale nr. 120 din 14 noiembrie 2003 a Curții de Apel București. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin sentința comercială nr. 120 din 14 noiembrie 2003, a fost obligat la plata sumei de 34.409.273 lei rol , către pârât și că a efectuat plata sumei de 885.000 lei ron din suma la care a fost obligat, deoarece sentința era executorie.

Ulterior, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2571 din 21 septembrie 2006, secția comercială, s-a admis recursul declarat de C.J.G., s-a desființat sentința comercială nr. 120 din 14 noiembrie 2003, s-a trimis cauza spre rejudecare în primă instanță secției de contencios administrativ din cadrul Curții de Apel București. Titlul executoriu fiind astfel desființat, reclamantul consideră îndeplinite condițiile legale pentru întoarcerea executării, conform art. 4041 C. proc. civ., respectiv pentru întoarcerea sumei de 885.000 lei de către pârât, care s-a îmbogățit astfel fără justă cauză. În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 4042 alin. (3) C. proc. civ. La dosar s-au depus în înscrisuri în dovedirea acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 16 din 7 februarie 2008 a Tribunalului Giurgiu, s-a admis excepția de necompetență materială a instanței, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, considerându-se că Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a desființat titlul executoriu reprezentat de sentința comercială nr. 120 din 14 noiembrie 2003, constatând că litigiul nu este de competența instanțelor comerciale. La Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, cauza a format obiectul dosarului de fată. La termenul din 24 septembrie 2008, pârâtul M. Giurgiu prin primar, a invocat excepția prematurității acțiunii, deoarece nu s-a soluționat fondul cauzei.

Judecând în fond pricina în primă instanță, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2616 din 8 octombrie 2008, a respins excepția prematurității, a admis acțiunea, a dispus întoarcerea executării și a obligat pârâtul la plata sumei de 885.000 lei și la plata dobânzii legale aferente acestei sume, de la data de 21 septembrie 2006, la data plății. Cu privire la excepția prematurității, instanța a reținut că soluția se impune, deoarece cauza nu a fost soluționată pe fond, astfel încât nu există un titlu executoriu valabil, în temeiul căruia să fie îndreptățită executarea. Pe fondul cauzei, instanța a apreciat că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 404 1 și 404 2 C. proc.

civ., deoarece titlul executoriu în baza căruia s-a făcut executarea a fost desființat și, până la pronunțarea unei noi sentințe, care să constituie titlul executoriu distinct, reclamantul este îndreptățit la întoarcerea executării și la repunerea în situația anterioară. Împotriva susmenționatei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, pârâtul M.G. prin P., recurs pe care, însă, nu l-a timbrat. În acest sens, din analiza actelor dosarului, se constată că recurenta nu și-a îndeplinit obligația legală de plată a taxei de timbru până la primul termen de judecată stabilit, deși a fost citată cu mențiunea timbrării recursului cu taxă judiciară de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

În consecință, având în vedere dispozițiile art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 3 lit. m) și ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, precum și pe cele ale art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, potrivit cărora sunt supuse taxelor de timbru și căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, taxe care se plătesc anticipat, urmează ca, pentru neîndeplinirea obligației de plată a taxelor de timbru până la termenul stabilit, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și al art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995, recursul declarat în cauză să fie anulat ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de pârâtul M.G. prin P. împotriva sentinței civile nr. 2616 din 8 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 martie 2009.