ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1347/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Judecătoria sector 1 București prin

sentința civilă nr. 11755 din 11 septembrie 2007 a respins

acțiunea formulată de reclamantul Ministerul Dezvoltării

Regionale și Locuinței București în contradictoriu cu pârâta SC

I.D.S. SRL București, cu motivarea că reclamanta nu a făcut

dovada temeiniciei susținerilor sale, respectiv nu a dovedit faptul

că pârâta îi datorează suma de 131.152 lei cu titlu de finanțare

necuvenită în baza contractului din  ianuarie 2010.

Tribunalul București, secția

a VI-a comercială, prin decizia nr. 13/A din 13 februarie 2008 a respins

apelul declarat de reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale și

Locuinței București împotriva sentinței civile nr. 11.755 din 11

septembrie 2007, ca tardiv declarat.

Curtea de Apel București, secția

a VI-a comercială, prin decizia nr. 573/R din 16 mai 2008 a admis recursul

declarat de recurentul Ministerul Dezvoltării Regionale și

Locuinței București împotriva decizii nr. 13/A din 13 februarie 2008

a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, a casat

decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași

instanțe.

Tribunalul București, secția

a VI-a comercială, prin decizia comercială nr. 45/A din 8 octombrie

2008 a admis apelul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și

Locuinței București, împotriva sentinței civile nr. 11755 din 11

septembrie 2007 a Judecătoriei sectorului 1, a anulat hotărârea

atacată și a reținut cauza spre competentă soluționare

în primă instanță, întrucât capătul principal al

acțiunii vizează pretenții de peste 100.000 lei, iar litigiul

este de natură comercială.

Prin sentința comercială nr.

4246 din 16 martie 2009 Tribunalul București, secția a VI-a

comercială, a admis excepția prematurității și a

respins acțiunea reclamantului Ministerul Dezvoltării Regionale

și Locuinței București ca prematur formulată, deoarece nu a

fost făcută dovada convocării pârâtei la concilierea

directă prin depunerea unei dovezi de comunicare către pârâtă,

așa cum reglementează art. 7201 C. proc. civ.

Prin decizia comercială nr. 382

din 7 octombrie 2009 Curtea de Apel București, secția a V-a

comercială, a admis apelul reclamantului Ministerul Dezvoltării

Regionale și Locuinței București împotriva sentinței nr.

4246 din 16 martie 2009 a Tribunalului București, secția a VI-a

comercială, a desființat hotărârea atacată și a trimis

cauza la aceiași instanță pentru rejudecare, prin aceea că

întreaga corespondență purtată de părți anterior

formulării cererii de chemare în judecată corespunde scopului

concilierii directe, iar intimata pârâtă nu a suferit nici o

vătămare.

Împotriva deciziei comerciale nr. 382/7

octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Bucureșt, secția

a V-a comercială, a promovat recurs pârâta SC I.D.S. SRL București

care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate, solicitând în

temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., admiterea recursului și modificarea

deciziei atacate în sensul respingerii apelului reclamantei.

În dezvoltarea motivelor de recurs

s-a evocat că au fost încălcate dispozițiile art. 7201 C. proc.

civ., încercându-se a fi date efectele juridice specifice procedurii

concilierii directe unei corespondențe anterioare a părților.

Intimatul reclamant Ministerul

Dezvoltării Regionale și Locuinței București a depus

întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând materialul

probator administrat în cauză, raportat la criticile aduse prin cererea de

recurs, constată că acestea nu sunt justificate, urmând a respinge ca

nefondat recursul pârâtei pentru următoarele considerente.

Este de necontestat că

reglementările art. 7201 C. proc. civ. au un caracter imperativ și

sunt de maximă actualitate, prin aceea că în procesele și

cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea

cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea

litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.

În acest scop, reclamantul va

convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale

și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se

sprijină acestea iar convocarea se va face prin scrisoare recomandată

cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc

de comunicare care asigură transmiterea textului actului și

confirmarea primirii acestuia.

De asemenea data convocării

pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii

actelor, finalizând cu rezultatul concilierii ce se va consemna într-un înscris

cu arătarea pretențiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului

și a punctului de vedere al fiecărei părți.

La rândul său, art. 109 alin.

(2) C. proc. civ., prevede expres că în cazurile anume menționate de

lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după

îndeplinirea unei proceduri prealabile, iar dovada îndeplinirii procedurii

prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.

Chiar recurenta este aceea care

evidențiază existența unei corespondențe, în motivele de

recurs fiind detaliat și analizat conținutul adreselor din 8

februarie 2005, din 19 aprilie 2005 și din16 august 2005 de invitare la

conciliere.

De remarcat că adresa din 16

august 2005 a reclamantului către SC I.D.S. SRL, în esență,

constituie o veritabilă invitație la conciliere directă, fiind

precizat expres fundamentul de drept, respectiv dispozițiile imperative

prevăzute de art. 7201 C. proc. civ., indicate pretențiile și

temeiul lor legal, actele doveditoare, locul și ora concilierii,

finalizând cu precizarea sesizării instanței judecătorești

dacă litigiul nu va fi soluționat pe cale amiabilă.

Astfel reclamantul a încercat

soluționarea amiabilă a litigiului și într-un termen scurt,

fără a încălca drepturile procesuale ale pârâtei, rațiuni

pentru care urmează a respinge ca nefondat recursul pârâtei împotriva

deciziei comerciale nr. 382 din 7 octombrie 2009 a Curții de Apel

București, secția a V-a comercială, nefiind îndeplinită

nici o cerință din cele prevăzute de dispozițiile art. 304 C.

proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

SC I.D.S. SRL București împotriva deciziei comerciale nr. 382 din 7

octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședința publică, astăzi 22 aprilie 2010.