ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.11.2009

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3008/2009

HOTĂRÂRE
19.11.2009
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3008/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 8 decembrie

2009 reclamatul B.A. cheamă în judecată pe pârâta SC M.I.E. SRL,

Huedin, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța

să dispună anularea hotărârii A.G.A. nr. 50 din 28 noiembrie

2008 adoptată de pârâtă, cu cheltuieli de judecată.

Prin cererea

reconvențională formulată la 8 ianuarie 2009 R.E., în numele

pârâtei, solicită instanței să constate că hotărârea A.G.E.A.

nr. 50 din 28 noiembrie 2008 a societății comerciale pârâte prin care

s-a hotărât majorarea capitalului social de la 200 lei la 118.400 lei,

respectiv creșterea numărului de părți sociale de la 20 la

11.840, este legală și să pronunțe o sentință

care să țină loc de act autentic, să dispună

menționarea corespunzătoare în registrul comerțului și

publicarea în Monitorul Oficial al României – partea a-IV-a, cu cheltuieli de

judecată.

Prin sentința

comercială nr. 2/CC din 15 ianuarie 2009 Tribunalul Comercial Cluj admite

acțiunea reclamantului și dispune anularea hotărârii A.G.E.A. nr.

50 din 28 noiembrie 2008 adoptată de pârâtă și respinge cererea

reconvențională formulată de pârâtă, cu 1.012,3 lei

cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului, reținând că

majorarea capitalului social al pârâtei, ca societate cu răspundere

limitată, reprezintă una dintre situațiile în care legea impune

condiții deosebit de stricte pentru luarea deciziilor, respectiv votul

afirmativ al tuturor asociaților potrivit dispozițiilor art. 192 alin.

(2) din Legea nr. 31/1990, fiind vorba de o modificare a actului constitutiv.

Cum, în speță, hotărârea A.G.E.A. din 28 noiembrie 2008 de

majorare a capitalului social al pârâtei a fost luată numai cu votul unuia

dintre cei doi asociați, ce deține 50% din capitalul social, și

nu cu votul ambilor asociați, chiar dacă era la a doua convocare, deci

cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 192 alin. (2) din

Legea nr. 31/1990 ce vizează cvorumul cerut de lege în vederea

adoptării unei hotărâri care are ca obiect modificarea actului

constitutiv, instanța reține că această hotărâre este

nulă și nelegală, în cauză nefiind incidente – cum eronat

susține pârâta – dispozițiile art. 115 alin. (1) din Legea nr. 31/1990

care vizează adoptarea hotărârilor A.G.E.A. în cazul

societăților pe acțiuni.

Apelul declarat de

pârâtă împotriva sentinței primei instanțe este respins ca

neîntemeiat prin decizia civilă nr. 69 din 28 aprilie 2009 a Curții

de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, care reține, în acest sens, că reclamantul, prin

neparticiparea la ședința A.G.A. contestată și prin refuzul

de a semna procesul verbal al adunării cu a cărei hotărâre a

declarat că nu este de acord, se încadrează în categoria persoanelor

ce pot ataca o hotărâre A.G.A. potrivit art. 132 din Legea nr. 31/1990,

precum și că în speță sunt incidente dispozițiile

imperative ale art. 192 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 potrivit cărora

pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este

necesar votul tuturor asociaților, dispoziții încălcate cu

prilejul A.G.A. din 28 noiembrie 2008, a cărei hotărâre este astfel

lovită de nulitate absolută.

Împotriva deciziei de mai

sus pârâta declară recurs solicitând, cu invocarea motivului prevăzut

de art. 309 pct. 9 C. proc. civ., admiterea acestuia și, în principal,

modificarea în totalitate a deciziei recurate în sensul admiterii apelului,

respingerea cererii reclamantului și admiterea cererii

reconvenționale formulată de pârâta recurentă, înlăturarea

obligației de plată a cheltuielilor de judecată în fond și

în apel și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată

de 1.267 lei în apel și a cheltuielilor din recurs, iar în subsidiar,

casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În fundamentarea recursului

său pârâta recurentă critică instanța de apel pentru

greșita aplicare a dispozițiilor art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

condițiilor cărora reclamantul intimat nu răspunde întrucât a

refuzat semnarea procesului verbal al A.G.A. nefiind de acord cu cele

consemnate în acesta, atitudine echivalând – în opinia recurentei – cu

abținerea de la vot, postură ce nu-i permite să atace

hotărârea A.G.A. din 28 noiembrie 2008, precum și pentru greșita

aplicare a dispozițiilor art. 193 din Legea nr. 31/1990 față de

caracterul hibrid al societăților cu răspundere limitată

cum este și societatea recurentă, ca și față de faptul

că mărirea capitalului social, decisă prin hotărârea A.G.A.

atacată, s-a făcut în favoarea societății, iar unul dintre

asociați, legal citat, nu s-a prezentat nici la prima și nici la a doua

convocare a A.G.A.

Recurenta critică

instanța de apel și pentru a fi confirmat soluția primei

instanțe care a respins cererea sa reconvențională doar ca fiind

subsecventă cererii principale, fără a intra în cercetarea

fondului.

Prin întâmpinarea

depusă la dosar intimatul reclamant solicită respingerea recursului

ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

Examinând recursul pârâtei

reclamante reconvențional prin prisma motivului de nelegalitate invocat se

constată că acesta nu este fondat.

Dacă mărirea

capitalului social al societății comerciale pârâte este o

problemă de oportunitate ce vizează activitatea acesteia și cu

privire la utilitatea căreia instanța nu se poate pronunța,

criticile în legătură cu acest aspect urmând a nu fi examinate,

celelalte critici ale recurentei vizând greșita aplicare de către

instanța de apel a dispozițiilor art. 132 și ale art. 193 din

Legea nr. 31/1990 urmează a fi respinse întrucât reclamantul intimat, care

– așa cum și recurenta însăși recunoaște – nu a

participat la lucrările A.G.A. în cauză și a refuzat să

semneze procesul verbal cu al cărui conținut nu a fost de acord,

îndeplinește cerințele stabilite de art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

- aspect judicios reținut și de instanța de apel - având, deci,

calitatea de a solicita instanței anularea respectivei hotărâri a A.G.A.

din 28 noiembrie 2008, iar dispozițiile art. 193 din Legea nr. 31/1990 nu

prevalează față de dispozițiile imperative cuprinse în art.

192 alin. (2) din aceeași lege potrivit cărora pentru hotărârile

având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor

asociaților, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv

prevede altfel, dispoziții incidente în cazul de față care

vizează majorarea capitalului social al societății comerciale

pârâte, ceea ce implică modificarea actului constitutiv al acesteia, cum

temeinic a reținut și instanța criticată, recurenta

nedovedind că actul constitutiv sau o lege ar dispune astfel,

dispozițiile evocate ținând cont tocmai de specificitatea

societății cu răspundere limitată cu privire la care

prevederile art. 193 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 se aplică numai

pentru cazurile în care hotărârea în cauză nu are ca obiect modificarea

actului constitutiv.

Stabilind în mod legal

și temeinic că hotărârea A.G.A. în litigiu este nulă

absolut, justificat instanța de apel a respins cererea

reconvențională formulată de pârâtă care solicita

contrariul celor reținute de instanță, respectiv constatarea

legalității menționatei hotărâri, solicitare examinată,

implicit, în fond, atât de instanța de fond cât și de instanța

de control judiciar.

Față de cele de

mai sus, decizia recurată fiind legală și temeinică, cu

aplicarea prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul pârâtei

recurente împotriva acesteia urmează a fi respins ca nefondat.

Cu aplicarea

dispozițiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ. pârâta recurentă, ca

parte căzută în pretenții urmează a fi obligată

să plătească intimatului reclamant suma de 5.950 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Respinge recursul declarat

de pârâta SC M.I.E. SRL Huedin, împotriva deciziei nr. 69 din 28 aprilie 2009,

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta la

5.950 lei cheltuieli de judecată, către intimatul B.A.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 19 noiembrie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-12-03
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3202/2009
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 6038 din 5 mai 2008 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, a fost respinsă acțiunea prin care reclamanta A.A.C.
ÎCCJ 2010-09-29
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3017/2010
ul formulat de pârâta SC M.T.G. SRL, împotriva sentinței comerciale nr. 5730 din 8 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel, a fost respins ca nefondat prin decizia comercială nr. 127 din 25 februarie 2010. În motivarea deciziei, s-a rețin
ÎCCJ 2010-09-30
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3067/2010
Deliberând asupra recursului comercial de față, reține următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți, la data de 20 iulie 2009, reclamantul M.N. a chemat în judecată pe pârâtele G.A. și SC A.F. SRL, solicitând inst
ÎCCJ 2009-12-03
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3195/2009
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 2412 din 20 februarie 2008 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, a fost admisă în parte cererea reclamantului L
ÎCCJ 2011-03-17
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1167/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 7 octombrie 2008, reclamantul I.A. a chemat în judecată pe pârâta SC A.P. SA, solicitând ca
Sursă