ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3690/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3690/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 26 din 1 iunie 2009 a Curții de Apel Tg.Mureș - la care a fost înregistrată cauza în urma strămutării de la Curtea de Apel Cluj - a fost condamnat inculpatul B.N. (fiul lui M. și M., deținut în Penitenciarul Târgu Mureș) la pedepsele de 4 ani închisoare în baza art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. (faptă prevăzută la pct. 1 din rechizitoriu); 4 ani și 6 luni închisoare în baza art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.; 3 ani închisoare în baza art. 257 C. pen.
raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 (faptă prevăzută la pct. I.3 din rechizitoriu); 4 ani și 6 luni închisoare, în baza art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. (faptă prevăzută la pct. I.4 din rechizitoriu); 4 ani închisoare în baza art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. (faptă prevăzută la pct. I.5 din rechizitoriu); 4 ani și 6 luni închisoare în baza art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.
(faptă prevăzută la pct. I.6 din rechizitoriu) și 3 ani închisoare în baza art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. (faptă prevăzută la pct. I.6 din rechizitoriu). În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 6 luni în total 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. S-au aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa durata reținerii și arestării preventive de la 1 aprilie 2008 la zi.
S-a menținut sechestrul asigurator dispus prin ordonanța din 22 aprilie 2008 a procurorului din cadrul D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj. În baza art. 6 alin. (4) din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 155 alin. (5) C. pen. s-a dispus restituirea sumelor de 350 euro către martorul B.I.A., 150 lei și 30 euro către martorul K.R.A. și 400 euro către martorul H.V. În baza art. 6 1 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumelor de 500 euro primită de la denunțătorul B.V. și de 100 euro primită de la denunțătoarea I.C. Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că inculpatul B.N. a fost subcomisar de poliție desemnat să-și exercite activitatea în cadrul poliției judiciare cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ocupând postul de oficiu specialist II la Biroul Cercetări Penale din cadrul Poliției Sighetu Marmației.
Potrivit fișei postului inculpatul avea printre altele, obligații de : cooperare cu organele de parchet, justiție, control financiar, de expertiză, de medicină legală în problemele referitoare la administrarea probatorului în cauzele penale avute spre instrumentare de efectuare a controalelor tematice la Biroul Cercetări Penale și la posturile de poliție arondate, de sprijinire, îndrumare și coordonare a cercetării unor evenimente complexe încă din faza inițială; de deplasare la fața locului în cercetarea evenimentelor rutiere soldate cu decesul uneia sau mai multor persoane pe raza județului Maramureș; de coordonare, controlare, sprijinire și îndrumare a activității de cercetare penală la posturile de poliție arondate, de soluționare a unor lucrări și cauze penale repartizate, precum și a celor cu un grad ridicat de dificultate; de efectuare de cercetări, conform art. 207 C. proc.
pen., în cauzele preluate de la celelalte formațiuni operative, repartizate direct, precum și cele trimise de la parchetele teritoriale; de luare a unor decizii în cadrul activității proprii de cercetare penală, de îndeplinire a sarcinilor și activităților specifice șefului Biroului Cercetări Penale, în lipsa acestuia, de păstrare a confidențialității informațiilor la care avea acces. Profitând de funcția deținută inculpatul, în anumite cauze, a pretins și primit bani și bunuri de la diferite persoane pentru a instrumenta în mod favorabil, unor părți din cauze, anumite dosare, în sensul de a administra sau nu anumite mijloace de probă, de a propune anumite soluții ori în alte situații, de a face promisiuni că va interveni pe lângă procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, față de care lasă să se creadă că are o anumită influență, pentru a dispune soluții favorabile persoanelor cercetare în diferite cauze penale.
Pentru a fi sigur că soluțiile pe care urma să le propună în cauze vor fi confirmate de către procuror, inculpatul, cerea înainte de întocmirea referatului, opinia procurorului care supraveghea cauza. Astfel, cu privire la infracțiunea descrisă în rechizitoriu la pct. I.1, s-a reținut că la data de 7 noiembrie 2003 în localitatea Piatra, pe DN 19 a avut loc un accident rutier, soldat cu decesul victimei R.V. și cu vătămarea corporală gravă a martorului I.I. Acest accident s-a produs ca urmare a coliziunii autoturismului D., condus de martorul I.I., cu lama unui buldozer, transportat neregulamentar cu gabarit depășit, fără semnalizare și cu lama depășind axul drumului, de autocamionul condus de numitul F.E.
Ca urmare a leziunilor suferite martorul I.I. a fost internat în mai multe unități spitalicești din județul Maramureș. Inculpatul B.N. , a efectuat acte de urmărire penală în cauza penală nr. 353/P/2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației. Cu prilejul ascultării părții civile R.I. (soția victimei R.V.) și a martorului I.I., coinculpatul, înainte de finalizarea cercetărilor, i-a spus acestuia că la producerea accidentului a contribuit și culpa concurentă a respectivului martor care ar fi condus cu viteză autoturismul D. După aceasta, inculpatul s-a adresat martorei R.I., arătându-i că dorește ca dosarul cauzei să se soluționeze în termen rezonabil și că fratelui ei Iațco Ioan, să nu i se rețină nici o culpă, cerându-i o sumă de bani pentru instrumentarea favorabilă a dosarului.
Martora R.I. nu a dat nici un răspuns, relatând cele discutate cu inculpatul fratelui ei Iațco Ioan și restului familiei. Martorul I.I. a refuzat cererea inculpatului susținând că el nu are nici o culpă în producerea accidentului. La începutul anului 2004, inculpatul a telefonat familiei I. și discutând cu martora I.A., i-a pretins acesteia 100 euro pentru soluționarea rapidă și favorabilă a Dosarului nr. 2353/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației. La acea dată martorul I.I. se afla în spital. Martora I.A. - mama martorilor I.I. și R.I. - neavând cunoștințe juridice și dorind ca cercetările să fie finalizate, a fost de acord cu cererea inculpatului și a cerut cu împrumut suma de 100 euro numitei K.I.
Această sumă a fost dată apoi de denunțătoarea I.C. (fiica martorei I.A.) inculpatului B.N. în fața dispensarului din comuna Remeți. După ce a primit această sumă de bani inculpatul a finalizat cercetările și a întocmit la 29 martie 2004 referatul de terminarea urmăririi penale. În timpul urmăririi penale denunțătoarea a solicitat restituirea sumei de 100 euro dată ca mită inculpatului. Apărarea inculpatului susținută de soția acestuia, martora B.M.E. în sensul că la oprirea în localitatea Remeți, soțul său ar fi primit de la o tânără o coală de hârtie A4, a fost înlăturată necoroborându-se cu nici o altă probă a cauzei. S-a apreciat că fapta inculpatului B.N., ofițer de poliție judiciară în cadrul Poliției municipiului Sighetu Marmației, însărcinat să efectueze acte de urmărire penală în Dosarul nr. 353/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, de a pretinde de la martora I.A.
suma de 100 euro și de a primi de la fiica acesteia I.C. această sumă de bani, în scopul de a administra probatoriul în favoarea martorului I.I. - parte vătămată în cauză - și de a încheia cercetările într-un termen rezonabil, acte care intrau în îndatoririle de serviciu ale inculpatului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. Referitor la infracțiunea descrisă în rechizitoriu la pct. I.2 s-a reținut că la data de 3 iulie 2004, numitul B.C. l-a agresat pe numitul E.F., cauzându-i o fractură de mandibulă. Conform certificatului medico-legal nr. 393 din 12 iulie 2004 eliberat de Cabinetul medico-legal Sighetu Marmației partea vătămată a necesitat pentru vindecare un număr de 60-70 zile de îngrijiri medicale.
Cercetările au fost efectuate în cauza înregistrată sub nr. 691/P/2004 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, iar după începerea urmăririi penale față de B.C., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 C. pen., dosarul a fost repartizat inculpatului B.N. La 26 iulie 2004, denunțătorul B.V., tatăl lui B.C. i-a angajat avocat fiului său și l-a anunțat pe inculpat. Cu acest prilej, inculpatul i-a spus denunțătorului că avocatul nu îl va putea ajuta, pentru că acuzația adusă fiului este foarte gravă, însă dacă dorește, îl poate el ajuta, în sensul că va administra probatoriul în dosarul cauzei într-un mod care să conducă la adoptarea unei soluții de netrimitere în judecată.
Pentru aceasta inculpatul i-a pretins denunțătorului o sumă de bani. Speriat de consecințele unei condamnări penale a fiului său, denunțătorul a fost de acord cu cererea inculpatului și i-a dat acestuia 500 euro pentru soluționarea favorabilă a dosarului în care fiul său era învinuit. După primirea sumei de bani inculpatul i-a spus denunțătorului ca fiul său să se împace cu numitul E.F. și cu ocazia audierilor să solicite examinarea medico-legală a părții vătămate. Cu același prilej i-a spus denunțătorului că va vorbi cu partea vătămată să se prezinte la medicul legist pentru reexaminare. Inculpatul a administrat probatoriul în Dosarul nr. 691/P/2004 în modul arătat iar în urma reexaminării părții vătămate Serviciul Medico-Legal județean Baia Mare a concluzionat că în urma evoluției clinice favorabile, leziunile suferite de partea vătămată E.F.
au necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale. Ca urmare a împăcării lui B.C. cu partea vătămată și întrucât numărul de zile de îngrijiri medicale atrăgea o altă încadrare juridică, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 182 C. pen. și încetarea urmăririi penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 181 C. pen. S-a reținut că declarațiile prin care părțile în cauză arătau că se împacă, cât și declarația de învinuit a lui B.C., au fost luate fără participarea avocatului ales. De asemenea, relevant pentru modul în care s-a administrat probatoriul este și faptul că, deși pe declarația tipizată și înseriată de învinuit se consemnează că a fost audiat în data de 17 august 2004, în continuarea acestei declarații se consemnează următoarele „Azi, data de 06 august 2004, am dat numitului E.F., suma de 50.000.000 lei ca împăcare”.
Apărarea inculpatului, susținută de martorul U.Ș. în sensul că nu s-ar fi dat nici o sumă de bani lucrătorului de poliție, că denunțătorul B.V. ar fi cheltuieli banii în interes personal și că ar fi apreciat că a dat bani polițistului pentru a nu fi certat de soția sa a fost înlăturată, ea necoroborându-se cu nici o probă a cauzei. S-a apreciat că fapta inculpatul B.N., care în calitate de ofițer de poliție judiciară în cadrul Poliției Municipiului Sighetu Marmației însărcinat să efectueze acte de urmărire penală în Dosarul nr. 691/P/2004 al Parchetului de pe lângă Sighetu Marmației, în luna august 2004 a pretins și primit de la denunțătorul B.V., suma de 500 euro pentru a administra probatoriul în cauză, în favoarea fiului denunțătorului, numitul B.C.
- învinuit în cauza menționată pentru infracțiunea prevăzută de art. 182 C. pen. - acte privitoare la îndatoririle de serviciu ale inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. În legătură cu infracțiunea descrisă la pct. I.3 din rechizitoriu s-a reținut că în anul 2005-2006 denunțătorul P.C. a fost audiat în cauza penală de către inculpatul B.N., ofițer de cercetări penale, în cauza penală nr. 973/P/2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației pentru comiterea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen.
și de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. Denunțătorul P.C. deși avea angajat ca avocat pe martorul I.B., a fost chemat de inculpat la biroul său singur, pretinzându-i suma de 500 euro, susținând că prin influența pe care ar avea-o pe lângă primul procuror al parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației B.L., ar determina-o pe aceasta să dispună o soluție de netrimitere în judecată. Suma pretinsă urma să fie împărțită între inculpat și procurorul de caz. Întrucât se considera nevinovat, denunțătorul P.C. a refuzat să-i dea inculpatului suma pretinsă, afirmând că ar fi dispus să presteze câteva zile de muncă la construcția casei inculpatului.
Denunțătorul P.C. a reușit să înregistreze parțial discuția cu inculpatul, pe telefonul mobil. Ulterior, denunțătorul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 973/P/2005 din 15 februarie 2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației. Apărările formulate de inculpatul B.N. în sensul că denunțătorul ar fi vrut să se răzbune pe el pentru că „l-a băgat la închisoare” au fost înlăturate. Astfel s-au considerat că declarațiile martorilor A.R.F., C.B.M. și V.S. nu sunt relevante în cauză, nerezultând că denunțătorul ar fi autorul unor asemenea demersuri împotriva inculpatului. S-a mai constatat că denunțul formulat de P.C. se coroborează cu declarațiile martorilor K.R., P.I., P.D., B.I.
și B.A. și cu înregistrarea efectuată de denunțător cu telefonul mobil. În final s-a apreciat că fapta inculpatul B.N., care în calitate de ofițer de poliție judiciară în cadrul Poliției Municipiului Sighetu Marmației, însărcinat să efectueze acte de urmărire penală în Dosarul nr. 973/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, în toamna anului 2005, a pretins de la denunțătorul P.C. - învinuit în cauza menționată pentru comiterea infracțiunii de fals prevăzută de art. 288 alin. (1) și art. 290 C. pen. S-a apreciat că fapta inculpatul B.N.
care în calitate de ofițer de poliție judiciară însărcinat să efectueze acte de urmărire penală în Dosarul nr. 973/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației în toamna anului 2005 a pretins denunțătorului P.C., cercetat pentru faptele arătate, suma de 500 euro lăsând să se creadă că, prin influența pe care o are față de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, îl va determina pe acesta să adopte o soluție de netrimitere în judecată a denunțătorului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 alin. (1) și (2) C. pen., raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000. Relativ la infracțiunea descrisă la pct. I.4 din rechizitoriu s-a reținut că la data de 6 ianuarie 2008, denunțătorul B.I.A.
a comis un accident rutier pe DJ 186 în localitatea Bârsana, jud. Maramureș în urma căruia victima Ș.V. a decedat. Cercetările privind împrejurările comiterii accidentului rutier au fost efectuate în cauza penală nr. 55/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, dosarul fiind repartizat inculpatului B.N. spre soluționare. În cadrul actelor premergătoare, inculpatul l-a audiat pe denunțătorul B.I.A. care era cercetat pentru infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 C. pen.; prilej cu care i-a spus că deși s-a împăcat cu aparținătorii victimei, acest lucru nu îl absolvă de răspundere penală. Totodată, i-a mau spus denunțătorului că în cauză s-ar impune efectuarea unei expertize tehnico-științifice privind dinamica producerii accidentului și stabilirea culpelor, expertiză care va trebui să fie plătită de denunțător și care poate costa peste 1000 euro, iar concluziile expertizei îi pot fi defavorabile.
După comunicarea acestor aspecte în legătură cu probațiunea ce trebuie administrată și eventualele consecințe, inculpatul i-a pretins denunțătorului suma de 500 euro pentru a nu dispune administrarea celui mijloc de probă. Ca urmare, în ianuarie 2008 denunțătorul i-a remis inculpatului suma de 350 euro urmând ca restul de 150 euro să îi dea vând va avea bani. Potrivit înțelegerii inculpatul nu a mai dispus efectuarea expertizei tehnico-științifice în cauză, și a propus începerea urmăririi penale, propunerea fiind confirmată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației. După aceasta B.I.A. nu a mai vrut să-i dea inculpatului diferența de 150 euro, autodenunțându-se. În faza de urmărire penală denunțătorul a solicitat restituirea sumei de bani dată ca mită inculpatului.
S-a constatat de către instanță că denunțul formulat de B.I.A. se coroborează cu înregistrările efectuate în baza autorizației nr. 1/2008 emisă de Curtea de Apel Cluj și cu modul în care a fost administrat probatoriul în cauză în care sus-numitul denunțător era cercetat, dosar în care expertiza tehnico-științifică era absolut necesară în condițiile în care accidentul de circulație s-a soldat cu victime. Totodată, instanța a apreciat că declarațiile denunțătorului din datele de 12 și 13 martie 2008 se impun a fi înlăturate întrucât au fost luate înainte de începerea urmăririi penale la 27 martie 2008, iar procurorul nu a încheiat proces verbal conform art. 224 alin. (3) C. proc. pen. De asemenea, s-a considerat că nici citirea declarațiilor aceleiași persoane în fața instanței, în condițiile art. 327 alin. (3) C. proc.
pen., nu urmează a fi avute în vedere la judecarea cauzei întrucât declarațiile au fost obținute ilegal, conform art. 64 alin. (2) din cod. În final, s-a apreciat că fapta inculpatului B.N. care, în calitate de ofițer de poliție judiciară în cadrul Poliției Municipiului Sighetu Marmației, însărcinat să efectueze acte de cercetare penală în Dosarul nr. 55/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației în luna ianuarie 2008 a pretins suma de 500 euro și a primit efectiv suma de 350 euro de la denunțătorul B.I.A. - cercetat în cauza menționată pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 C. pen. - pentru a nu administra în cauză o expertiză tehnico-științifică pentru determinarea împrejurării comiterii accidentului rutier, act privitor la îndatoririle de serviciu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen.
raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. Privitor la infracțiunea descrisă la pct. I.5 din rechizitoriu s-a reținut că la data de 18 ianuarie 2008 cetățeanul maghiar H.I. a comis o infracțiune la regimul rutier, respectiv de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, având dreptul de a conduce suspendat, prevăzută de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002. După începerea urmăririi penale dosarul cauzei cu nr. 105/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației a fost repartizat inculpatului B.N. Cu prilejul audierii martorului H.I. la biroul inculpatului a fost prezent și denunțătorul K.R.A. care a asigurat o traducere provizorie, până la desemnarea unui traducător autorizat cetățeanului maghiar care nu cunoștea limba română.
Denunțătorul împrumutase martorului arătat, care îi era prieten, mașina cu care fusese surprins în trafic. În același cadru, inculpatul i-a lăsat să înțeleagă denunțătorului că el poate instrumenta în mod favorabil dosarul martorului H.I. dar că, pentru aceasta vor trebui să plătească ceva, fără să menționeze suma sau bunurile pretinse. Urmare acestor discuții, la 23 ianuarie 2008, când a fost audiat ca martorul în Dosarul penal nr. 105/P/2008 denunțătorul i-a dat inculpatului un parfum. Inculpatul a primit bunul, însă i-a spus denunțătorului că trebuie să se mai întâlnească o dată. La 30 ianuarie 2008 l-a chemat pe denunțător la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației. Inculpatul a intrat în sediul parchetului și a revenit după scurt timp spunându-i denunțătorului că prietenul săi va primit o amendă și își va putea ridica permisul de conducere.
După aceasta inculpatul i-a pretins denunțătorului K.R.A. suma de 150 lei, sumă pe care acesta i-a remis-o inculpatului. Înainte de soluționarea cauzei inculpatul i-a mai pretins denunțătorului încă două parfumuri bărbătești, bunuri care i-au fost remise la 12 februarie 2008. Cele trei parfumuri au fost evaluate la 30 euro. În faza de urmărire penală denunțătorul K.R.A. a solicitat restituirea sumei de 150 lei și 30 euro - valoarea parfumurilor date ca mită inculpatului. Apărările formulate de inculpat în sensul că nu a comis această infracțiune, că a solicitat două parfumuri de la denunțător însă după finalizarea cercetării, dar că nu a luat aceste parfumuri întrucât nu erau de calitate, fiind apă de colonie, au fost înlăturate, necoroborându-se cu nicio probă din dosar.
Astfel s-a considerat că denunțul formulat de K.R.A. și declarația dată în cursul urmăririi penale, se coroborează cu declarația martorului H.I. și cu notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate legal și cu imaginile surprinse și înregistrate la data de 30 ianuarie 2008, dar și cu actele din Dosarul nr. 105/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației instrumentat de inculpatul B.N. în care a propus scoaterea de sub urmărire penală a martorului arătat și aplicarea dispozițiilor art. 18 1 C. pen. S-a apreciat, că fapta inculpatului B.N., care în calitate de ofițer de poliție judiciară în cadrul Poliției Municipiului Sighetu Marmației însărcinat să efectueze acte de cercetare penală în Dosarul nr. 105/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, la începutul anului 2008, a pretins și primit de la denunțătorul K.R.A.
suma de 150 lei și trei parfumuri pentru a administra probatoriile în cauză în favoarea martorului H.I. învinuit în acea cauză pentru infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 - acte privitoare la îndatoririle de serviciu ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. Referitor la infracțiunea descrisă la pct. I.6 din rechizitoriu s-a reținut că la începutul lunii ianuarie 2008, inculpatului i-a fost repartizată spre soluționare cauza penală înregistrată sub nr. 97/P/2008 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației privind pe denunțătorul H.V., față de care la 21 ianuarie 2008 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 85 alin. (1) din O.U.G.
nr. 195/2008 constând în aceea că, la 14 ianuarie 2008, a condus pe drumurile publice un autovehicul având numerele de înmatriculare provizorii expirate de o zi. Denunțătorul a fost citat la 23 ianuarie 2008 la sediul Poliției Municipiului Sighetu Marmației unde inculpatul B.N. i-a adus la cunoștință că pentru fapta comisă poate fi trimis în judecată și condamnat și că de asemenea i se va anula permisul de conducere. După ce i-a spus acestea, inculpatul a pretins de la denunțător suma de 500 euro pentru a-i instrumenta în mod favorabil dosarul cauzei, pentru a fi evitate consecințele unei eventuale condamnări. Astfel, inculpatul a spus că va audia martori din care să reiasă faptul că este o persoană cu un comportament bun în societate și va propune să i se aplice o amendă cu caracter administrativ, iar permisul nu îi va fi anulat.
Totodată, inculpatul i-a mai spus denunțătorului că va discuta cu procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, pentru a confirma propunerea pe care el o va face. La 23 ianuarie 2008 denunțătorul H.V. i-a dat inculpatului suma de 400 euro iar la 24 ianuarie 2008 încă 150 euro, în fața parchetului, unde, după ce a intrat a revenit la scurt timp și i-a comunicat denunțătorului că a vorbit cu primul procuror, iar acesta urmează să confirme propunerea. Acest lucru nu a fost real, întrucât inculpatul nu a discutat cu primul procuror, ci doar s-a interesat la ce procuror este distribuit dosarul. În faza de urmărire penală denunțătorul a cerut restituirea sumelor de 400 euro și 150 euro dată inculpatului.
Apărările formulate de inculpat în sensul că nu a comis această faptă și că a procedat la audierea denunțătorului H.V. și a prietenei acesteia B.M., că s-a deplasat la parchet pentru a discuta soluția cu procurorul A. și că acesta i-a spus că se poate aplica o sancțiune cu caracter administrativ după ascultarea a trei martori privind conduita făptuitorului că nu a avut nici o discuție cu denunțătorul și că la 30 ianuarie 2008 i s-a pregătit un flagrant, care nu a reușit, au fost înlăturate de instanță, ca fiind în contradicție cu materialul probator al cauzei. Astfel s-a considerat că denunțul formulat de H.V. se coroborează cu declarațiile martorilor M.C.Ș., N.I.
și B.I.B., cu modul de administrare a probatoriului în Dosarul nr. 97/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației în care era cercetat denunțătorul și cu notele de redare a convorbirilor telefonice și a discuțiilor interceptate ambiental în mod legal în baza ordonanței provizorii emise la 29 ianuarie 2008 de D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj confirmată prin încheierea nr. 1 din 31 ianuarie 2008 a Curții de Apel Cluj, și a Autorizației nr. 1 din 31 ianuarie 2008. Totodată, instanța a apreciat că declarația denunțătorului H.V. din 30 ianuarie 2008 luată înaintea începerii urmăririi penale care a avut loc la 27 martie 2008, deci în faza actelor premergătoare, trebuia înlăturată întrucât procurorul nu a încheiat proces verbal conform art. 224 alin. (3) C. proc.
pen. De asemenea nici citirea declarației acestui martor, în temeiul art. 327 alin. (3) din același cod, nu urmează a fi avută în vedere la judecarea cauzei fiind obținută ilegal, conform art. 64 alin. (2) din cod. S-a apreciat că fapta inculpatului B.N., care, în calitate de ofițer de poliție judiciară în cadrul Poliției Municipiului Sighetu Marmației, însărcinat să efectueze acte de cercetare penală în Dosarul nr. 97/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, în luna ianuarie 2008 a pretins suma de 500 euro și a primit efectiv 400 euro de la denunțătorul H.V., cercetat în cauza menționată pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 85 alin. (1) din O.U.G.
nr. 195/2002, pentru a administra probatoriul în favoarea denunțătorului, acte privitoare la îndatoririle de serviciu ale inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. Fapta aceluiași inculpat de a pretinde de la același denunțător suma de 500 euro, din care a primit efectiv 400 euro, lăsând să se creadă că prin influența pe care o are la procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, îi va determina pe aceștia să adopte o soluție de netrimitere în judecată a denunțătorului în același Dosar nr. 97/P/2008 întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 alin. (1) și (2) C. pen.
raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000. În baza textelor legale arătate, pentru cele șapte infracțiuni săvârșite, instanța a aplicat inculpatului pedepse privative de libertate orientate înspre minimul legal ținând seama, potrivit art. 72 C. pen., de pericolul social al faptelor, de calitatea inculpatului de ofițer de poliție judiciară, de lipsa antecedentelor penale și de conduita anterioară bună în familie și societate, dovedită în acte și cu declarațiile martorilor audiați în circumstanțiere T.G. și M.I. Față de numărul mare de infracțiuni instanța a considerat că se impune aplicarea unui spor de concurs de 6 luni închisoare. Privitor la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute la pct. I.2 și I.5 din rechizitoriu din infracțiunile de luare de mită în infracțiunea de primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 C. pen., aceasta s-a considerat nefondată.
Astfel s-a constatat că în primul caz de la pct. I.2 din rechizitoriu, inculpatul a pretins de la denunțătorul B.V. suma de 500 euro în luna august 2004 când efectua acte de urmărire penală în Dosarul nr. 691/P/2004 finalizat la 5 octombrie 2004, iar în al doilea caz de la pct. I.5 din rechizitoriu inculpatul a pretins și primit parfumurile și 150 lei de la denunțătorul K.R.A., în timp ce efectua acte de urmărire penală în Dosarul nr. 105/P/2008 cu privire la martorul H.I., respectiv la datele de 23 și 31 ianuarie 2008, dosarul fiind finalizat la 1 februarie 2008. Instanța a fost în imposibilitatea de a-i audia pe martorii B.I.A., H.V., H.I. și K.R.A., cu toate că au fost citați la mai multe termene de judecată, inclusiv cu mandate de aducere, astfel că s-a dispus citirea declarațiilor date la urmărirea penală, în conformitate cu dispozițiile art. 327 alin. (3) C. proc.
pen. Privitor la declarațiile martorilor B.I. și H.V., aceștia nu au putut fi interogați de inculpat, nici în faza de urmărire penală nici în fața instanței, situație în care declarațiile acestora au fost înlăturate. Ca încălcând dispozițiile art. 6 paragr. 1 și 3 lit. d) din C.E.D.O. Referitor la declarațiile martorilor H.I. și K.R.A. date în faza de urmărire penală, acestea au fost luate în considerare la pronunțarea hotărârii, cei doi martori neputând fi audiați în cadrul cercetării judecătorești ei fiind plecați din țară la adrese necunoscute. S-a mai reținut că la urmărirea penală martorul H.I. a fost ascultat la 17 aprilie 2008 în prezența celor doi avocați aleși ai inculpatului, iar în aceeași zi, la ascultarea martorului K.R.A., avocații nu au mai participat urmând să plece la Cluj, întocmindu-se proces-verbal în aceeași zi orele 18.
În legătură cu apărările inculpatului în sensul că în procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală nu i s-au prezentat toate faptele pentru care a fost trimis în judecată, acestea s-au considerat nefondate. Astfel, a rezultat că procurorul i-a adus la cunoștință inculpatului întreg materialul de urmărire penală, el declarând că nu are nici o obiecție cu privire la modul de administrare și că nu solicită nici o probă în această fază a procesului penal, că nu se consideră vinovat și că nu dorește să dea declarații în cauză. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal inculpatul B.N., care invocând dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 2 și 10 C. proc. pen. a susținut că hotărârea atacată este fundamentată pe un act de sesizare lovit de nulitate, pe acte de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și pe o cercetare judecătorească incompletă și desfășurată cu înfrângerea legii. Astfel, prin primul motiv de casare s-a susținut că prezentarea materialului s-a făcut doar pentru două infracțiuni prevăzute de art. 254 alin. (1) și (2) din art. 257 alin. (1) și (2) C. pen., ambele cu referire la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, iar prin rechizitoriu inculpatul a fost trimis în judecată pentru fapte, ceea ce ar impune restituirea cauzei la procuror. De asemenea, s-a mai susținut că prin rechizitoriu inculpatul a fost trimis în judecată pentru patru fapte pentru care nu există act de punere în mișcare a acțiunii penale. Totodată s-a mai susținut că începerea urmăririi penale s-a făcut la 27 martie 2008, fără indicarea actelor premergătoare efectuate și că tot astfel extinderea urmăririi penale dispusă prin rezoluțiile din 9 aprilie 2008, 15 aprilie 2008 și 18 aprilie 2008 nu au la bază acte care să fi fost indicate în concret. S-a solicitat a se constata că sunt îndeplinite cerințele art. 332 alin. (2) C. proc. pen. pentru restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale. Prin al doilea motiv de casare s-a susținut că instanța nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturilor lor și să reglementeze soluția procesului. S-a menționat în acest sens să nu a rezultat imposibilitatea ascultării martorilor B.I.A., H.V., K.R.A. și H.I. și că se impune reluarea judecății în vederea audierii acestor persoane. S-a mai susținut că instanța a avut în vedere denunțurile formulate de B.I.A. și H.V., dar și înregistrări ale unor convorbiri ale acestora cu inculpatul obținute în faza actelor premergătoare, lipsind procesul verbal întocmit de procuror. Tot astfel s-a susținut că denunțătorii au fost ascultați ca martori deși ei s-au constituit părți civile cu sumele de bani ori cu echivalentul bunurilor date inculpatului și că s-au încălcat dispozițiile art. 82 C. proc. pen., impunându-se aplicarea dispozițiilor art. 64 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 197 din același cod. De asemenea s-a mai susținut că instanța a respins cererea de confruntare formulată în condițiile art. 87, art. 88 C. proc. pen. În sfârșit, s-a menționat că hotărârea de condamnare este greșită, nefiind fundamentată decât pe baza unui material probator ilegal obținut. S-a solicitat casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare și în subsidiar achitarea pentru inexistența faptelor. Examinând hotărârea atacată în baza motivelor de casare invocate, dar și sub toate aspectele și conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen. Curtea constată nefondat recursul declarat de inculpat. I. Din actele și lucrările dosarului se constată că inculpatul B.N. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 6/P/2008 din 23 mai 2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, verificat de procurorul șef al acestui serviciu, sub aspectul legalității și temeiniciei conform art. 264 alin. (3) C. proc. pen. și art. 22 2 din O.U.G. nr. 43/2002. Prin dispozitivul acestui rechizitoriu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru faptele descrise la pct. I.1, I.2, I.3 și I.5 și trimiterea în judecată a inculpatului pentru infracțiunile de luare de mită prevăzute de art. 254 alin. (1) și 2 raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 descrise la pct. I.1, I.2, I.4, I.5 și I.6 (5 fapte) și de trafic de influență prevăzute de art. 257 raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 descrise la pct. I.3 și I.6 din rechizitoriu (2 fapte). Acest act de sesizare a instanței cuprinde toate datele prevăzute de art. 263 C. proc. pen. respectiv faptele și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală, mențiunile prevăzute de art. 203, datele privitoare la persoana inculpatului, faptele reținute în sarcina sa, încadrarea juridică, probele pe care se întemeiază învinuirea, măsurile preventive luate și durata lor și dispoziția de trimitere în judecată. Premergător acestui act, la 22 mai 2008 între orele 11-13, potrivit art. 250 C. proc. pen. procurorul, așa cum rezultă din procesul verbal aflat în dosar, l-a chemat pe inculpat în fața sa, i-a pus în vedere că are dreptul de a lua cunoștință de materialul de urmărire penală, arătându-i încadrarea juridică a faptelor săvârșite, i-a asigurat posibilitatea de a lua cunoștință de material și l-a întrebat dacă are de formulat cereri noi sau dacă voiește să facă declarații suplimentare. În prezența avocatului ales inculpatul a luat cunoștință de întreg materialul de urmărire penală, nu a făcut obiecțiuni la modul lui de administrat, menționând că nu are de formulat cereri în probațiune în această fază procesuală, că se consideră nevinovat și că nu dorește să facă alte declarații în prezenta cauză. Așa fiind, au fost respectate garanțiile conferite inculpatului de acest text, nefiind incidente nulități din cele prevăzute de art. 197 C. pen. Împrejurarea că, în prima parte a procesului verbal seria 3 nr. 0186008 aflat la fila 318 din dosarul de urmărire penală, vol. 1, se menționează pe scurt calitatea de inculpat a recurentului B.N. în Dosarul nr. 6/P/2008 pentru infracțiunile prevăzute de art. 254 C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nt.78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., nu poate atrage nulitatea acestui act, întrucât procurorul și-a îndeplinit obligația stabilită de art. 250 C. proc. pen. de a-l informa pe inculpat despre toate probele strânse, în scopul de a obține contribuția acestuia la verificarea probelor și formularea de apărări. Deși la prezentarea materialului inculpatul avea posibilitatea de a combate încă din faza de urmărire penală imputarea care i-a fost adusă, recurentul nu a valorificat acest drept, declarând sub semnătură proprie, în prezența avocatului să nu are de formulat cereri în probațiune. De altfel, pentru toate cele șapte infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, inculpatul a luat cunoștință încă de la începerea urmăririi penale împotriva sa, prin rezoluțiile din 27 martie 2008 în cazul H.V. și B.I.A., 9 aprilie 2008 în cazul I.C., 15 aprilie 2008 în cazul K.R.A. și P.C. și 18 aprilie 2008 în cazul B. Potrivit dispozițiilor art. 228 alin. (1) C. proc. pen., organul de urmărire penală, sesizat în baza art. 221 dispune prin rezoluție începerea urmăririi penale când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale. În speță, în vederea începerii urmăririi penale procurorul a ținut seama de denunțurile persoanelor arătate, din care nu rezultau cazuri de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, conform textului evocat și așa fiind, el a procedat corect dispunând începerea urmăririi penale. Față de cele ce preced, criticile formulate în sensul existenței unor nulități, referitoare la sesizarea instanței din cele prevăzute de art. 197 alin. (2) cu referire la art. 385 9 alin. (1) pct. 2 C. proc. pen. care să conducă la restituirea cauzei la procuror în baza art. 332 pentru refacerea urmăririi penale nu pot fi primite, fiind neîntemeiată. II: Referitor la susținerea din recurs în sensul că s-ar impune reluarea judecății de către prima instanță întrucât nu a rezultat imposibilitatea ascultării denunțătorilor B.I.A., H.V., K.R.A. și H.I., aceasta nu poate fi primită. Din actele dosarului se constată că prima instanță s-a preocupat ca aceste persoane să fie ascultate în cadrul cercetării judecătorești, dispunându-se citarea lor la mai multe termene, cu mandate de aducere la adresele cunoscute din țară și apoi la adrese din străinătate. A rezultat, cu toate eforturile instanței că acest lucru nu a fost posibil. Referitor la B.I.A. și H.V., instanța de fond a constatat că ei nu au putut fi interogați de inculpat nici în faza de urmărire penală și nici în cadrul cercetării judecătorești iar declarațiile date de ei înaintea începerii urmăririi penale, în condițiile nerespectării dispozițiilor art. 224 alin. (3) C. proc. pen. nu pot constitui mijloc de probă. În această situație, instanța de fond și-a fundamentat soluția pe celelalte probe legal administrate. Ca atare, critica formulată în sensul că prima instanță a făcut o cercetare judecătorească incompletă prin neaudierea acestor persoane nu poate fi primită. Relativ la susținerea din recurs că denunțătorii au fost nelegal ascultați ca martori, deși s-au constituit părți civile cu sumele sau echivalentul bunurilor date inculpatului nici aceasta nu poate fi primită. Din examinarea actelor dosarului se constată că persoanele care au depus denunțuri, au făcut declarații în cauză în calitate de martori, pentru ele operând cazul de nepedepsire prevăzut de art. 255 alin. (3) C. pen. Împrejurarea că aceste persoane au solicitat restituirea sumelor sau echivalentul bunurilor date inculpatului nu le conferă calitatea de părți civile întrucât dreptul lor este consfințit de dispozițiile art. 258 alin. (3) C. pen. coroborate cu cele ale art. 6 1 din Legea nr. 78/2000 potrivit cărora banii, valorile sau alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, în cazul când aceasta denunță autorității fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea fapt, condiție îndeplinită în speță. Ca atare, referitor la persoanele denunțătoare care au fost ascultate cu respectarea legii, nu sunt incidente nulitățile prevăzute de art. 197 ori dispozițiile art. 64 alin. (2) C. proc. pen. Privitor la înregistrările convorbirilor purtate telefonic ori ambiental de către inculpat, acestea s-au făcut legal, cu confirmarea sau autorizarea judecătorului, întocmindu-se procese verbale de certificare. În legătură cu susținerea din recurs în sensul greșitei respingeri de către prima instanță a cererii de confruntare între martorii U.Ș. propus de inculpat și B.V., se constată aceasta a fost legal dispusă de prima instanță, neexistând contraziceri sau aspecte de lămurit care să facă necesară reaudierea acestor persoane. De altfel, atunci când a fost ascultat atât inculpatul personal cât și prin apărător, procurorul și instanța au avut putința să pună întrebări martorilor. III. Referitor la susținerea din recurs în sensul că se impune achitarea inculpatului pentru inexistența faptelor, această critică urmează a fi analizată în baza motivului de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. Din actele dosarului se constată că instanța a administrat toate probele necesare stabilirii adevărului în cauză și că în mod corect a reținut vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat. Astfel, inculpatul recurent B.N., ofițer de poliție judiciară, cu grad de subcomisar de poliție, a ocupat postul de ofițer specialist II la Biroul Cercetări Penale din cadrul Poliției Sighetu Marmației și profitând de funcția deținută a pretins și primit bani și bunuri în vederea instrumentării în mod favorabil unor părți din dosarele penale pe care le avea în lucru prin administrarea sau neadministrarea unor mijloace de probă, prin propunerea unor anumite soluții oro promisiunea că va interveni pe lângă procurori, lăsând să se creadă că are influență asupra acestora, pentru a dispune soluții favorabile persoanelor cercetate. Probele administrate în cauză au confirmat că:
La începutul anului 2004 a pretins de la martora I.A. suma de 100 euro și a primit această sumă de la fiica acesteia I.C. pentru administrarea probatoriului în favoarea martorului I.I. - în Dosarul penal nr. 353/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din legea nr. 78/2000. În acest sens sunt denunțul martorei I.C., declarațiile martorilor I.A., I.I., K.I. probe coroborate cu actele din dosarul penal instrumentat.
În luna august 2004 a pretins și primit de la denunțătorul B.V. suma de 500 euro pentru a administra probatoriul în favoarea lui B.C. învinuit pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen. în Dosarul penal nr. 691/P/2004 al aceluiași parchet, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. În acest sens sunt denunțul și declarațiile martorilor B.V., B.C. coroborate cu actele din dosarul penal menționat.
În toamna anului 2005 a pretins de la denunțătorul P.C., învinuit în cauza penală nr. 973/P/2005 a aceluiași parchet, de săvârșirea infracțiunii de fals prevăzută de art. 288 și art. 290 C. pen., suma de 500 euro lăsând să se creadă că prin influența pe care o are la prim-procurorul parchetului, îl va determina pe acesta să adopte o soluție de netrimitere în judecată, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000. În acest sens sunt denunțul și declarațiile martorului P.C., declarațiile martorilor B.R., P.I., P.D., B.I. și B.A. și înregistrarea convorbirii cu inculpatul efectuată de denunțător cu telefonul mobil.
În luna ianuarie 2008 a pretins suma de 500 euro și a primit efectiv suma de 350 euro de la denunțătorul B.I.A. cercetat în Dosarul nr. 55/P/2008 al aceluiași parchet pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, pentru a nu administra în cauză o expertiză tehnico-științifică pentru determinarea împrejurărilor comiterii accidentului rutier, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. În acest sens sunt denunțul formulat de B.I.A. coroborat cu înregistrările convobirilor inculpatului cu denunțătorul, legal efectuate și cu actele dosarului penal menționat.
La începutul anului 2008 a pretins și primit de la denunțătorul K.R.A. suma de 150 lei și 3 parfumuri pentru a administra, în Dosarul penal nr. 105/P/2008 al aceluiași parchet, pe care îl avea în lucru, probatoriul în favoarea martorului H.I. învinuit în acea cauză pentru infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. În acest sens sunt denunțul formulat de K.R.A. și declarațiile acestuia, declarația martorului H.I. și notele de redare a convorbirilor telefonice legal interceptate și imaginile surprinse și înregistrate la 30 ianuarie 2008, precum și actele dosarului menționat;
În luna ianuarie 2008 a pretins de la denunțătorul H.V. învinuit în Dosarul penal nr. 97/P/2008 al aceluiași parchet pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 85 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, suma de 500 euro, din care a primit efectiv suma de 400 euro, pentru a administra probatoriul în favoarea acestuia, lăsând totodată să se creadă că prin influența pe care o are îi va determina pe procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației să adopte soluția de netrimitere în judecată a denunțătorului, faptele întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență prevăzute de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea 78/2000 și de art. 257 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000. În acest sens sunt denunțul formulat de H.V., declarațiile martorilor M.C.Ș., N.I., B.I.B., notele de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpat și denunțător și actele din dosarul penal menționat. Întrucât soluția de condamnare, la pedepse situate în mod corect înspre minimul legal având în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., este conformă cu probele de vinovăție administrate nu subzistă eroarea gravă de fapt invocată de recurentul inculpat. Față de considerentele ce preced, constatând neîntemeiate criticile formulate și nerezultând aspecte de fapt și de drept care pot fi luate în considerare din oficiu ca motive de casare, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B.N., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat cu suma de 350 lei. Se va stabili ca suma de 50 lei reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales să fie avansat din fondul M.J.L.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.N. împotriva sentinței penale nr. 26 din 1 iunie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, reținerea și arestarea preventivă de la 1 aprilie 2008 la 10 noiembrie 2009. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 50 lei onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul M.J.L.C. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 10 noiembrie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.