CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 1805/02 de Ioana DONIC împotriva Moldovei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Catrică Secțiune), care a stat la 10 ianuarie 2006 în calitate de Cameră compusă de: Sir Nicolas Bratza Președintele Casadevall Pellonpäää Maruste Pavlovschi Borrego Borrego Šikuta, judecători și dl M. O’Boyle Grefier Având în vedere cererea depusă la 29 august 2001, Având în vedere corespondența cu părțile, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dna Ioana Donic, este un național moldovenesc născut în 1928 și trăiește în Volintiri. Faptele cazului, astfel cum a fost prezentat de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. În 1999 reclamantul a adus o acțiune civilă împotriva vecinului său, în căutarea demolării unei construcții ilegale pentru animalele sale domestice, construite în fața casei sale. Prin o hotărâre finală din 9 martie 1999, Curtea de District Stefan Vodă a decis în favoarea reclamantului și a ordonat vecinului ei să demoleze construcția ilegală și să-și mențină animalele la cel puțin 15 distanță. Reclamantul a scris șapte plângeri Biroului Bailiffului și Ministerului Justiției, în căutarea executării hotărârii din 9 martie 1999. 1. Reclamantul s-a plâns în fond, în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, că, din cauza neexecuției hotărârii din 9 martie 1999, dreptul ei de a-și determina drepturile civile de către o instanță într-o perioadă rezonabilă de timp a fost încălcat. 2. Reclamantul s-a plâns, de asemenea, în temeiul articolului 8 din Convenție, că dreptul ei la viață privată a fost încălcat. La 19 martie 2004, Curtea a transmis observațiile reclamantului, care a fost invitată să-și prezinte observațiile scrise până la 16 aprilie 2004. 2004 Curtea a subliniat reclamantului că termenul limită pentru prezentarea observațiilor s-a expirat și i-a avertizat că, fără prelungirea termenului solicitat, Curtea ar putea decide să anuleze cazul în afara listei de procedură. La 27 octombrie 2004, un avocat din Registrul Curții a chemat reclamantul să cerceteze dacă are intenția de a-și continua cazul. Reclamantul a declarat că nu a înțeles conținutul scrisorilor anterioare, deoarece erau în limba engleză. La 3 noiembrie 2004, a fost trimisă o scrisoare înregistrată în română, solicitându-i să prezinte observațiile sale scrise cu privire la observațiile guvernului cu privire la acest caz până la 16 decembrie 2004, sau să informeze Curtea că nu a vrut să adauge nimic la cererea sa originală. Având în vedere cele de mai sus, în conformitate cu art. 37 § 1 din Convenție, Curtea consideră acum că reclamantul nu intenționează să își continue cererea. În plus, Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție, care necesită continuarea examinării cererii. Din aceste motive, Curtea este în unanimitate Decide să scoată cererea din lista de cazuri. Președintele grefierului Michael O’Boyle Nicolas Bratza
Application no. 1805/02
by Ioana DONIC
against Moldova
The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 10
January 2006 as a Chamber composed of:
Sir
Nicolas
Bratza
,
President
,
Mr
J.
Casadevall
,
Mr
M.
Pellonpää
,
Mr
R.
Maruste
,
Mr
S.
Pavlovschi
,
Mr
J.
Borrego Borrego
,
Mr
J.
Šikuta,
judges
,
and Mr M.
O’Boyle
,
Section Registrar
,
Having regard to the above application lodged on 29 August 2001,
Having regard to the correspondence with the parties,
Having deliberated, decides as follows:
The applicant, Mrs Ioana Donic, is a Moldovan national who was born in 1928 and lives in Volintiri.
The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.
In 1999 the applicant brought a civil action against her neighbour, seeking the demolition of an illegal construction for his domestic animals, built in front of her house.
By a final judgment of 9 March 1999, the Stefan Vodă District Court ruled in favour of the applicant and ordered her neighbour to demolish the illegal construction and to keep his animals at a distance of at least 15
metres from the applicant’s house.
The applicant wrote seven complaints to the Bailiff’s Office and to the Ministry of Justice, seeking the enforcement of the judgment of 9
March
1999.The Bailiff did not enforce the judgment or demolish her neighbours’ construction.
1.The applicant complained in substance under Article 6 § 1 of the Convention, that by reason of the non-enforcement of the judgment of 9
March
1999, her right to have her civil rights determined by a court within a reasonable period of time was violated.
2.The applicant also complained under Article 8 of the Convention that her right to private life was breached.
On 18
February
2004 the Court received the Government’s observations on the case. On 19 March 2004 the Court transmitted the observations to the applicant, who was invited to submit her written comments by 16
April
2004.Having received no reply, by a registered letter of 25
May
2004 the Court pointed out to the applicant that the deadline for submitting observations had expired and warned her that, no extension of the time-limit having been requested, the Court might decide to strike the case off its case-list. The applicant did not reply.
On 27 October 2004 a lawyer from the Registry of the Court called the applicant to enquire on whether she intended to pursue her case. The applicant declared that she had not understood the contents of the previous letters, because they were in English.
On 3 November 2004 she was sent a registered letter in Romanian, requesting her to submit her written comments on the Government’s observations on the case by 16 December 2004, or to inform the Court that she did not wish to add anything to her original application. The applicant received that letter but did not reply.
In the light of the above, in accordance with Article 37 § 1 of the Convention, the Court now considers that the applicant does not intend to pursue her application. Furthermore, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention which require the continuation of the examination of the application.
For these reasons, the Court unanimously
Decides
to strike the application out of its list of cases.
Michael
O’Boyle
Nicolas
Bratza
Registrar
President