ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8304/2007

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8304/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din Camera de Consiliu din 9 februarie 2007 a

Tribunalului Sibiu, pronunțată în dosar nr. 318/85/2006 a fost respinsă

cererea de lămurire a dispozitivului sentinței

civile nr. 1398 din 22 noiembrie

2006,

pronunțată de Tribunalul Sibiu formulată de Primarul Municipiului Mediaș în

contradictoriu cu reclamanții K.M. și K.J., p

ârâtul fiind obligat la

plata sumei de 180 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr.

1398/2006 s-a anulat dispoziția nr. 818/2006, emisă de Primarul Municipiului

Mediaș. Tribunalul a arătat în motivarea hotărârii împrejurarea pentru care

primarul nu mai putea reveni asupra dispoziției,

deoarece

emisese dispoziția nr. 1380/2005.

A mai precizat că, dispozitivul hotărârii este

suficient de clar și

lămuritor, deoarece s-a

anulat un act emis de Primarul Municipiului Mediaș.

De fapt, s-a

reținut că, prin cererea formulată nu se solicită lămurirea

dispozitivului hotărârii, ci, așa cum în

mod clar s-a arătat în motivare, s-a

cerut lămurirea actului nr. 1380/2005, emis anterior de primar, precum

și

indicarea modului în care trebuie interpretate și

aplicate dispozițiile din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

Deoarece o astfel

de solicitare este inadmisibilă pe calea prevăzută de

art.

281

1

C. proc. civ., cererea a fost respinsă.

Î

n baza disp. art.274 C. proc. civ.,

tribunalul 1-a obligat pe Primarul

Municipiului

Mediaș la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 180 lei,

reținând

ca admisibilă cererea privind cheltuielile de judecată, întrucât

art. 281

3

alin. (2) C. proc. civ. trebuie

interpretat în sensul că partea nu va putea fi obligată la suportarea

cheltuielilor de judecată, în situația în care

cererea de îndreptare,

completare sau lămurire a hotărârii este admisă.

Rațiunea textului stă în aceea că, într-o astfel de situație ce a

determinat admiterea cererii, culpa nu aparține părților, ci instanței. Când

cererea de

îndreptare, completare sau lămurire a dispozitivului se

respinge ca

neîntemeiată sau inadmisibilă,

cheltuielile de judecată sunt datorate conform

principiului înscris în

art. 274 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 173/A din 23 mai 2007, Curtea de Apel Alba Iulia, secția

civilă, a respins apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Mediaș

împotriva încheierii din Camera de Consiliu din 9 februarie 2007,

pronunțată de Tribunalul Sibiu, în dosar nr. 318/85/2006

și 1-a obligat să

plătească

intimaților K.M. și K.J. suma de 660 lei

cheltuieli de judecată.

Instanța de apel a reținut în esență, că apelantul nu a atacat sentința

civilă nr. 495/2005 a Tribunalului Sibiu,

aceasta intrând în puterea lucrului

judecat,

anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, constituind astfel un

titlu

executoriu.

Î

n baza acestui titlu a fost emisă dispoziția nr. 1380/2005 de către

Primarul Municipiului Mediaș prin care a oferit măsuri reparatorii în

echivalent în sumă de 150704 lei, ofertă

acceptată de reclamanți.

Dispoziția nr. 818/2006,

emisă anterior de primar, care a modificat-o pe prima a fost anulată prin

hotărâre judecătorească irevocabilă, iar prin cererea

de lămurire a dispozitivului și prin apel s-a

reținut că se tinde la modificarea

a două hotărâri

judecătorești irevocabile.

Apelantul pârât

fiind căzut în pretenții, în speță sunt aplicabile disp.

art.

281

3

C. proc. civ., numai în ipoteza în care cererea petentului ar

fi fost admisă.

Î

mpotriva acestei ultime hotărâri, în termen

legal a declarat recurs pârâtul Primarul Municipiului Mediaș.

Invocând prevederile

art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul, în esență, a

susținut

aceleași critici din apel, în sensul că cererea de lămurire a

dispozitivului sentinței civile nr. 1398/2006

trebuia admisă, deoarece prin

anularea

dispoziției nr.818/2006, emisă de Primarul Municipiului Mediaș,

rămânând în vigoare dispoziția nr. 1380/2005,

suma de 150704 lei, după

intrarea în

vigoare a Legii nr. 247/2005 nu mai poate fi acordată de primar, ci

de

către Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor.

Se mai arată că,

greșit a reținut instanța de apel că pârâtul a urmărit

modificarea unor hotărâri judecătorești, în

condițiile în care intenția sa a fost

de clarificare a mențiunilor din dispozitiv, pentru a se evita orice

dificultate

legată de punerea în aplicare a dispoziției

nr. 1380/2005.

O a doua critică

se referă la greșita obligare a sa la plata cheltuielilor de

judecată, obligație ce este contrară

dispozițiilor art. 28

3

C. proc. civ.,

derogatorii

de la dispozițiile art. 274 C. proc. civ.

Recursul este

nefondat pentru următoarele considerente:

Prin cererea formulată de Primarul

Municipiului Mediaș în

contradictoriu cu

reclamanții din cauză, s-a solicitat ca instanța, prin hotărâre

judecătorească

să lămurească dispozitivul sentinței civile

nr.

1398 din 22 noiembrie 2006, în sensul de a constata că, în urma anulării

dispoziției

818/2006, rămâne în

vigoare dispoziția nr. 1380/2005, iar suma consemnată

în acea dispoziție

va fi plătită efectiv contestatorilor de către Comisia

Centrală de Stabilire a Despăgubirilor, în condițiile Titlului VII din

Legea

nr. 247/2005.

Prin sentința civilă nr. 1398/2006 s-a anulat

dispoziția nr. 818/2006, emisă de Primarul Municipiului Mediaș. în motivarea

acestei hotărâri,

instanța a precizat

motivul pentru care primarul nu mai poate reveni asupra

dispoziției,

întrucât a emis dispoziția nr. 1380/2005. În acest context,

dispozitivul hotărârii este clar și lămuritor,

deoarece s-a anulat un act emis

de Primarul Municipiului Mediaș.

Î

n cauză există

două hotărâri definitive și irevocabile care nu pot fi

modificate

printr-o cerere de lămurire sau completare a dispozitivului, cale

pe care nu se pot discuta probleme de fond,

avându-se în vedere și împrejurarea că recurentul nu a atacat hotărârile rămase

definitive și irevocabile.

De reținut că, în

mod just s-a arătat în decizia recurată că pârâtul nu a atacat sentința civilă

nr. 495/2005 a Tribunalului Sibiu, aceasta intrând în puterea lucrului judecat,

anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005,

constituind

astfel un titlu executoriu. în baza acestui titlu a fost emisă

dispoziția nr. 1380/2005 de către Primarul

Municipiului Mediaș, prin care a

oferit măsuri reparatorii prin

echivalent în sumă de 150704 lei, ofertă acceptată. Dispoziția nr. 818/2006

emisă ulterior de primar și care a

modificat-o

pe prima, a fost anulată prin hotărâre judecătorească irevocabilă,

astfel că prin cererea inițială, pârâtul tinde la

modificarea celor două hotărâri

judecătorești irevocabile.

Corect s-a

reținut că o asemenea solicitare nu poate fi rezolvată pe calea prevăzută de

art. 281

1

C. proc. civ., nici chiar pentru greșelile de fond de

judecată, oricât de evidente ar fi acestea, pentru asemenea aspecte existând

căile de atac.

Î

n ceea ce

privește critica referitoare la greșita acordare a cheltuielilor

de judecată, în cazul cererilor de lămurire a dispozitivului unei

hotărâri,

corect a fost soluționată cererea

reclamanților de către instanța de fond,

menținută și de către instanța

de apel.

Potrivit art.

281

3

alin. (2) C. proc. civ., părțile nu pot fi obligate la

plata cheltuielilor legate de îndreptarea, lămurirea sau completarea

hotărârilor.

in cuprinsul

acestui text rezultă clar că este vorba numai de ipoteza admiterii cererii,

nefiind cuprinsă ipoteza respingerii cererii de lămurire a

dispozitivului. Unde legea nu prevede, nici pe cale de interpretare nu

se poate adăuga la lege.

I

nstanța de apel corect a reținut că art. 81

3

alin. (2) C. proc. civ. trebuie interpretat în sensul că, partea nu va fi

obligată la suportarea

cheltuielilor de

judecată, în situația în care cererea de îndreptare, completare

sau lămurire a hotărârii este admisă. Rațiunea

textului stă în aceea că, într-o

astfel de situație, care a determinat

admiterea cererii, culpa nu aparține

părților,

ci instanței. Când cererea de îndreptare, completare sau lămurire a

dispozitivului se va respinge, cheltuielile de

judecată sunt datorare conform

principiului înscris în art. 274 C. proc.

civ.

Î

n consecință, criticile întemeiate pe art. 304

pct. 9 C. proc. civ. nu se regăsesc în conținutul hotărârii recurate.

Pentru considerentele expuse, recursul va fi

privit ca nefondat și în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.  va fi

respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de pârâtul Primarul Municipiului Mediaș

împotriva deciziei nr. 173/A din 23 mai 2007,

pronunțată de Curtea de Apel

Alba Iulia, secția civilă.

Obligă recuentul pârât să plătească

intimaților-reclamanți 100 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 10 decembrie 2007.