ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 146/2010

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 1245 din 24 martie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta G.L., în contradictoriu cu pârâții A.N.P., C.E.L. și P.S. București-Jilava, și l-a obligat pe acest din urmă pârât să numească reclamanta în funcția de medic specialist pneumolog, începând cu data de 01 ianuarie 2008, și să-i plătească diferența salarială pentru perioada 01 ianuarie 2008 - 31 ianuarie 2009. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele: Reclamanta, medic militar în cadrul P.S. Jilava, secția Pneumoftiziologie II, a susținut examenul de medic specialist în specialitatea pneumologie, în sesiunea 17 octombrie 2007, fiind declarată promovată, așa cum reiese din adeverința de la dosar, coroborată cu certificatul depus la dosar.

La data de 26 noiembrie 2007 reclamanta a solicitat promovarea conform competenței obținute, iar prin adresa depusă la dosar pârâtul i-a răspuns că cererea nu poate fi admisă datorită avizului negativ exprimat de consilierul juridic. Conform raportului de neavizare, depus la dosar, cererea reclamantei a fost respinsă deoarece nu respectă prevederile art. 24 alin. (2) și art. 29 din Legea nr. 293/2004, precum și art. 41 din O.M.J. nr. 2854/C/2004. Reține prima instanță că raportul sus-menționat face abstracție de prevederile speciale cuprinse în art. 68 din O.M.J. nr. 2854/C/2004, conform cărora concursul de încadrare a personalului cu studii superioare pentru sectorul medical se va organiza de către Direcția Medicală din cadrul A.N.P., cu respectarea reglementărilor specifice Ministerului Sănătății, dispoziții care sunt concordante cu prevederile art. 3 și 5 din O.M.S.

nr. 1470/2005 pentru aprobarea Criteriilor privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale în unitățile sanitare publice din sectorul sanitar. Conform acestor norme, reglementările privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se aplică și unităților sanitare din subordinea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie. De asemenea, se arată în considerentele sentinței atacate, conform criteriilor stabilite în anexa 1, pct. I.2., pentru funcția de medic specialist trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții, respectiv diploma de licență în medicină, promovarea examenului de medic specialist și promovarea concursului pentru ocuparea postului.

în cazul reclamantei, trebuie menționat că cea de-a treia condiție nu este cerută, întrucât aceasta a urmat rezidențiatul în unitatea pârâtă. Concluzionează instanța de fond că, la data depunerii cererii, reclamanta îndeplinea toate condițiile legale pentru numirea sa ca medic specialist și în atare situație refuzul de emitere a deciziei de numire este nejustificat, în condițiile art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004. Prima instanță a respins susținerea pârâților, potrivit căreia acțiunea reclamantei a rămas fără obiect ca urmare a emiterii deciziei de numire, arătând că dreptul reclamantei s-a născut la data când a îndeplinit cumulativ condițiile pentru ocuparea postului de medic specialist.

Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâtul P.S. București-Jilava. În motivarea recursului, pârâtul P.S. București-Jilava a arătat, în esență, următoarele: Reclamantei îi sunt aplicate prevederilor art. 24 din Legea nr. 293/2004, dispozițiile legale care în momentul formulării cererii de avansare în funcția de medic specialist – pneomolog, în 2007, prevedeau că în cariera profesională, în urma rezultatelor obținute la evaluarea activității profesionale, funcționarii publici cu statut special au dreptul de a avansa în funcție și în grad profesional. Legea nr. 293/2004 face trimitere la O.M.J. nr. 2854/C/2004, ordin ce dezvoltă modalitatea concretă prin care un funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare poate avansa într-o funcție prevăzută cu un coeficient de ierarhizare superior.

Potrivit prevederilor art. 39 din O.M.J. nr. 2854/C/2004, reclamanta trebuie mai întâi să fie evaluată din punct de vedere profesional, apoi să susțină examenul de avansare în funcție, nu să fie încadrată așa cum eronat susține instanța de fond, ordinul amintit având caracter special, astfel că primează în fața oricăror acte normative, principiu pe care instanța de fond nu l-a luat în considerare atunci când s-a pronunțat în speța de față. Prin funcție superioară se înțelege funcția prevăzută cu un coeficient de ierarhizare superior, conform art. 48 alin. (2), cum este și cazul reclamantei, iar avansarea în funcție a funcționarilor publici, se precizează în art. 41 alin. (1), se realizează prin concurs sau examen, după caz . În mod greșit, instanța de fond a reținut ca fiind aplicabile prevederile art. 68 din O.M.J.

nr. 2854/C/2004 în speța de față nefiind vorba despre încadrarea reclamantei, întrucât aceasta era angajată în cadrul P.S. Jilava, ci de avansare. Refuzul de avansare într-o funcție imediat superioară este unul just, bazat pe prevederi legale concrete, prin pronunțarea sentinței recurate instanța de fond creând o discriminare în raport de restul funcționarilor publici cu statut special care în materialul 2007 – 1 ianuarie 2009 au fost avansați pe bază de examen. În mod greșit, instanța de fond a procedat la obligarea sa la plata diferenței salariale pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 31 ianuarie 2009, întrucât reclamanta nu a prestat munca respectivă, astfel că nu au fost respectate prevederile art. 154 C. muncii, conform cărora „Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă”.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente: Reclamanta G.L. este încadrată ca medic militar la P.S. Jilava, cu gradul profesional de medic rezident. În același timp, este funcționar public cu statut special, cu gradul profesional de subinspector șef. Avansarea funcționarilor publici din categoria din care face parte reclamanta se realizează, după cum se precizează în art. 24 alin. (2) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din A.N.P., pe bază de concurs sau examen. Funcția de subinspector șef este prevăzută în art. 9 alin. (2) lit. f) din actul normativ precitat, funcțiile superioare celei deținute de reclamantă fiind enumerate la lit. a) - e) din același articol, respectiv: inspector general șef, inspector general principal, inspector general, inspector șef principal și inspector șef.

În discuție nu este însă avansarea reclamantei ca funcționar public cu statut special, respectiv ocuparea de către aceasta a uneia din cele cinci funcții enumerate mai sus, superioare poziției de subinspector șef, ipoteză în care într-adevăr s-ar fi pus problema aplicării procedurii de avansare descrisă de Legea nr. 293/2004 și de Regulamentul privind condițiile de participare, organizare și desfășurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante și avansare, precum și condițiile pentru modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare (M. Of., nr. 1099/25.11.2004). În realitate, în discuție este recunoașterea calificării superioare dobândită de reclamantă în domeniul medical.

Mai exact, este vorba de trecerea doamnei G.L. de la gradul de medic rezident la gradul de medic specialist, conform Ordinului nr. 2140/2007 emis de Ministerul Sănătății, urmare a promovării examenului susținut în cursul lunii noiembrie 2007 în baza Ordinului nr. 1470/2005 emis de același minister, pentru aprobarea criteriilor privind angajarea și promovarea în funcții, grade sau trepte profesionale în unitățile sanitare publice din sectorul sanitar (M. Of., nr. 73/26.01.2006), ordin ale cărui prevederi sunt obligatorii, astfel cum a reținut prima instanță, și pentru unitățile sanitare din subordinea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, conform art. 3 din acest act normativ.

Fapt esențial, ignorat de recurent, doamna G.L., ca funcționar public, ocupă în continuare poziția de subinspector șef, astfel că, criticile din recurs în sensul că instanța de fond admițând acțiunea a încălcat regulile referitoare la promovarea funcționarilor publici, prin promovarea reclamantei fără a se organiza concurs sau examen, sunt eronate, cum, pentru argumentele expuse mai sus, la fel de eronată este susținerea că ceilalți funcționari publici din sistem ar fi fost discriminați. În mod evident, este în afara discuției că s-ar fi încălcat prevederile art. 154 C. muncii, cum susține recurentul, din moment ce reclamanta era îndrituită la recunoașterea calificării sale medicale superioare obținută pe baza examenului de specialitate, încă de la 1 ianuarie 2008, refuzul emiterii deciziei de numire fiind nejustificat, potrivit art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004.

Acest lucru presupune și salarizarea corespunzătoare ca medic specialist de la data de 1 ianuarie 2008 și până la 31 ianuarie 2009, după cum a reținut prima instanță. Față de cele ce preced, Înalta Curte, conform ar. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul pârâtului P.S. Jilava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul P.S. București-Jilava împotriva sentinței nr. 1245 din 24 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2010.